Kaufland lansează în exclusivitate o colecție vestimentară sustenabilă, cu fibre din alge marine

Kaufland lansează în exclusivitate o colecție vestimentară sustenabilă, cu fibre din alge marine

Kaufland România lansează o colecție vestimentară realizată prin procese sustenabile, cu fibre SEACELL din alge marine în compoziție. Articolele de îmbrăcăminte sunt disponibile de miercuri, 1 martie, în ediție limitată, sub mărcile proprii Kaufland, Townland și Oyanda.

Toate articolele lansate conțin între 20 și 24% fibră din alge marine SEACELL, o soluție inovatoare dezvoltată de compania SMARTFIBER ca răspuns la provocările climatice actuale. Utilizată în țesături, fibra SEACELL este blândă în contact cu pielea și menține un nivel optim de hidratare. Totodată, aceasta este prietenoasă cu mediul, complet biodegradabilă și provine exclusiv din resurse regenerabile.

Noua colecție se înscrie în seria proiectelor sustenabile promovate de companie de-a lungul timpului, din dorința de a proteja mediul înconjurător și a încuraja un comportament responsabil al consumatorilor, în această direcție. Selecția include articole de bază versatile pentru bărbați și femei, precum maiouri, lenjerie intimă și șosete.

„Colecția pe care o lansăm astăzi nu vine doar cu articole vestimentare confortabile și de calitate, care permit pielii să respire, ci aduce o inovație în domeniul sustenabilității, o zonă în care investim constant. Obiectivul Kaufland este ca, prin produsele și serviciile noastre, să ne ajutăm clienții să trăiască responsabil, cu grijă și respect pentru mediu și resurse”, a declarat Valer Hancaș, Director Corporate Affairs şi Comunicare la Kaufland România.

Drumul producției inovatoare: de la alge marine, la hainele din garderobă

Fibra SEACELL este realizată exclusiv din celuloză și alge, printr-un proces de producție ce necesită un consum redus de energie și resurse. Fibrele de celuloză și aditivii naturali se amestecă, folosind un proces brevetat la nivel mondial, rezultând produse ecologice și de calitate superioară.

Algele sunt uscate, apoi tocate grosier, măcinate și integrate uniform în fibra de celuloză, din care sunt ulterior fabricate articolele textile. Acestea sunt recoltate printr-un proces sustenabil: doar stratul superior din porțiunea regenerativă a algei este colectat, fapt ce permite plantei să se dezvolte în continuare. Algele sunt complet netratate, așadar proprietățile lor rămân neschimbate.

Noile articole din gamele Townland și Oyanda pot fi achiziționate exclusiv din rețeaua de magazine Kaufland România, de miercuri, 1 martie, în limita stocului disponibil.

Concepţia franceză privind gestionarea (managementul) crizelor

Concepţia franceză privind gestionarea (managementul) crizelor

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ

Din punct de vedere al explicării termenului de criză, se consideră că există mai multe definiţii, în funcţie de nivelul la care este studiat fenomenul: academic, ştiinţific, juridic, administrativ, tehnic, corporativ, “popular”.                                                                          

Conţinutul definiţiei este influenţat de următorii factori:

  • contextul în care este folosit termenul;
  • natura efectelor pe care le generează;
  • importanţa efectelor generate;
  • problemele de jurisprudenţă care apar.

 Privind problema din direcţia securităţii civile, cea mai apropiată de specificul acesteia este definiţia ştiinţifică. Accentul definiţiei trebuie să cadă asupra faptului că orice situaţie operaţională importantă (accident, catastrofă, etc.), trebuie astfel gestionată încât să nu ajungă la statutul de criză, destabilizând sau punând în discuţie însăşi existenţa structurii sau sistemului organizaţional. În Franţa, se preferă folosirea termenului de gestionare (administrare, executare) în loc de management, pentru a pune accent pe aspectul concret, practic al acestei activităţi. Prin criză se înţelege un fenomen (catastrofă, accident, etc.), pentru a cărui gestionare operaţională sunt depăşite posibilităţile sistemului (organizaţiei) ce răspunde de aceasta, situaţia scăpând de sub control. Din acest punct de vedere, accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986 şi inundaţiile de pe râul Somme sunt considerate catastrofe, pe când incendiul de la uzinele “PROTEX” din Tours sau “scandalul sângelui contaminat” din Franţa, reprezintă crize.

Criza depinde de doi factori principali: nivelul de risc și capacitatea de răspuns a structurii (organizaţiei, comunităţii etc.) afectate.

Modul de percepere a unei situaţii de criză diferă în funcție de nivelul structurii sau comunităţii afectate. Din fazele care caracterizează o criză, conceptul francez consideră că doar două sunt fundamentale pentru diminuarea posibilităţii de declanşare a unei crize sau limitarea efectelor acesteia:

  • prevenirea (include diagnoza şi prognoza fenomenelor care pot genera crize, precum şi evaluarea forţelor şi mijloacelor necesare pentru gestionarea acestora);
  • intervenția (prin aceata se înțelege intervenţia cu forţe şi şi mijloace ale unui nivel administrativ superior celui direct afectat, care nu mai are mijloacele suficiente pentru a gestiona criza).

 O importanţă deosebită o reprezintă participarea sistemului judiciar la gestionarea crizelor. Această importanţă este dată de următoarele aspecte: cererile de compensaţii financiare ale victimelor, stabilirea responsabilităţilor, sancţionarea vinovaţilor, elaborarea unor noi norme juridice în domeniu. În sistemul francez de gestionare al crizelor, situaţia generată de o criză este asimilată cu o tornadă a cărei gaură neagră reprezintă tipul de criză. Problema esenţială o reprezintă alegerea organismului care trebuie să realizeze cooperarea între toate serviciile implicate în gestionarea crizei. Elementul de bază al sistemului francez, în privința gestionării crizelor, îl reprezintă celula de criză (denumit şi centru de apărare operaţional), constituită la nivelul prefecturii.

Misiunile celulei de criză sunt:

  • definirea strategiei de gestionare a crizelor ce pot apărea în zona de reponsabilitate;
  • luarea deciziilor de nivel strategic;
  • coordonarea acţiunilor din cadrul tuturor fazelor ce caracterizează o criză;
  • asigură schimbul de informaţii şi comunicarea dintre toţi „actorii” implicaţi (mass-media, experţi, populaţie, familiile victimelor, politicieni, echipe de asistenţă internaţională, etc.).

Celula de criză reprezintă un organ oficial, o autoritate de stat şi răspunde de realizarea următoarelor scopuri:

  • limitarea efectelor generate de crizele din zona de responsabilitate;
  • folosirea eficientă a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
  • asigurarea unui climat de lucru caracterizat de încredere şi transparenţă.

O criză poate să apară fără a fi precedată de o catastrofă, aşa cum o catastrofă nu degenerează obligatoriu într-o criză.

Distrugerea arhivelor unui serviciu administrativ de un incendiu poate genera o situaţie de criză, fără ca aceasta să destabilizeze funcţionarea statului.

Doar două săptămâni rămase pentru înregistrarea în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR)

RetuRO Sistem Garanție-Returnare S.A., administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), anunță operatorii economici care produc sau comercializează produse din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, în ambalaje primare nereutilizabile din plastic, sticlă sau aluminiu, cu dimensiuni între 0,1 litri și 3 litri, că mai au la dispoziție două săptămâni ca să-și îndeplinească obligația legală de înregistrare în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), până pe data de 28 februarie 2023.

Studenții români proiectează zone sustenabile în patru orașe din țară. Tinerii se întrec în competiția RESPO CITY, Ediția 2023!

Studenții români proiectează zone sustenabile în patru orașe din țară. Tinerii se întrec în competiția RESPO CITY, Ediția 2023!

Studenții facultăților de arhitectură și urbanism din țară se implică în construirea viitoarelor orașe sustenabile din România urmând ca până la data de 3 aprilie, pot depune proiecte de amenajare a unor zone specifice în Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și București, în cadrul celei de-a doua ediții a concursului RESPO CITY.

Conform regulamentului, studenții vor proiecta un centru de colectare al deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), pe unul dintre cele patru situri propuse, în orașele Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și București. Acolo populația va putea să aducă echipamentele electrice și electronice ieșite din uz, pentru a fi colectate corespunzător, urmând ca acestea să ajungă apoi în zonele de reciclare, înlăturând astfel pericolul de a polua mediul înconjurător. Zona de colectare a DEEE-urilor va avea o suprafață de 200 m2. În plus, centrul trebuie să includă și o zonă verde de recreere pentru public (40% din totalul suprafeței), și o zonă pentru educare și conștientizare a vizitatorilor. 

Studenții trebuie să proiecteze aceste centre astfel încât să poată fi adaptate și celorlalte situri din țară.  Astfel, participantul va schița și un plan de situație în care va demonstra că modulele propuse pentru situl ales pot fi adaptate la fiecare dintre celelalte situri. În acest mod, soluția dezvoltată va trebui să fie una modulară, adaptabilă, reversibilă și sustenabilă prin design.

Proiectele depuse pe www.respocity.ro până la data de 3 aprilie vor fi analizate de un juriu de specialitate, iar zece dintre acestea vor intra în marea finală. Pe 12 aprilie va avea loc, la București, Gala RESPO CITY 2023, în cadrul căreia vor fi anunțați câștigătorii. Ocupantul locului 1 va primi suma de 5000 Euro, locul 2 va fi premiat cu 2000 Euro, iar locul 3 cu suma de 1000 Euro.

RESPO CITY, ajuns deja la ediția a doua, este cel mai mare concurs de design urban din România, inițiat de Asociația RESPO DEEE, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Anul acesta, competiția are sprijinul Primăriei Iași şi susţinerea MIELE și BCR.

Primăria Municipiului Iași și-a manifestat deschiderea de a transforma în realitate viziunea studenților. Prin acest parteneriat, Primăria Iași va examina cu atenție proiectele finaliștilor concursului RESPO CITY și poate decide în ce măsură unul dintre aceste concepte este în acord cu direcția de dezvoltare urbană a municipiului. Acesta poate fi punctul de plecare pentru planurile viitoare de amenajare ale orașului, în scopul creării unei zone dedicate responsabilității de mediu.

Proiectele vor fi analizate de un juriul de specialitate, compus din:

  • Ștefan Ghenciulescu – redactor-șef Zeppelin Magazine și conferențiar Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București
  • Mihai Drăgan – director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Șerban Țigănaș – decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj Napoca
  • Cristian Blidariu – decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism Timișoara
  • Lorena Brează – fondator The Challenge Academy
  • Răzvan Nica – prodecan Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” (Universitatea „Gh. Asachi” din Iași)
  • Amalia Enache – prezentator Știrile PRO TV, Special Guest

Detalii despre temă, locația siturilor, calendar, condițiile de predare ale proiectului și criteriile de jurizare sunt disponibile pe site-ul concursului www.respocity.ro.  

"Concursul RESPO CITY pregătește România pentru integrarea activității de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în viața de zi cu zi a orașelor și a locuitorilor lor.

Această competiție de idei propune transformarea unor situri din București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara în mici orașe verzi, unde cetățeanul să își poată aduce DEEE-urile spre colectare responsabilă, dar unde să existe și spații de întâlnire pentru comunitate, locuri de joacă pentru copii, colțuri dedicate schimbului de idei și conferințelor cu scop educativ de mediu.

Ne aflăm acum la a doua ediție a acestui concurs și așteptăm să avem și mult mai multe proiecte înscrise în competiție, mai ales că am organizat 4 workshop-uri în cadrul Universităților partenere, tocmai pentru ca studenții să fie mult mai familiarizați cu problematica DEEE și cu tema concursului nostru.

În plus, Primăria Municipiului Iași devine acum partener al concursului RESPO CITY, iar împreună facem un pas înainte pentru a transforma viziunea studenților dintr-un proiect în realitate”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

RESPO CITY este și cel mai premiat și apreciat concurs de design urban la nivel național, distins cu Premiul pentru sustenabilitate la Gala “Valori de România”, organizată de Revista BIZ, și un premiu special la FORBES Life Awards 2022.

Concursul RESPO CITY se desfășoară și în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism din București, Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Facultatatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură din cadrul Universității Oradea, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și Facultatea de Arhitectură din Iași.

MITURILE ȘI REALITĂȚILE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian Duduș

“Miturile” sunt din ce în ce mai frecvent vehiculate, expresia unei ansamblu de credinţe, reguli şi norme împărtăşite, care reunesc membrii unei organizaţii sau comunități şi arată conformismul dintr-un grup, cât şi modul de acţiune al acestuia. Pentru cei care lucrează în domeniul apărării împotriva dezastrelor (mai ales pentru planificatori şi echipele de intervenţie), cunoaşterea acestor “mituri” este importantă.

DESPRE CRIZE

DESPRE CRIZE

Editorial realizat de Dr.ing. Stelian Duduș


De-a lungul timpurilor moderne a existat permanent o vie dezbatere la nivel intern şi extern privind definirea termenului de criză. Datorită fenomenelor complexe care sunt caracterizate prin acest termen, definiţiile s-au diferenţiat în raport cu interesele pe care le manifestau cei implicaţi. Acest fapt a dus la situaţii în care termenul de criză a fost folosit în afara definirii precise a unor fenomene limitate în timp. Pe plan intern, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, defineşte criza, astfel: manifestare a unor dificultăţi (economice, politice, sociale, etc); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări care se manifestă în societate; lipsă acută (de mărfuri, de timp, de forţă de muncă); moment critic culminant, care precede vindecarea sau agravarea unei boli; declanşarea bruscă a unei boli.

O altă definiţie se referă la crizele sociale, care pot fi interne sau externe: ordine publică (acte de terorism, conflicte armate interne, tulburări interne); economice (finanţe, transporturi, agricultură, sănătate); dezastre (naturale sau accidente); acte de terorism internaţionale; tensiuni la nivel internațional; conflicte armate internaţionale.

Pe plan extern, o concepţie interesantă privind criza – privită ca un fenomen istoric – a fost cea a lui Fernand Braudel. Conform acestuia, istoria se desfăşoară la nivelul a trei paliere de timp:

  • perioade scurte de timp, cuprinzand evenimentul zilnic (faptul) – reprezintă istoria evenimenţială;
  • perioade medii de timp, de ordinul deceniilor, cum ar fi, de exemplu, cele legate de ciclicitatea fenomenelor economice – reprezintă istoria conjuncturală;
  • perioade lungi de timp, în care structurile se menţin secole de-a rândul, reprezentă istoria structurală.

Crizele se aliniază pe fiecare astfel de palier istoric, astfel:

  • la nivelul istoriei evenimenţiale, spre exemplu, criza politică declanşată de căderea unui guvern;
  • la nivelul istoriei conjuncturale, exemplu, criza economică;
  • la nivelul istoriei structurale, exemplu, criza unui sistem, cum ar fi cea a sistemului comunist.

Pentru Braudel, rezultă că istoria este punctată (spaţial şi temporal) de numeroase crize având mărimi şi tipologii diferite.

Analizând criza din 1914, care a dus la declanşarea primului război mondial, I. Prigogine defineşte fenomenul (pe care îl numeşte „eveniment”) prin trăsăturile sale, pe care le prezintă sub o formă ştiinţifică:

  • ireversibilitatea (ruperea simetriei dintre înainte şi după);
  • accidentalitatea (un eveniment nu poate, prin definiţie, să fie dedus dintr-o lege deterministă);
  • coerenţa (evenimentul transformă sensul evoluţiei).

Charles Herman, definește criza ca o situaţie care:

  • restricţionează timpul de reacţie;
  • surprinde factorii de decizie.

La nivel NATO, ţinând cont că această organizaţie este o alianţă politico-militară, criza este definită în mai multe moduri, în scopul de a fi folosite alternativ în funcţie de evoluţia situaţiei operative, acoperind tot spectrul de interese al acesteia, astfel:

  • situaţie internă sau externă care conţine o ameninţare împotriva scopurilor, intereselor şi valorilor prioritare ale părţilor implicate;
  • un set de evenimente rapide şi neaşteptate care ridică impactul forţelor destabilizatoare asupra sistemului internaţional sau al altor subsisteme deasupra nivelului normal şi creşte posibilitatea de folosire a violenţei în sistem;
  • secvenţă a interacţiunilor dintre guvernele a două sau mai multe state suverane în tensiune, care poate include o mare probabilitate de a genera o stare de război;
  • situaţie tensionată caracterizată prin creşterea intensităţii interacţiunilor conflictuale între doi sau mai mulţi adversari, existând o mare probabilitate de a declanşa ostilităţi militare;

Din punctul de vedere al unei organizaţii cu caracter umanitar, respectiv Biroul de Coordonare a Ajutorului Umanitar al Naţiunilor Unite (OCHA/ONU), criza este definită, din perspectiva spectrului complex pe care îl presupune activitatea de asistenţă umanitară, ca o serioasă disfuncţionalitate apărută în structurile sociale vitale sau o ameninţare a valorilor şi standardelor fundamentale ale societăţii. Sintetizând cele expuse mai sus, se poate spune că starea care caracterizează toate tipurile de criză o reprezintă  perturbarea temporară a funcţionării normale a unui sistem, fie el material, fiziologic sau social. Stările de criză nu apar spontan sau în mod neprevăzut, ele se dezvoltă în mod lent şi iau amploare treptat. Ţinând cont de cele câteva definiţii prezentate, managementul crizelor se poate considera ca fiind procesul de aducere a crizelor sub controlul managerilor, pentru a  preveni sau rezolva în mod acceptabil stările de urgenţă ce pot avea implicaţii semnificative pentru securitatea naţională, bunăstarea economică, siguranţa populaţiei sau menţinerea ordinii.            

În figura de mai jos este prezentat modul în care interacţionează managementul crizelor, cel al urgenţelor civile şi cel al protecţiei civile.





Caracteristicile fundamentale pentru majoritatea tipurilor de crize sunt:

  • existenţa iniţială a unor informaţii insuficiente;
  • caracterul difuz al cauzei/cauzelor care generează o criză;
  • caracterul de surpriză al declanşării acestora;
  • escaladarea rapidă a evenimentelor;
  • tendinţa de a pierde controlul situaţiei;
  • probabilitatea ridicată de apariţie a panicii;
  • deciziile se iau sub presiunea timpului;
  • adoptarea unei mentalităţi defensive;
  • ineficienţa relativă a metodelor de luare a deciziei, caracteristică situaţiilor obişnuite;
  • varietatea practic infinită a formelor de manifestare – atât în timp, cât şi la diferite nivele ale structurii sociale – pentru toate tipurile de crize;
  • existenţa permanentă a unei marje de eroare în luarea deciziilor;
  • percepţia publicului privind reacţia şi răspunsul organizațiilor faţă de o criză relevă importanţa relaţiei cu mass-media a respectivelor organizații.

În acest cadru, obiectivele generale ale managementului crizelor sunt:

  • pregătirea structurilor civile şi militare pentru a fi capabile să răspundă eficient problemelor generate de diferitele faze ale unei crize;
  • reducerea nivelului tensiunilor (sociale, economice, militare, etc.) ce pot genera o criză, pentru a realiza evitarea acesteia;
  • realizarea unei gestionări eficiente a desfăşurării crizelor declanşate, pentru a împiedica atingerea nivelului de urgenţă.     

Preceptele manageriale fundamentale ale crizelor, care trebuie să fie în atenţia oricărui manager, sunt:

  • apariţia diverselor tipuri de crize este un fenomen inevitabil;
  • riscul generat de o criză poate fi diminuat;
  • managementul crizelor face parte din responsabilităţile oricărui manager;
  • există o multitudine de tipuri de crize;
  • pe timpul unei crize, conceptul logic „risc contra beneficii” nu mai funcţionează.

 

Pericolul cel mai mare, din punct de vedere managerial, este că pe timp de criză fiecare persoană implicată ar putea fi tentată să lase problema în seama celorlalți şi – în consecinţă – nimeni să nu se ocupe de ea – ca la o partidă de dublu la tenis, unde o minge care cade între cei doi parteneri poate fi pierdută, fiecare lăsând-o în seama celuilalt.

Specialiștii consideră că nu poate exista o singură definiţie a crizei şi – în general – un singur mod de a trata problema managementului crizelor.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a aprobat 167 de cereri de finanțare în cadrul apelului de proiecte pentru construirea de insule ecologice digitalizate

Autoritățile publice locale din România au depus 169 de cereri de finanțare în cadrul apelul de finanțare deschis în perioada 15 septembrie – 24 noiembrie 2022, având o alocare financiară de 1,28 miliarde de lei. Au fost aprobate 167 de cereri de finanțare pentru un număr total de 8.395 de insule ecologice digitalizate, cu o valoare de 579 milioane lei. Se estimează că semnarea contractelor de finanțare în cadrul acestei subinvestiții va avea loc până la finalul lunii februarie.

 ”Îi felicit pe toți cei care s-au mobilizat și au depus în timp util cererile de finanțare, mai ales autoritățile locale din județele Hunedoara, Constanța și Cluj, fiecare cu peste 450 de insule ecologice solicitate. Ne pregătim deja pentru lan

A fost lansată platforma de resurse educaționale Saptamanaverde.edu.ro

A fost lansată platforma de resurse educaționale Saptamanaverde.edu.ro

Saptamanaverde.edu.ro a fost lansată de Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. De acum, elevii și cadrele didactice au la dispoziție o platformă de resurse educaționale pentru a susține organizarea activităților din cadrul Programului Săptămâna verde! În acest an școlar, fiecare unitate de învățământ are la dispoziție, la alegere, o săptămână din perioada 27 februarie - 16 iunie 2023, pentru a derula programul Săptămâna verde. Școlile vor realiza, timp de 5 zile consecutiv, activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului. Platforma online www.saptamanaverde.edu.ro conține o serie de materiale informative și idei de activități ce pot fi organizate la nivelul unităților de învățământ. Cadrele didactice nu sunt obligate să se limiteze la resursele propuse, fiind încurajate să identifice, la nivel local, și alte tipuri de activități complementare.

 În 2022, Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, realizat la inițiativa Președintelui României Klaus Iohannis, a propus Programul Săptămâna verde” și dezvoltarea de instrumente (inclusiv digitale) în vederea implementării. Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale s-a implicat în ultimele luni pentru a reuni și a mobiliza entitățile relevante în dezvoltarea și implementarea acestei platforme: Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Code for Romania, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizarea României. 

 „Educația ecologică este, foarte probabil, cel mai important instrument prin care creștem generații cu respect pentru mediu. Și pentru că respectul se câștigă, nu se impune, le-am pregătit elevilor și dascălilor noștri cele mai plăcute și interesante activități de învățare. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea platformei. Prin intermediul acesteia, cadrele didactice au acum la dispoziție o resursă consistentă pentru a ne asigura că prima ediție a Săptămânii verzi va fi un succes”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.

 „Având în vedere importanța educației privind schimbările climatice, platforma educațională lansată astăzi reprezintă un instrument util pentru cadrele didactice și pentru elevii care participă la activitățile din Săptămâna verde. Cu astfel de inițiative, contribuim cu toții la formarea unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător și implicit a unei societăți care își protejează viitorul. Toate materialele și activitățile incluse în această platformă reprezintă un punct de pornire și ne dorim să le dezvoltăm în anii viitori alături de întreaga comunitate educațională. Mult succes elevilor, profesorilor și partenerilor în această primă ediție a programului Săptămâna verde!”- a declarat ministrul educației, Ligia Deca.

 În forma actuală, platforma educațională cuprinde resurse precum:

  • date despre proiect, repere legislative;
  • o bibliotecă digitală cu resurse educaționale (materiale, idei de activități) pe teme din domeniile: schimbări climatice, managementul deșeurilor, consum și producție sustenabile, biodiversitate, păduri și viață terestră, apă și viață acvatică;
  • idei de trasee educative în natură;
  • o hartă a ariilor naturale protejate și informații despre acestea;
  • lista stațiilor meteorologice și informații despre acestea;
  • resurse privind modalitatea de răspuns la dezastrele naturale;
  • resurse și sugestii de activități propuse de ONG-uri;
  • exemple de bune practici educaționale cu privire la schimbări climatice și mediu.

DESPRE DEZASTRE Partea a V-a

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian Duduș 

 Evaluarea vulnerabilității și a riscului

Noţiunea de risc apare în secolul al XVII-lea, referitor la asigurările maritime. Abia în secolul al XVIII-lea, pornind de la jocurile de noroc, conceptul este dezvoltat ca element al teoriei probabilităţilor. Dicţionarul explicativ al limbii române, defineşte riscul (din punct de vedere academic) ca fiind: „posibilitatea de a se ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă, pericol posibil”.

Crize, dezastre, instabilitate, hazard, incertitudine, catastrofe, risc, situaţii de urgenţă, haos, accidente, protecţie.

Editorial realizat de Dr.ing. Stelian Duduș

O înşiruire de termeni a căror folosire s-a extins de la domenii profesionale specifice până în viaţa noastră cotidiană. Tot mai des, amănunte aparent nesemnificative, ce scapă observaţiei noastre, joacă un rol important într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. Aceste cuvintele apar în lucrări de analiză ştiinţifică sau politico-militare, în articolele presei zilnice, în unele emisiuni ale televiziunilor, iar folosirea lor provoacă de cele mai multe ori teamă, nesiguranţă şi stres. Puterea noastră de cunoaştere şi înţelegere este copleşită de diversitate şi complexitate. Fie că dorim, fie că nu, aceste cuvinte vor reprezenta o parte din termenii cheie care marchează dezvoltarea societăţii umane în perioada următoare.

Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre privind Programul Național de Control al Poluării Atmosferice

Executivul a aprobat în ședință de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, proiectul de HG pentru aprobarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA). Prin aprobarea acestrui act normativ, se creează condițiile pentru clasarea procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană pe această speță și aflată în prezent pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107, Comuna Surani, Judetul Prahova
CIF: 36349720; Email:director@infomediu.eu
Telefon: +40 720 88 28 55