Există în administrația românească un gen literar aparte: planul strategic. Nu roman, nu poezie – ci o specie hibridă, scrisă pe hârtie groasă, cu ținte europene și optimism endemic. În această categorie se înscrie, cu o eleganță aproape involuntară, și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor 2018–2025.
Un document care, citit astăzi, are ceva din farmecul promisiunilor electorale de acum două mandate: ambițios, coerent, și complet ignorat de realitate.
Capitolul 3.4.1 din noul draft de