Datele publicate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2025 oferă cea mai clară radiografie de până acum a fluxurilor de ambalaje din România: cât se introduce pe piață, cât se reciclează efectiv și unde apar diferențele care generează contribuții la Fondul pentru mediu. Datele se gasesc aici, aici si aici

Cât s-a pus pe piață în 2025

În 2025, operatorii economici au declarat introducerea pe piața națională a unui total de 2.544.656.817 kg de ambalaje (aprox. 2,54 milioane tone).

Defalcat pe materiale:

  • Hârtie-carton: 801.593.627 kg
  • Lemn: 667.087.987 kg
  • Plastic (total): 522.425.622 kg
    • din care PET: 149.760.703 kg
  • Sticlă: 445.713.634 kg
  • Metal: 74.460.671 kg
  • Aluminiu: 33.375.276 kg

Două observații importante:

  1. Hârtia-carton și lemnul domină cantitativ piața (împreună aproape 1,47 milioane tone, adică peste 57% din total).
  2. Plasticul rămâne al treilea flux major, cu peste 522.000 tone, dintre care aproape 150.000 tone reprezintă PET.

Cât s-a reciclat prin sistemul OIREP

AFM a centralizat și cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate prin reciclare de către operatorii economici autorizați pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP-uri).

Total reciclat în 2025: 1.112.085.937 kg (1,11 milioane tone).

Defalcat pe materiale (reciclare):

  • Plastic (fără PET): 179.146.932 kg
  • PET: 31.990.023 kg
  • Metal: 45.695.229 kg
  • Aluminiu: 5.293.697 kg
  • Sticlă: 77.924.536 kg
  • Hârtie-carton: 568.887.722 kg
  • Lemn: 203.147.798 kg

La acestea se adaugă 66.080.334 kg valorificate prin alte operațiuni decât reciclarea (în principal plastic și hârtie-carton).

Ratele de reciclare – unde stăm bine și unde apar vulnerabilități

Raportând cantitățile reciclate la cele introduse pe piață, rezultă următoarele rate aproximative de reciclare (strict pe baza cifrelor AFM):

  • Hârtie-carton:
    568.887.722 / 801.593.627 ≈ 71%
    → un nivel ridicat, apropiat de țintele europene.
  • Lemn:
    203.147.798 / 667.087.987 ≈ 30%
    → o performanță modestă, probabil influențată de structura ambalajelor din lemn (paleți, ambalaje industriale).
  • Plastic total (estimativ, incluzând PET):
    (179.146.932 + 31.990.023) / 522.425.622 ≈ 40%
    → sub presiunea țintelor europene, mai ales pentru plastic.
  • PET:
    31.990.023 / 149.760.703 ≈ 21% (prin OIREP)
    → cifră aparent scăzută, dar trebuie citită împreună cu datele SGR.
  • Sticlă:
    77.924.536 / 445.713.634 ≈ 17% (prin OIREP)
    → nivel redus în zona EPR clasică, însă o parte importantă a fluxului este captată prin SGR.
  • Metal:
    45.695.229 / 74.460.671 ≈ 61%
  • Aluminiu:
    5.293.697 / 33.375.276 ≈ 16% (prin OIREP)

Aceste procente arată un lucru esențial: pentru anumite fluxuri (în special PET, sticlă și aluminiu), reciclarea nu mai este dominată exclusiv de OIREP-uri, ci este influențată major de Sistemul Garanție-Returnare.

Impactul Sistemului Garanție-Returnare (SGR)

Conform datelor raportate în baza Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, în 2025 au fost introduse pe piață, în cadrul SGR, 477.243.142 kg de ambalaje primare nereutilizabile (6,26 miliarde unități).

Din acestea:

  • 389.046.312 kg au fost returnate (≈ 81,5% rată de returnare în greutate).
  • 352.697.543 kg au intrat efectiv în instalații de valorificare/reciclare.

Pe materiale:

  • PET (SGR):
    105.132.204 kg introduse
    86.228.664 kg returnate
    ≈ 82% rată de returnare
  • Sticlă (SGR):
    339.463.986 kg introduse
    275.929.504 kg returnate
    ≈ 81%
  • Aluminiu (SGR):
    23.740.062 kg introduse
    19.798.225 kg returnate
    ≈ 83%

Aceste procente explică de ce reciclarea prin OIREP pare scăzută la PET și sticlă: fluxul s-a mutat masiv în zona SGR, unde performanța este net superioară.

2025, anul consolidării sistemului dual EPR–SGR

Datele AFM pentru 2025 arată un sistem aflat în tranziție:

  • EPR clasic (prin OIREP) funcționează OK-ish pentru hârtie-carton și metal.
  • SGR a devenit principalul motor de performanță pentru PET, sticlă și aluminiu, cu rate de returnare peste 80%.
  • Există însă vulnerabilități în zona lemnului și a plasticului non-PET, unde ratele de reciclare rămân moderate.

În ansamblu, România gestionează anual peste 2,5 milioane tone de ambalaje, iar arhitectura combinată EPR + SGR începe să producă rezultate vizibile. Provocarea următorilor ani va fi integrarea coerentă a celor două fluxuri și reducerea diferențelor care încă generează costuri semnificative la Fondul pentru mediu.