Ministerul mediului a publicat recent un „Proiect de ordin privind aprobarea variantei revizuite a Ghidului privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente PNRR în cadrul apelului de proiecte – actualizarea planurilor de management aprobate, PNRR/2024/c2/3.1”

Acesta presupune actualizarea planurilor de management aprobate și identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Am fi trecut cu ușurință peste acest anunț dacă nu am fi remarcat în textul publicat câteva fraze care ne-au atras atenția, pe care le reproducem in extenso:

„Pornind de la principiile conservării diversității biologice...trebuie menționat că lipsa unui plan de management sau elaborarea sau actualizarea sa defectuasă poate conduce la posibilitatea degradării sau pierderii valorilor ariei naturale protejate și totodată, prin raportarea unor date inexacte sau incomplete, la pierderea sau blocarea unor proiecte majore de investiții necesare dezvoltării durabile a comunităților concomitent cu pierderea unor veritabile active naturale specifice biodiversității.

Astfel, contextul realizării de către diverși elaboratori ai planurilor de management din ultimii 10 ani arată vulnerabilități majore în ceea ce privește măsurile de conservare propuse, studii insuficient fundamentate, sau elaborate fără cercetări extinse în teren, o aplecare axată în special pe aspecte cantitative de paginație excesivă a planurilor de management și nu asupra unor aspecte calitative care țin de fidelitatea informației. ...

Concret, lipsa planurilor de management pentru arii naturale protejate dar și întocmirea defectuoasă a acestora de către diverse entități private a condus România aproape de a pierde finanțări de ordinul miliardelor de euro pentru investiții majore de infrastructură.

Deși au avut la dispoziție o sumă de peste 190 milioane de euro prin Programul Operațional Sectorial Mediu și peste 50 de milioane de euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare entitățile private nu au avut capacitatea de a elabora planuri de management pentru arii naturale protejate aflate în administrarea/custodia lor iar cele elaborate nu au fost în concordanță cu exigențele solicitate de către Comisia Europeană - DG Environment.

Astfel, din cauza acestor inadvertențe și lipsei obiectivelor de conservare pentru ariile naturale protejate cu sau fără plan de management care era în obligațiile administratorilor/custozilor de a fi elaborate, la sfârșitul anului 2019, România s-a aflat în riscul major de a pierde finanțarea pentru cel mai important proiect rutier al țării și anume Autostradă Sibiu-Pitești, estimată la o valoare de 3,3 miliarde de euro, fiind transmisă o scrisoare de clarificare pentru aceste aspecte din partea CE.

Având în vedere solicitările transmise de către membri Comisiei Europene cu privire la aplicarea Directivei Habitate în proiectele de investiții din România referitor la proiectul de infrastructură Autostrada Sibiu-Pitești, în care Membrii Comisiei au solicitat din partea României un Plan de acțiune privind aprobarea normelor de implementare a obiectivelor de conservare pentru ariile naturale protejate care au plan de management aprobat și de elaborare a setului de masuri minime de conservare / obiective specifice premergătoare aprobării planului de management pentru ariile naturale protejate.

Astfel, ca urmare a obiectivelor asumate de către ANANP cu reprezentanții CE, este necesară stabilirea unui cadru comun privind luarea deciziilor la nivel instituțional pentru evitarea blocării proiectelor finanțate din fonduri europene, reieșind necesitatea evaluării calitative a planurilor de management, precum și lipsa feedback-ului din partea elaboratorilor.

Ținând seama de situația în care ne aflăm în ceea ce privește întârzierea elaborării și aprobării planurilor de management, majoritatea termenelor de avizare sunt prelungite, amânate sau chiar blocate din cauza lipsei de cooperare și comunicare a elaboratorilor/beneficiarilor, în mare parte entități private. Concret, elaborarea de către entitățile private a planurilor de management comportă o serie de neajunsuri dintre care amintim:

• Nu există un control, sancțiuni pentru lipsa calității livrabilelor consultanților/experților, nu există cerințe clare pentru experți atunci când firmele private îi contractează.
• Calitatea informației/datelor colectate de pe teren este insuficientă sau tratată superficial
• Multe situații de plagiat (ex: habitate și specii care se sunt precizate într-un plan de management din nord-ul României, se regăsesc într-un plan de management din sud-est-ul țării, care în mod normal nu au cum să existe, nefiind specifice zonei de câmpie etc)
• Insuficienta competență a experților.
• Întârzieri nejustificate în raportări/livrabile/corecturi/răspunsuri în cadrul procedurii de avizare care duc la nerespectarea termenelor legale pe care autoritățile implicate trebuie sa le respecte. “

În rezumat documentul oferă un ghid specific pentru finanțarea din fonduri europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C2 – Păduri și Protecția Biodiversității. Obiectivul principal al acestui apel de proiecte este actualizarea planurilor de management aprobate pentru ariile naturale protejate și identificarea zonelor de protecție strictă pentru implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030.

### Principalele puncte ale documentului:

1. **Obiective și Activități**:

   - Actualizarea planurilor de management pentru cel puțin 250 de arii naturale protejate.

   - Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor.

   - Identificarea presiunilor și amenințărilor asupra biodiversității, cartarea speciilor și habitatelor.

2. **Eligibilitate**:

   - Sunt eligibile instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare și organizațiile care au experiență în conservarea biodiversității. De asemenea, entitățile private pot participa prin parteneriate.

3. **Finanțare**:

   - Alocarea financiară totală este de 108 milioane de euro, iar proiectele sunt finanțate 100% din fonduri PNRR pentru cheltuieli eligibile.

   - TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile va fi acoperit de la bugetul de stat.

4. **Criterii de evaluare**:

   - Proiectele sunt evaluate în baza unor criterii de eligibilitate și punctaj, iar selecția se face pe criterii administrative și economice. Proiectele trebuie să obțină minim 50 de puncte.

5. **Implementare și Monitorizare**:

   - Pentru asigurarea conformității, beneficiarii sunt obligați să îndeplinească cerințele specificate și să respecte termenele pentru aprobarea și finalizarea planurilor.

Acest ghid subliniază nevoia de implicare a entităților competente, având în vedere dificultățile întâmpinate anterior în realizarea planurilor de management la standardele cerute. De urmărit implementarea...