Am vizitat recent lângă Zimnicea un proiect inițiat încă din 2012 de Danone. Proiectul este acum la maturitate și pot spune ca reprezintă un experiment reușit în urma căruia s-a obținut o producție superioară de lapte din partea unor oameni simpli care au învățat regulile productivității, ale disciplinei, dar și ale respectului față de mediu. Comunitatea celor care au ales sa încerce acum mulți ani calea schimbării a avut enorm de câștigat. Acum ei desfășoară o activitate cu adevărat sustenabilă în care produsul muncii lor, laptele și produsele lactate, au o piață pe termen lung, au calitate dar sunt în același timp „prietenoase” cu tot ce îi înconjoară pentru a folosi o expresie atehnică dar sugestivă.

Care sunt ingredientele succesului? În primul rând au fost câțiva lideri de proiect inimosi care s-au dedicat dezvoltării relațiilor cu oamenii simpli din comunitate, și pe care compania Danone i-a susținut cu o consecvență care astăzi se întâlnește în mică măsură în mediul privat. Danone și partenerii săi au investit în proiect șapte milioane Euro – cunoștințe, resurse, si multă multă răbdare. Toate acestea au produs rezultate peste ani,  astăzi în proiect aflându-se peste 84 de ferme, 354de juninci iar producția crescând de la de la 400 de tone pe an la aproape 5000 de tone pe an..

Desigur se pot spune multe în ce privește impactul socio-economic al proiectului. Noi însă îl vom aborda din perspectiva impactului și indicatorilor de mediu.

În afară de profesioniștii raportărilor ESG și, poate, de funcționarii bancari, puțini sunt cei care se apleacă să citească și să interpreteze în detaliu raportările companiilor. Redau mai jos câteva categorii de indicatori care țin exclusiv de impactul de mediu și care, fiecare dintre aceștia, au o relevanță practică pentru fiecare dintre noi.

Pentru că este în topul priorităților actuale de politică publică la nivel european și pentru că va avea un impact major în economie, m-am oprit cu precădere asupra a tot ceea ce ceea ce se poate reuni sub sigla limitării impactului gazelor cu efect de seră.

Aș începe prin a menționa că Danone este prima companie de lactate la nivel global care și-a asumat un obiectiv de reducere a metanului de 30% până în 2030. Asta presupune o metodologie transparenta, trasabilitate si și cunoașterea foarte bună a situației în momentul inițierii efortului de raportare.

Pentru a vă face o idee despre ceea ce înseamnă la nivel operațional îndeplinirea acestor ținte urmărite și implementate  mai multe categorii de activități aparent prozaice, precum gestionarea...bălegarului, ca element esențial nutritiv pentru terenurile pe care se cultivă furajele vacilor din proiect,  îmbunătățirea productivității vacilor care trebuie să reușească să dea mai mult lapte cu același efort, gestionarea „ragaielilor” vacilor, blamate din această cauza pentru contribuția loc majoră la gazele cu efect de seră, sau fluxul de alimentare al dădătoarelor de lapte.

Adică pe scurt o adevărată știință care catalizează, dincolo de efortul de protecție a mediului, productivitatea și succesul întregului proiect. Iată cum, în practică, cerințele de protecție a mediului duc inevitabil și la ajustarea modelului de business și îmbunătățirea performanței.

Rezultatele în imaginea de mai jos; pe axa verticală puteți citi evoluția indicatorului kilograme de echivalent CO2 emis per kilogram de lapte colectat în funcție de categoria de măsuri implementate în anul 2023.

Ajungând în acest punct nu am putut să nu să nu mă gândesc la marile strategii ale României, mai precis la documente precum faimosul „PLAN NAȚIONAL INTEGRAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2025-2030”.  Acolo se spune cu precizie academică:

„Sectorul Agricultură: emisiile de GES vor scădea cu 44% în 2030 față de 1990, prin adoptarea de măsuri privind alimentația adecvată a animalelor și managementul furajelor.”

Angajamentul se bazează pe un „baseline” –  o  evaluare a numărului de animale din România la ora actuală și pe o prognoză pe termen foarte foarte lung până în 2050.

În plus, următoarele ipoteze sunt luate în considerare în scenariile pentru sectoarele Agricultură și LULUCF:

• Introducerea unei diete adecvate a șeptelului, care va duce la reducerea emisiilor de GES
• Stoparea arderii deșeurilor agricole pe terenurile agricole începând cu 2030...
• Reducerea factorului de emisii al fertilizatorului sintetic FSN_N cu 20% în 2050...
• Pentru a reduce emisiile provenite din gestionarea gunoiului de grajd, se are în vedere recuperarea

emisiilor de metan....

La capitolul “masuri”, am mentiona, din PNIESC, printre altele:

• [...] Investiții pentru realizarea de instalații moderne pentru gestionarea adecvată a gunoiului de grajd în

scopul reducerii amprentei de GES și amoniac, precum și pentru achiziționarea de tehnologii care

permit susținerea unei economii cu emisii scăzute de carbon etc.;....

• Investiții care au drept componentă secundară gestionarea corespunzătoare a gunoiului de grajd în

cadrul fermelor mici și obținerea de îngrășăminte organice prin utilizarea biomasei;

Realitatea este că astfel de vorbe aruncate frumos în pdf-furi listate pe site-urile oficiale nu prea au de-a face cu practica. Situația actuală, așa cum a fost ea evaluată în PNIESC, se bazează pe aproximări, iar un sistem robust de monitorizare a progreselor, comparabil cu cel al proiectului de dimensiuni relativ reduse cum este cel de la Zimnicea al Danone, este dificil de gândit că va fi vreodată funcțional nu numai la nivelul României  ci și la nivelul altor state ale Uniunii Europene.

Mi se sparie gândul dacă ar fi sa ne gândim la resursele necesare la nivel național pentru un astfel de efort și mai ales la costurile de raportare și verificare a rezultatelor din teren, la care aș adăuga instrumentele economice și investițiile necesare. În alte domenii, precum cel al managementului deșeurilor, pe care îl cunosc foarte bine, abia acum se încearcă implementarea la nivel european a unor metodologii de raportare credibile, adică după circa 2-3 decenii de la inițierea primelor legi europene cu privire la gestionarea deșeurilor.

Cum se va termina epopeea decarbonizării în agricultură? À suivre.