Nici nu s-a uscat bine ce cerneala pe Regulamentul pentru Ambalaje(PPWR) al Uniunii Europene că au și izbucnit adevărate controverse și dezbateri de politică publică generate de neînțelegeri, aproximări sau poate chiar dorința exagerată de clarificare. Am reflectat acum câteva luni câteva dezbateri legate de cotele de reutilizare pentru ambalajele industriale(https://www.linkedin.com/posts/martin-engelmann-615312a8_26-mep-demand-review-of-reuse-rules-in-ppwr-activity-7313083218784673792-HFr_?utm_source=share&utm_medium=member_desktop&rcm=ACoAAADLxw0Ba33suqQxFR-PQHLUl_n8UaOdqEA)
🚨 Recent, o alianță formată din 22 de asociații comerciale germane – inclusiv organizații de top din industrie, ambalaje și gestionarea deșeurilor – a solicitat Comisiei Europene reguli clare și practice privind obligațiile de reutilizare planificate din Regulamentul UE privind ambalajele (hashtag#PPWR, articolul 29(1)-(3)). Asociațiile solicită scutiri specifice pentru ambalajele și benzile de fixare pentru paleți de la toate cerințele de reutilizare și interpretări legale certe pentru ambalajele industriale și comerciale de vânzare.
👨🎓 Asociațiile citează studii realizate de institute de cercetare independente, cum ar fi ifeu - Institut für Energie- und Umweltforschung Heidelberg gGmbH și Fraunhofer-Gesellschaft, care arată că reutilizarea ambalajelor și benzilor de fixare pentru paleți în același scop este adesea imposibilă din punct de vedere tehnic și nici fezabilă din punct de vedere ecologic, nici economic. Din acest motiv, excepțiile anunțate de Comisie ar trebui să se aplice tuturor cotelor de reutilizare, cotelor de 100% și 40%.
⁉️ Asociațiile propun, de asemenea, clarificarea formulării „ambalaje de vânzare utilizate pentru transportul produselor” (art. 29 alin. (1) PPWR). PPWR prevede cote de reutilizare pentru ambalajele de vânzare industriale și comerciale, cum ar fi IBC-urile, FIBC-urile, butoaiele, gălețile și canistrele. Comisarul pentru mediu, Jessika Roswall, a anunțat o clarificare în acest sens la mijlocul lunii mai. În opinia asociațiilor, această formulare este prea vagă și ar putea duce la o extindere excesivă a domeniului de aplicare. Prin urmare, acestea propun să fie incluse doar ambalajele de vânzare a căror funcție de transport joacă un rol central și care diferă de ambalajele de vânzare convenționale în ceea ce privește forma, dimensiunea sau designul. În plus, trebuie să fie clar că ambalajul în cauză nu este destinat transferului către utilizatorii finali, deoarece aceștia din urmă nu sunt obligați să îl returneze în cadrul unui sistem de reutilizare.
Pentru cunoscători redăm mai jos o sinteză a studiului „Analysis of the Damage Behaviour of Strapping Tapes under Different Load Cases” realizat de Fraunhofer IMWS: **Comportamentul benzilor de legare din plastic sub diferite solicitări: un studiu detaliat Fraunhofer IMWS**
În industria logisticii și a ambalajelor, benzile de legare din plastic (strapping tapes) joacă un rol esențial în asigurarea stabilității și securității bunurilor transportate. Fie că vorbim de produse alimentare, materiale de construcții, piese auto sau marfă paletizată, aceste benzi asigură fixarea încărcăturii și protecția acesteia împotriva deteriorărilor în timpul transportului. Totuși, utilizarea lor pe scară largă aduce provocări legate de sustenabilitate și reciclare, aspecte accentuate de noile reglementări europene, precum Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR).
Un studiu recent realizat de Fraunhofer Institute for Microstructure of Materials and Systems (IMWS), în colaborare cu Mosca GmbH și alți parteneri industriali, a analizat în profunzime comportamentul mecanic și termomecanic al benzilor de legare fabricate din polipropilenă (PP) și politereftalat de etilenă (PET). Obiectivul central a fost evaluarea capacității de refolosire și reciclare a acestor materiale, în contextul eforturilor UE de reducere a deșeurilor din plastic.
### Metodologia testării
Cercetătorii au supus benzile unor serii complexe de teste, realizate în centrul tehnic Mosca și monitorizate de experții Fraunhofer IMWS. Testele au inclus:
- **Testul de stabilitate orizontală (EUMOS 40509)**, care simulează accelerațiile și decelerațiile orizontale din timpul transportului.
- **Testul de impact pe plan înclinat (ISTA 1E)**, destinat evaluării comportamentului la șocuri.
- **Testul de vibrații verticale (ISTA 1E)**, ce reproduce vibrațiile standard din ciclul de distribuție.
Ulterior, au fost efectuate teste de tracțiune pe benzi prelevate din diverse zone ale încărcăturii (secțiuni netede, colțuri, puncte de sudură), atât înainte, cât și după testările mecanice.
### Principalele rezultate mecanice
Au fost analizate cinci tipuri de benzi provenind de la diferiți producători:
1. Sekisui – PP cu 30% material reciclat (rePP).
2. Messersi – PP virgin.
3. Teufelberger – PET reciclat (PCR).
4. Fromm – PET reciclat (PCR).
5. Mosca – PET reciclat (PCR).
Rezultatele au arătat o scădere semnificativă a rezistenței la tracțiune în zona sudurilor, acolo unde benzile sunt îmbinate prin sudare prin frecare (metodă obișnuită de tensionare). În medie, pierderea de rezistență a fost:
- **PP (Sekisui și Messersi):** 56-60% scădere în zona sudurilor.
- **PET (Teufelberger, Fromm, Mosca):** 47-57% scădere în zona sudurilor.
Astfel, benzile își pierd o parte considerabilă din rezi Danstență după utilizare, mai ales în punctele critice de sudură. De exemplu, benzile Sekisui din PP cu material reciclat au înregistrat o reducere de 60% a forței de rupere în zona sudurilor, ajungând la valori de ~794 N, insuficiente pentru a rezista la o eventuală reutilizare în aceleași condiții de tensionare.
### Influența temperaturii
Pe lângă testările mecanice, cercetătorii au evaluat și comportamentul termomecanic, simulând variații de temperatură de la +40°C la -30°C. Scăderile de temperatură au condus la creșteri suplimentare ale tensiunilor interne în benzi, după cum urmează:
- PP: creșteri de tensiune de 280 - 470 N (corespunzând la 42 - 56 MPa).
- PET: creșteri de tensiune de 240 - 316 N (corespunzând la 34 - 40 MPa).
Aceste tensiuni suplimentare, suprapuse peste solicitările mecanice deja existente, pot duce la cedarea prematură a benzilor, mai ales în condiții de reutilizare sau în medii cu fluctuații termice semnificative.
### Concluzii practice
Studiul demonstrează că, din punct de vedere tehnic, reutilizarea benzilor de legare, indiferent dacă sunt din PP sau PET, nu este recomandată în aplicații de ambalare și transport:
- **Pentru benzile PP**, riscul de cedare este ridicat chiar și la prima reutilizare, din cauza pierderilor mari de rezistență la sudură și sensibilității ridicate la variațiile de temperatură.
- **Pentru benzile PET**, deși comportamentul termic este ceva mai favorabil, pierderile de rezistență în zona sudurilor și deformările plastice cauzate de tensionarea inițială ridică riscuri similare.
De asemenea, dificultatea documentării precise a tensiunilor aplicate inițial în practică face imposibilă garantarea siguranței la reutilizare.
### Implicații pentru industrie și politici publice
Rezultatele acestui studiu subliniază necesitatea unor practici sustenabile de gestionare a benzilor de legare:
- **Reciclare în loc de reutilizare:** benzile trebuie considerate materiale de unică folosință, urmând să fie colectate și reciclate corespunzător.
- **Inovație în materiale:** este nevoie de dezvoltarea unor benzi mai rezistente la sudură și variații termice sau a unor sisteme alternative de legare reutilizabile.
- **Reglementări armonizate:** autoritățile europene, prin PPWR, trebuie să încurajeze standardizarea cerințelor de reciclabilitate și raportarea trasabilă a materialelor reciclate utilizate.
Prin astfel de măsuri, industria poate contribui simultan la siguranța lanțului logistic și la obiectivele de reducere a deșeurilor de plastic.
În icheiere nu pot să nu mă scarpin cu mâna stângă pe partea dreaptă întrebându-mă dacă astfel de dezbateri nu au mers prea departe cu necesitatea de clarificare sau dacă complexitatea activităților economice se este dificil de cuprins intr-o reglementare făcută dintr-un birou de la Bruxelles.