Imaginează-ți o Europă cu toate avantajele: 450 de milioane de cetățeni, o tradiție de incluziune socială, reglementări sofisticate, infrastructuri, universitati prestigioase. Și totuși… ceva nu merge. Ideea că dimensiunea și istoria noastră ne protejează singure este o iluzie periculoasă. Mario Draghi, intr-un discurs recent, avertizează din nou: modelul nostru de creștere se estompează, vulnerabilitățile cresc, iar inacțiunea riscă să ne macine suveranitatea. Fostul prim-ministru al Italiei și ex-președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, lansează un avertisment pe cât de simplu pe atât de grav: „Our growth model is fading. Vulnerabilities are mounting. And there is no clear path to finance the investments we need.”

Diagnoza lui Draghi: ce ne-a adus până aici

Un an în urmă, Draghi a livrat un raport ambițios: “The Future of European Competitiveness”. Acolo, el identifica trei mari provocări care amenințau viitorul Uniunii Europene:

1. Ritmul lent al creșterii economice nu ne mai permite să atingem obiectivele digitale, de mediu, de securitate sau să menținem sistemele sociale.
2. Dependențele – de tehnologie, de materiale critice, de energie – slăbesc reziliența noastră.
3. Lipsa de implementare practică: strategii există, dar instrumentele legislative, pacea reformelor, viteza de reacție sunt insuficiente.

Urmările incapacității de a acționa

Ceea ce Draghi subliniază este grav: când Europa nu-și valorifică avantajele competitive, când rămâne blocată în proceduri birocratice, când reglementările sau legislația nu evoluează, nu doar competitivitatea este afectată — suveranitatea este pusă în pericol. Atunci când decizii majore se iau în afara pieței europene, când trebuie acceptate condiții externe sau când nu avem capacitatea de a proteja interese strategice (industrie, energie, tehnologie), ne aflăm într-o poziție de slăbiciune.

Un exemplu elocvent: în domeniul inteligenței artificiale, SUA au produs anul trecut 40 de modele fundamentale mari, China 15, iar UE doar 3. Aceasta nu e vorba de lipsă de talent sau de potențial — este vorba de viteza și de capacitatea de a scala, de a elimina barierele.

Citate esențiale – mai clar nu se poate :

• „One year on, Europe is therefore in a harder place.”
• „Our growth model is fading. Vulnerabilities are mounting.”
• „To carry on as usual is to resign ourselves to falling behind.”
• „Inaction threatens not only our competitiveness but our sovereignty itself.”

Reforma devine imperativă — nu opțională

Draghi nu cere doar planuri și rapoarte, ci: viteza, scara, intensitatea. El cere acțiune imediată — nu peste ani, ci în luni. Fiecare reformă, fiecare investiție, fiecare modificare de reglementare trebuie să fie măsurabilă, cu termene clare, să fie urmărită și să aibă rezultate palpabile.

Printre sugestiile concrete:

• Simplificarea radicală a reglementărilor care frânează inovarea (de exemplu GDPR în partea sa aplicabilă, dar și aplicarea excesivă a unor norme naționale “suplimentare”).
• Accelerarea proiectelor strategice de tehnologie, de interes comun european — fie că e vorba de AI, data centres, infrastructură de comunicații, energie curată.
• Un mecanism mai bun de coordonare între state membre privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și sprijinul pentru companiile inovatoare, astfel încât să nu fie duplicări, pierdere de eficiență sau să se creeze avantaje disproporționate pentru unii în dauna altora.

De ce contează — și ce riscăm dacă nu facem nimic

Fiecare zi de stagnare sau de implementare lentă ne face mai puțin capabili să răspundem schimbărilor globale: competiția Chinei și SUA pe tehnologie, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare, schimbările climatice, crizele de energie. Dacă nu reformăm, dacă nu investim, nu doar economia noastră va suferi, ci imaginea Europei ca actor global fundamentat pe principii — de autonomie, de reziliență — va fi pustiită.

Concluzie: apel la responsabilitate și unitate

Europa nu mai poate spera că “va fi bine” dacă doar respectă procedurile, dacă se bazează pe declarații frumoase și strategii pe termen lung care nu sunt puse în practică. A venit momentul să acționăm — nu unilateral (fiecare stat pe cont propriu), ci colectiv, coordonat, cu responsabilitate. Să stabilim termene clare, responsabilități asumate, să nu mai tolerăm excesele de reglementare și să accelerăm tranzițiile spre digitalizare, energie curată și autonomie strategică.

Avem nevoie de curajul de a rupe tabuuri, de a redefini ce înseamnă putere și suveranitate într-o lume fragmentată dar interdependentă. Pentru că inacțiunea de astăzi este pierderea de mâine.

Din discursul lui Mario Draghi, se pot extrage următoarele puncte cheie:

• Modelul de creștere al Europei este în declin.
  • Europa a devenit excesiv de dependentă de exporturi, dar creșterea comerțului global stagnează.
  • Concurența din China a devenit mai puternică.
  • SUA au impus tarife ridicate.
  • Europa este vulnerabilă din cauza dependenței de alți actori pentru apărare și materiale critice.
• Există un deficit de finanțare.
  • Este nevoie de investiții masive în tranziția climatică și digitală.
  • Datoria publică europeană este în creștere.
• Priorități și acțiuni propuse:

1. Reducerea decalajului de inovare.
   • Crearea unui "al 28-lea regim" care să permită firmelor să opereze și să se finanțeze fără probleme în toate statele membre.
   • Simplificarea regulamentului GDPR, care a crescut costurile datelor pentru firmele europene.
   • Utilizarea integrării verticale pentru a transforma avantajul Europei în automatizarea industrială în soluții proprietare.
2. Un drum al decarbonizării care susține creșterea economică.
   • Costurile ridicate ale energiei în Europa amenință tranziția către o economie bazată pe tehnologie.
   • Este necesară o investiție mai rapidă în surse regenerabile și energie nucleară.
   • Se propune o reformă a pieței gazelor pentru a reduce prețurile.
   • Tranziția trebuie să fie flexibilă și pragmatică.
3. Întărirea securității economice.
   • Utilizarea politicii industriale pentru a reduce dependențele și a combate concurența subvenționată de state.
   • O utilizare mai strategică a proiectelor de interes european comun pentru a atinge o scară mai mare în sectoarele cheie.
   • Utilizarea achizițiilor publice pentru a crea o cerere stabilă pentru inovație.
   • Revizuirea politicilor de fuziuni pentru a promova consolidarea în sectoare strategice.

Draghi a încheiat discursul subliniind că Europa trebuie să acționeze mai rapid și să se comporte mai mult ca o federație în anumite domenii cheie.

El a menționat că progresul ar putea depinde de coaliții formate din state dispuse să acționeze împreună.