Un nou caz de evaziune fiscală de proporții scoate la lumină vulnerabilitățile persistente din domeniul reciclării deșeurilor de ambalaje din România. Inspectorii din cadrul Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, au identificat un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat, în urma căruia prejudiciul estimat depășește 18 milioane de lei.

Schema frauduloasă a fost pusă în practică de o societate comercială din București, activă în sectorul colectării și reciclării deșeurilor. În perioada 2023–2025, compania a înregistrat încasări de peste 53 de milioane de lei din servicii aparent legitime. În realitate însă, o parte semnificativă a activității era susținută de un circuit fictiv de tranzacții comerciale, creat cu scopul de a diminua obligațiile fiscale și de a obține deduceri ilegale de TVA și cheltuieli.

Elementul central al mecanismului a fost o rețea de nouă societăți fără activitate economică reală. Aceste firme, multe dintre ele înființate recent și ulterior declarate inactive, existau doar pe hârtie și aveau rolul de a emite facturi fictive pentru servicii inexistente, precum achiziții de deșeuri sau operațiuni de sortare și dezmembrare. Verificările au arătat că aceste entități nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate și, în unele cazuri, nici măcar conturi bancare.

Mai mult decât atât, documentația justificativă prezentată în cadrul controalelor conținea numeroase elemente de fals, inclusiv procese-verbale și evidențe atribuite unor persoane care nu au avut niciodată legături contractuale cu firmele implicate. Lipsa infrastructurii tehnice și a evidențelor reale privind procesarea deșeurilor a confirmat caracterul fictiv al operațiunilor.

Fondurile obținute prin această schemă au fost utilizate nu doar pentru perpetuarea circuitului fraudulos, ci și în scopuri personale. Peste 2 milioane de lei au fost retrași în numerar sau cheltuiți direct de către administratori, iar sume importante au fost disimulate prin transferuri succesive între conturi aparținând unor persoane fizice. Un exemplu relevant este achiziția unui autoturism de lux, în valoare de aproape 500.000 de euro, realizată din bani proveniți din activitatea ilegală.

Pentru limitarea prejudiciului și prevenirea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor societății, inclusiv terenuri, autoturisme și conturi bancare. Totodată, cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală.

Acest caz evidențiază nu doar ingeniozitatea mecanismelor de fraudă fiscală, ci și necesitatea intensificării controalelor în domeniile cu risc ridicat. Autoritățile fiscale transmit că vor continua monitorizarea atentă a acestor sectoare, în vederea protejării bugetului public și asigurării unui mediu concurențial corect.