O știre aparent banală pare a trece aproape neobservată la nivelul dezbaterii de mediu: <<30 de primării din Braşov și Sibiu se opun înființării Parcului Naţional Munţii Făgăraş / ”Conservarea poate continua aşa cum s-a făcut de-a lungul secolelor”>>

Disputa la distanţă dintre primarii din judeţul Braşov şi Fundaţia Conservation Carpathia pe tema înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraş continuă. Astfel, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional Pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului „Ţara Făgăraşului” (ADI Ţara Făgăraşului) din care fac parte şi 26 de primării din judeţul Braşov și alte 4 din Sibiu, a transmis memorii către Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) şi către Academia Române, prin care solicită oprirea acestui proiect.

Printre altele, semnatarii memoriilor susţin că, recent, a fost promovat un studiu de fundamentare pentru parcul naţional, documentul fiind „propus de către entităţi care nu ne reprezintă, nu ne-au implicat şi nici măcar nu ne-au consultat, cum ar fi fost de altfel firesc, în dezvoltarea unui astfel de proiect derulat peste localităţile noastre. Mai mult decât atât, din presă am aflat în 6 octombrie că demersul de instituire a regimului de parc naţional în zona noastră din Munţii Făgăraş este deja supus avizului Academiei Române”. 

„Această conservare poate continua aşa cum s-a făcut de-a lungul secolelor”
În documentul transmis Academiei Române, asociaţia a menţionat că în localităţile membre se aplică o strategie de dezvoltare durabilă a turismului în care sunt prevăzute, deja, o serie de măsuri de conservare a patrimoniului natural. „Ca atare, ideea de a conserva valorile naturale ale zonei nu ne este nici străină şi nici nu contravine valorilor şi principiilor care ne ghidează activitatea. Avem credinţa fermă însă că această conservare poate continua aşa cum s-a făcut de-a lungul secolelor, doar împreună cu cei care locuiesc în zonă şi lucrează pământul”, se arată în memoriu. Ne exprimăm încrederea că Academia Română nu va da curs acestui demers până când cei care sunt adevăraţii apărători ai valorilor culturale şi naturale din Munţii Făgăraş, comunităţile locale de sub munte, îşi vor fi exprimat prealabil şi în cunoştinţă de cauză acordul lor cu privire la înfiinţarea unui parc naţional în această zonă”, se arată în memoriu. 

Proprietarii reclamă că nu au fost consultaţi 
Către Ministerul Mediului, asociaţia a transmis un memoriu prin care cere amânarea pronunţării în ceea ce priveşte declararea parcului naţional şi, în acelaşi timp solicită o serie de clarificări. Printre altele, asociaţia reclamă că proprietarii de terenuri nu au primit înştiinţări oficiale privind documentaţia transmisă la avizare către Academia Română şi nu au fost consultaţi privind delimitarea ariei protejate şi implicaţiile acestui demers. În aceste condiţii, asociaţia solicită ministerului să îi pună la dispoziţie documentaţia integrală supusă avizării academiei şi să transmită toate documentele aferente consultărilor publice.
În acelaşi timp, asociaţia a solicitat ministerului să verifice şi să comunice rezultatele evaluărilor privind „eventualele relaţii profesionale, contractuale şi financiare relevante dintre persoanele implicate în examinarea şi avizarea propunerii şi iniţiatorul ori elaboratorii documentaţiei”. 
Membrii ADI Ţara Făgăraşului sunt Consiliul Judeţean Braşov, Oraşul Victoria, Comuna Bran, Comuna Buneşti, Comuna Caţa, Comuna Racoş, Comuna Rupea, Comuna Ticuşu, Comuna Ungra, Comuna Drăguş, Comuna Viştea, Comuna Sâmbăta de Sus, Comuna Ucea, Comuna Voila, Comuna Lisa, Comuna Beclean, Comuna Recea, Comuna Hârseni, Comuna Mândra, Comuna Şercaia, Comuna Şinca Nouă, Comuna Şinca, Comuna Şoarş, Comuna Părău, Comuna Comăna, Comuna Jibert, Comuna Cincu (din judeţul Braşov) şi Comuna Arpaşu de Jos, Comuna Cârţişoara, Comuna Cârţa, Comuna Racoviţa (din judeţul Sibiu).

Iritarea comunităților locale a pus din nou într-o poziție defensivă pe entuziaștii de la Conservation Carpathia; ei au publicat o poziție referitoare la disputele privind la dezbaterile legate de crearea Parcului Național Munții Făgăraș

Fundația Conservation Carpathia, organizație de mediu românească, promotoare a protejării Munților Făgăraș sub forma unui parc național, vine să precizeze următoarele lucruri, în contextul diverselor speculații care au apărut referitoare la crearea acestui parc național.

Proiectul este în etapa de fundamentare științifică, o etapă în care se creează un studiu de evaluare a arealului din punct de vedere geologic, biologic și ecologic, pentru a stabili potențialul de creare a unui parc național. Studiul de fundamentare științifică identifică și subliniază valorile naturale ale Munților Făgăraș, nu avansează o dată pentru crearea acestui parc național și nici nu decide dacă se face sau nu acest parc. Această etapă este una strict științifică și nu necesită avizul comunităților, fiind doar un pas de fundamentare, iar avizul pozitiv din partea Academiei Române nu duce la instituirea imediată a parcului național.

Dezbaterea publică și consultarea fiecărei comunități din zona Munților Făgăraș este o etapă fără de care parcul național nu poate fi realizat; prin urmare, ne exprimăm disponibilitatea de a participa la o astfel de dezbatere cu toți cei interesați, însă proiectul încă nu este în faza de consultări publice. Trasarea limitelor parcului național, precum și a zonelor de protecție, vor fi realizate doar împreună cu comunitățile locale; prin urmare, vă asigurăm că nicio comunitate nu va fi exclusă din acest proces.

Orice discuții care se poartă acum sunt doar speculative și au rolul de a manipula opinia publică. Comunitățile locale au nevoie de o dezbatere corectă, bazată pe argumente. Credem că atât comunitățile locale, cât și România pot beneficia de pe urma unui parc național în zona Munților Făgăraș, iar crearea acestuia se va face cu respect față de comunități, cu argumente bazate pe cifre, cu argumente științifice bazate pe valoarea naturală a acestei zone, într-un cadru echilibrat, în care fiecare voce să fie auzită.

Răul însă a fost făcut – neîncredera localnicilor se poate vedea din reacțiile de FB la postarea de mai sus:

Inainte sa mai insistati pe un parc national in Muntii Fagarasului, onorati-va promisiunile deja facute. Inca din 2009 ati promis ca terenurile cumparate vor fi donate statului roman, iar in 2016 ati repetat promisiunea. Au trecut 17 ani de la prima si 10 de la a doua, si pana azi nu ati predat niciun hectar.

In schimb, prin “Carpathia Forest Carbon Project”, un proiect de credite de carbon pe 24.000 de hectare, v-ati asumat terenurile pe 40 de ani, pana in 2057.

Care promisiune e adevarata?

Aveti paduri in Parcul National Piatra Craiului, parc de stat din 2000. Acolo parcul exista. Ce mai asteptati?

Ca tot faceti paralele cu Ibera: Tompkins a predat statului 80.000 ha inainte de infiintarea parcului, iar acolo ecosistemul era distrus. In Fagaras padurile sunt intacte pentru ca le-au intretinut comunitatile, cu efortul si pe banii lor.

Incepeti cu Piatra Craiului. Pana atunci, lasati Tara Fagarasului deoparte.

...

Si mai mult ca tot doriti transparenta, faceti publice numele firmelor si a proprietarlor. Daca se aproba acest studiu de catre MMAP, de a se institui un parc national, prafata protejajata ar trebui sa fie minim 75% din suprafata parcului. Asta ar creste sumele primite de cele 4 firme la vreo 16-17 milioane de lei pe an ajutor de stat. Bani din bugetul Romaniei doar pentru un parc cu 4 firme. O fi bine sa faci "protectie"?

...

Opinia unora dintre noi este asa :

• Vor să blocheze accesul la resurse: Oamenii simt că fundația vrea să transforme muntele într-o „rezervație-muzeu” unde localnicii nu mai au voie să taie lemne de foc, să își pască vitele pe pajiștile alpine sau să culeagă ciuperci și fructe, activități din care multe familii trăiesc de generații.
• Să impună reguli dictate de străini: Deoarece proiectul este finanțat masiv din fonduri externe (miliardari elvețieni sau filantropi străini), comunitățile simt că o entitate privată din afară vine să le spună ce au și ce nu au voie să facă pe propriile pământuri natale.
• Să desființeze proprietățile comunitare (Obștile): Mulți consideră că fundația urmărește slăbirea sau cumpărarea bucată cu bucată a terenurilor ce aparțin formelor istorice de asociere ale românilor, lăsând comunitățile locale fără patrimoniu.
• Să transforme zona într-un experiment ecologic pe spatele oamenilor: Localnicii simt că interesele urșilor, lupilor sau castorilor sunt puse mai presus de siguranța lor. Impresia generală este că fundația vrea ca oamenii din Făgăraș să devină simpli ghizi sau prestatori de servicii turistice pentru străini, pierzându-și independența economică bazată pe exploatarea tradițională a resurselor.

Și mai tranșantă a fost poziția Primarului din Făgăraș: Gheorghe Sucaciu  a postat clipul video de la lansarea campaniei, transmis de Ministerul Mediului.

Redăm mesajul care însoțește clipul:

„Dragi locuitori ai Țării Făgărașului,

Vă invit să urmăriți acest material video, apoi să reveniți și să citiți aceste gânduri pe care vi le adresez:

Readuc în discuție proiectul celor de la Conservation Carpathia, prezentat într-un ambalaj extrem de frumos: natură protejată, biodiversitate, turism, locuri de muncă, comunități locale, tradiții și un viitor parc național în Munții Făgăraș.

Sună foarte bine, nu-i așa? Cine poate fi împotriva protejării Munților Făgăraș? Totul ar fi perfect, dacă acest proiect nu ar ascunde în spatele său alte intenții decît cele declarate.

Totuși, înainte să fim convinși de imagini spectaculoase, de comparații cu Yellowstone și de promisiuni despre beneficii pentru comunitățile locale, avem obligația să punem câteva întrebări simple.

Un parc național este o arie naturală protejată, iar legea stabilește în interiorul acestor arii diferite niveluri de protecție. Există inclusiv zone de protecție strictă în care sunt interzise activitățile umane, cu excepții limitate, precum cercetarea, educația ecologică sau anumite forme de ecoturism. În zonele de protecție integrală sunt, de asemenea, interzise activitățile și utilizările incompatibile cu obiectivele de conservare.

Întrebarea pe care mi-o pun firesc este: CE SE VA ÎNTÂMPLA CU OAMENII CARE TRĂIESC AICI?

Este o întrebare corectă, de care prea puțini au ținut seama când au generat planuri în laborator, imaginându-și că prin Făgăraș poți deveni peste noapte un ghid turistic experimentat sau vreun manager de pensiune de cinci margarete.

Când folosim cuvântul laborator, ni-l asumăm. Într-o prezentare pompoasă la Parlament, Christoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, le-a propus localnicilor - "susținem comunitățile locale prin ecoturism, afaceri verzi și oportunități pentru micii producători". Adică ceva destul de diferit față de ceea ce fac cea mai mare parte a localnicilor.

Și mai îngrijorător este că în aceste dezbateri sunt contestate chiar politicile publice promovate de Bruxelles, de care se agață cei de la Conservation Carpathia și o întreagă pletoră de ong-iști de mediu. În fapt, aceste politici publice sunt costisitoare, au nevoie de capacitate administrativă și mai ales subminează un stil de viață și rețele economico-sociale locale tradiționale sau... de tip mafiot. Picătură cu picătură, neîncrederea se adună.