Avem aspirații ambițioase pentru gestionarea deșeurilor reciclabile, inclusiv pentru gestionarea deșeurilor textile, dar implementarea, aspectele practice ale raportării și ale trasabilității rămân încă în faza de concepții. Raportul JRC “ Plastics materials flows in the EU-27 and their environmental impacts” incearcă să aducă la zi analiza fluxurilor de plastic din Uniunea europeană și să lămurească ce poate fi îmbunătățit pentru a înțelege mai bine aceste fluxuri în vederea elaborării unor politici funcționalE.

📌 În esență, obiectivul raportului este să „dezvăluie” lanțul valoric al plasticului în Europa, atât din perspectiva materialelor și sectoarelor, cât și a impacturilor asupra mediului, pentru a orienta deciziile politice și investițiile către circularitate și sustenabilitate.

Raportul acoperă nouă sectoare economice ale lanțului valoric al plasticului din UE-27:

1.    Ambalaje (Packaging)

2.    Construcții (Construction)

3.    Transport (Transport – auto, aerian, naval etc.)

4.    Electronice și echipamente electrice (Electronic)

5.    Agricultură (Agriculture)

6.    Textile (Textiles)

7.    Sănătate (Healthcare – dispozitive medicale, consumabile etc.)

8.    Pescuit (Fishing – plase, unelte etc.)

9.    Altele (Other – produse eterogene care nu se încadrează în categoriile de mai sus) .

👉 Aceste sectoare au fost selectate pentru a acoperi întregul spectru de utilizări majore ale plasticului în UE, de la produse cu viață foarte scurtă (ambalaje, medicale) la produse cu durată lungă (construcții, transport).

Obiectivul raportului este să ofere o imagine completă și detaliată a fluxurilor de materiale plastice în UE-27 și a impacturilor de mediu asociate, pentru anul 2022.

Concret, raportul urmărește:

1.    Cartografierea fluxurilor de mase plastice

o   de la producția de polimeri până la fabricarea produselor, consum, gestionarea deșeurilor și reciclare;

o   acoperind 9 sectoare economice și 15 tipuri de polimeri (fossil-based și bio-based) .

2.    Integrarea evaluării de ciclu de viață (LCA)

o   pentru a cuantifica emisiile și impacturile asupra mediului în 16 categorii (inclusiv schimbări climatice), asociate cu fluxurile de plastic din UE .

3.    Analiza produselor specifice

o   aplicarea metodologiei la produse reprezentative (ex. ecrane plate, sticle PET), pentru a testa cum se pot combina datele sectoriale și cele polimer-specifice .

4.    Identificarea lacunelor și provocărilor metodologice

o   lipsa datelor, diferențe între abordările top-down (pe sectoare) și bottom-up (pe polimeri) și dificultăți în a urmări fluxurile bio-plastice, plastice biodegradabile sau procesele de reciclare chimică .

5.    Sprijinirea politicilor UE

o   furnizarea de date științifice robuste pentru implementarea strategiilor europene privind plasticul, economia circulară și neutralitatea climatică .

Este interesant să comparăm datele datele pentru consumul și deșeurile de plastic pe sectoare și comparația cu raportarea anterioară (2019):

📊 Consum de plastic pe sectoare – UE-27 (2022)

  • Ambalaje: 40,5% din totalul consumului de plastic
  • Construcții: 18,8%
  • Transport: 9,6%
  • Electrice și electronice: 6,6%
  • Agricultură: 3,5%
  • Textile: 14,7%
  • Sănătate: 1,6%
  • Pescuit: 0,3%
  • Altele: 4,5%

🗑️ Generarea deșeurilor de plastic pe sectoare – UE-27 (2022)

  • Ambalaje: 60,6% din totalul deșeurilor de plastic
  • Construcții: 6,7%
  • Transport: 7,2%
  • Electrice și electronice: 3,6%
  • Agricultură: 3,1%
  • Textile: 14,8%
  • Sănătate: 1,8%
  • Pescuit: 0,3%
  • Altele: 1,9%

🔄 Comparație cu raportarea precedentă (2019 MFA)

  • Ambalaje: ponderea a rămas similară (aprox. 40% din consum, dar cu ușoară creștere în deșeuri, de la ~59% la 60,6%).
  • Construcții: pondere constantă în consum (18–19%), dar scădere în deșeuri (în 2019 ≈ 9%, acum 6,7%).
  • Transport: relativ stabil (~9–10% din consum, ~7% din deșeuri).
  • Electrice și electronice: consum și deșeuri similare cu 2019 (~6–7% consum, 3–4% deșeuri).
  • Agricultură: constantă la 3–4% consum și deșeuri.
  • Textile: creștere semnificativă în consum (de la ≈10% în 2019 la 14,7% în 2022) și menținere la ≈15% din deșeuri – reflectă boom-ul consumului textil și atenția crescută la acest sector.
  • Sănătate: ușoară creștere, probabil influențată de perioada post-COVID (mai multe deșeuri medicale din plastic).
  • Pescuit: pondere mică, aproape neschimbată (0,3%).
  • Altele: ușoară scădere în 2022.

✅ Concluzia:

  • Ambalajele rămân cel mai mare consumator și generator de deșeuri.
  • Textilele au crescut semnificativ ca pondere în consum (un trend clar între 2019 și 2022).
  • Construcțiile și-au redus ponderea la deșeuri, sugerând durate de viață mai lungi sau o raportare mai bună.

Pentru că deșeurile textile sunt întru așa mare măsură o prioritate a Uniunii Europene Mai ales că soluțiile de sortare și reciclare sunt încă în stadii incipiente în raportul face o serie de recomandări pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor textile în UE

  1. Armonizarea clasificărilor
    • Definirea unor categorii standardizate de textile la nivel european pentru a evita diferențele dintre statele membre.
    • Corelarea codurilor deșeurilor textile cu nomenclatura vamală și cu clasificările statistice existente.
  2. Colectarea și raportarea datelor
    • Crearea unui cadru comun pentru raportare, cu metodologii clare pentru toate statele.
    • Introducerea unor indicatori de performanță comparabili între țări (ex.: cantități colectate separat, reciclate, exportate).
  3. Trasabilitatea fluxurilor
    • Implementarea unor sisteme digitale de trasabilitate care să urmărească textilele pe tot parcursul ciclului de viață.
    • O mai bună monitorizare a exporturilor pentru a preveni transferul problemelor către țări terțe.
  4. Sprijin pentru infrastructură
    • Dezvoltarea infrastructurii pentru colectare separată, sortare și reciclare.
    • Stimulente pentru investiții în tehnologii inovatoare de reciclare a fibrelor.
  5. Extinderea responsabilității producătorului (EPR)
    • Implementarea și armonizarea schemelor EPR la nivelul UE, pentru a implica direct producătorii în finanțarea gestionării textilelor la sfârșitul vieții.
  6. Alinierea la economia circulară
    • Promovarea reutilizării prin piețe secundare și centre de reparații.
    • Integrarea principiilor de eco-design pentru textile mai durabile și mai ușor de reciclat.

 🔑 În sinteză: raportul recomandă date unitare, trasabilitate digitală, infrastructură modernă și responsabilitate extinsă a producătorilor, ca fundament pentru implementarea reală a unei economii circulare a textilelor în Europa.

Principalele concluzii ale raportului

  • Lacune de date: există lipsuri importante în colectarea și disponibilitatea datelor privind deșeurile textile în UE. Acest lucru afectează atât calitatea analizelor, cât și fundamentarea politicilor.
  • Necesitatea armonizării: metodologiile și clasificările naționale diferă mult între statele membre, ceea ce face dificilă compararea și consolidarea datelor.
  • Potențial de reutilizare și reciclare: raportul subliniază oportunitățile pentru reutilizarea și reciclarea textilelor, dar evidențiază și lipsa infrastructurii adecvate și a stimulentelor economice.
  • Rolul noii legislații: Directiva-cadru privind deșeurile (revizuită) și viitoarele cerințe europene pot stimula colectarea separată și trasabilitatea, dar implementarea practică rămâne o provocare.
  • Necesitatea standardizării: sunt necesare sisteme unitare pentru raportarea fluxurilor de textile, inclusiv coduri deșeuri clar definite și indicatori comuni de performanță.

👉 În esență, raportul atrage atenția că, fără date armonizate și infrastructură coerentă, tranziția către o economie circulară pentru textile în UE este încetinită, iar politicile riscă să rămână fără suport solid în realitate .