• Webbanner Ecomondo
  • Ned 2020 Web
La Rusăneşti a fost pus în funcţiune al 17-lea hidroagregat retehnologizat, din totalul celor 20 incluse în acest proiect, costurile lucrărilor realizate fiind de aproximativ 385 milioane euro. Investiţia finală pentru întregul proiect va ajunge la aproximativ 400 milioane euro şi asigură o creştere semnificativă a capacităţilor de producţie şi a eficienţei energetice. Pe lângă producţia de energie, acestea vor putea transporta apă, pe o distanţă de circa 100 km, de la vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte, până la acumularea Slatina/Ipoteşti, asigurând astfel servicii de sistem şi rezerve de apă pentru irigarea terenurilor agricole.
„Energie locală din surse regenerabile” este un proiect care vizează ca, până în 2020, Avrigul să devină primul oraş centru din ţară dedicat energiei bio, iar până în 2030 să fie total independent din punct de vedere energetic. Acest lucru va fi posibil prin folosirea tehnologiilor care să eficientizeze consumul şi prin utilizarea unui mix compus din energie solară, biogaz, biomasă şi hidroenergie.
Primăria din Piatra Neamţ a depus spre aprobare proiectul „Realizarea unei noi capacităţi de producere a energiei electrice prin valorificarea resursei de energie regenerabilă solară cu o putere instalată de 2,9946 MW în Municipiul Piatra Neamţ, strada Horia şi racordarea la sistemul energetic naţional” - proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 – Axa Prioritară 4 – Domeniul Major de Intervenţie 2 - Valorificarea resurselor regenerabile de energie. Scopul proiectului vizează producţia de energie electrică (3.510.000 kWh/an) din surse regenerabile solare pentru acoperirea parţială a necesarului de energie electrică a Municipiul Piatra Neamţ. Sistemul propus este unul fotovoltaic instalat într-un mod fix pe terenul destinat amplasării centralei solare fotovoltaice.
Proiectul a avut ca scop punerea bazelor pentru asigurarea unei dezvoltări durabile de-a lungul fluviului, iar printre rezultatele acestuia se numără: 1. crearea unei baze de date comună pentru reprezentarea hărţilor de risc în ţările riverane Dunării, care va ajuta la implementarea politicii Comisiei Europene în Bazinul Dunării şi la consolidarea Directivei Inundaţii a UE din 2013;
Dezvoltarea durabilă şi conservarea biodiversităţii în Delta Dunării sunt susţinute în prezent prin 4 proiecte în valoare de 30 milioane de euro, desfăşurate de Ministerul Mediului prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar pentru următorul program multianual financiar 2014-2020, se urmăreşte realizarea unui proiect integrat pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării, care să fie finanţat prin mai multe programe operaţionale sectoriale.
UE reglementează utilizarea biocombus-tibililor prin intermediul a două legi, ce acoperă perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabilă stabileşte un obiectiv de utilizare a biocombustibililor în proporţie de 10% în sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburanţilor impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. În practică, aceste două obiective au condus, pentru a putea fi îndeplinite, la subvenţionarea şi reglementarea biocombustibililor în statele Uniunii Europene, cu condiţia ca aceste măsuri să reducă emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul ale emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ însă emisiile ILUC. Dacă acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piaţă ar fi consideraţi la fel de poluanţi precum combustibilii fosili şi nu ar putea fi luaţi în calcul pentru atingerea obiectivelor celor două directive.
Raportul Agenţiei Europene de Mediu (EEA) „Evaluarea progresului în conformitate cu Directiva UE pentru Plafoanele de Emisie Naţionale (NEC) susţine faptul că UE s-a adresat cu succes mediului şi obiectivelor de sănătate stabilite atunci când a fost adoptată Directiva în 2001. Directiva vizează reducerea acidifierii solului şi a rezervelor de apă dulce în scopul de a reduce ecosistemele cu exces de nutrienţi de azot (care creşte riscul de eutrofizare) şi expunerea oamenilor, culturilor şi pădurilor la un nivel de ozon dăunător.
Reţelele electrice de tip Smart Grid sunt considerate un „internet al energiei”, reprezentând de fapt un sistem care monitorizează, analizează şi comunică în timp real tot ce se întâmplă cu energia, de la producţie, la livrare şi consum, pentru o aprovizionare eficientă, economică şi sigură. Reţelele combină elemente moderne de software şi hardware cu fostele reţele tradiţionale, sunt dotate cu senzori şi mijloace de comunicare şi informare şi integrează în mod inteligent comportamentul utilizatorului de energie electrică, acesta putând face anumite alegeri pentru eficientizarea consumului.
Multă lume, şi se pare că aici se încadrează şi Paterson, nu este conştientă că subvenţiile au făcut de mult timp parte din sectorul energetic. Am început cu subvenţiile pentru combustibili fosili cu mult timp în urmă şi încă le avem şi astăzi. Deci, în timp ce este adevărat că sursele regenerabile de energie beneficiază de sprijin specific guvernamental, trebuie să recunoaştem faptul că toate formele de tehnologii de producere a energiei pe scară largă primesc un anumit ajutor de stat (sub formă de subvenţii, alocări de taxe, granturi de capital etc). Cercetările au arătat în mod constant că subvenţiile pentru energii regenerabile sunt micşorate în comparaţie cu cele pentru combustibili fosili.
Joi, 15 Noiembrie 2012 08:56

Garda Naţională de Mediu avertizează!

Scris de
311 controale ale GNM la cariere, balastiere şi staţii de sortare În perioada 19 - 28.09.2012, comisariatele regionale ale Gărzii Naţionale de Mediu au desfăşurat un control tematic la exploatările organizate sub formă de cariere, balastiere, staţii de sortare - concasare, staţii de betoane, staţii de asfalt. Comisarii de mediu au efectuat 311 controale, în urma cărora au fost constatate, la operatorii verificaţi, mai multe neconformităţi. Nerespectări la amenajarea DN 67C – Transalpina În perioada 17-22 septembrie, la solicitarea Comisarului General, Ovidiu Dăescu, o echipă de comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul judeţean Gorj – a efectuat un control pe DN 67C – Transalpina – între localităţile Novaci (jud. Gorj) şi Sebeş (jud. Alba), în vederea verificării activităţii de amenajare a drumului naţional DN 67C pe sectorul menţionat.
Mori de vânt persane Primele mori de vânt despre care ne vorbesc documentele istorice au fost construite în secolul al Vll- lea d.C. în Persia (Iranul de astăzi). Erau dotate cu palete de rogojină încrucişate care, împinse de vânt, învârteau roata la care erau fixate. O jumătate de roată trebuia acoperită cu un zid pentru a evita ca o parte din palete, în timpul rotaţiei, să se afle împotriva vântului, oprind mişcarea roţii. Aceste mori erau folosite pentru măcinarea cerealelor şi pentru activarea pompelor care ridicau din puţuri apa necesară pentru irigarea câmpurilor. Aveau totuşi inconvenienţa de a funcţiona numai când vântul sufla exact din direcţia cuvenită. Morile de vânt medievale europene Primele mori de vânt din Europa au fost construite în sec al 12-lea în nordul Franţei şi în sudul Angliei, apoi ele s-au răspândit în Belgia, Germania şi Danemarca. În Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele mlăştinoase pentru a le face locuibile de către Jan Leegwater şi inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunţelor cât şi la tăierea buştenilor, mărunţirea tutunului, confecţionarea hârtiei, presarea seminţelor de in pentru ulei şi măcinarea de piatră pentru vopselele de…
Evoluţie Piaţă Preţul carbonului european şi-a revenit în sesiunea de tranzacţionare de joi (4 octombrie), fiind în urcare cu 200 bp, după ce volumul scos la vânzare a scăzut cu 75% comparativ cu media săptămânală. Contractele DEC-12 au deschis la 7.64 EUR, şi au corectat la 8 EUR/tonă după o evoluţie relativ volatilă înregistrată în începutul sesiunii de tranzacţionare. Lipsa de evenimente extraordinare corelată cu o sărbătoare naţională în Germania a făcut ca sfârşitul săptămânii să fie unul calm mai ales că nu au avut loc licitaţii.
Tehnologia cu refrigerent variabil permite instalatorului să personalizeze sistemul cu ajutorul unei game de presetări. În modul automat, sistemul este configurat pentru cele mai ridicate niveluri de eficienţă pe durata întregului an, asigurând în acelaşi timp reacţii rapide în zilele cele mai toride, garantând confort permanent. Această tehnologie asigură o creştere cu 25% a eficienţei sezoniere deoarece sistemul reglează în mod continuu temperatura agentului frigorific în funcţie de capacitatea necesară totală şi condiţiile meteorologice externe. De exemplu în extrasezon, atunci când este necesar un nivel redus de răcire, temperatura camerei se află deja aproape de valoarea de referinţă. Prin urmare, o mică diferenţă între temperatura camerei şi temperatura agentului frigorific este suficientă pentru ca sistemul să funcţioneze în mod eficient. Prin urmare, sistemul va schimba temperatura agentului frigorific de la 6° (standardul actual de pe piaţă) cu o temperatură superioară. Drept urmare, este necesară mai puţină energie iar eficienţa aferentă anotimpurilor este îmbunătăţită semnificativ. Încălzirea continuă în timpul dezgheţării reprezintă o altă inovaţie revoluţionară care stabileşte un nou standard în ceea ce priveşte confortul încălzirii, VRV IV reprezentând cea mai bună alternativă cu pompă de căldură la sistemele de încălzire tradiţionale. Încălzirea continuă depăşeşte în cele din urmă orice dezavantaje…
Miercuri, 24 Octombrie 2012 22:57

Interviu EcoPack

Scris de
Impresionant, din cele de mai sus rezultă doar beneficii. Dar cum poate fi susţinută o astfel de infrastructură tehnologică, de unde vin banii necesari investiţiei? România are o şansă remarcabilă de a se poziţiona strategic în cea mai bună poziţie într-o Europă ce doreşte dezvoltare durabilă. Sursele de dezvoltare durabilă sunt deja realităţi economice de netăgăduit, de la „energie verde” din surse regenerabile şi până la o industrie de reciclare în plină ascensiune, România având deja companii lider în Europa în acest segment. Încurajarea dezvoltării durabile este o şansă pe care România nu are voie să o rateze şi care trebuie capitalizată de către fiecare dintre noi, prin sisteme economice inovative care elimină risipa şi creează valoare. Sistemul propus de noi respectă această viziune dublată de valori autentice în beneficiul întregii societăţi. „Europa, o societate a reciclării” nu trebuie să rămână un slogan venit de la Bruxelles, ci un indicator pentru drumul corect al dezvoltării durabile. Revenind la întrebarea dumneavoastră, vă pot spune că doar prin remodelarea lanţului valorii deşeurilor cu valoare economică pozitivă se pot obţine resurse sustenabile care pot susţine sistemul despre care vă vorbesc. Valoarea economică obţinută din optimizare logistică, precum şi cea rezultată din fluxul în…
Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a discutat cu Joshua Kaplan, directorul Regional pentru Europa din Agenţia Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare, posibilitatea continuării proiectului „Canalul de Irigaţii Siret – Bărăgan”, din prisma triplei utilităţii a acestuia: asigurarea de apă pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea lui ca rută pentru transportul naval de mărfuri.
România are unul dintre cele mai mari bugete din UE alocate pentru Programul Operational pentru Pescuit, în valoare de 307,6 milioane euro. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta arată într-un comunicat că ghidurile şi apelurile de proiecte lansate public de curând sabotează din start orice iniţiativă, pentru că există o prevedere conform căreia bugetul de salarii nu poate depăşi 1% din totalul eligibil al proiectului.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi E.ON România au încheiat pe 6 septembrie un protocol de colaborare privind derularea în comun a unor campanii de informare, prevenire şi conştientizare a cetăţenilor asupra pericolelor la care sunt expuşi în cazul utilizării necorespunzătoare a diferitelor surse de energie.
Sâmbătă, 20 Octombrie 2012 09:37

Exploatarea gazelor de şist dăunează mediului

Scris de
Conform unor studii realizate la cererea Comisiei Europene despre impactul fracturării hidraulice (fracking), a rezultat faptul că această tehnologie de exploatare a gazelor de şist prezintă riscuri majore asupra apei, aerului şi solului, iar producţia de electricitate din gazele de şist generează cu circa 2-3% mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât electricitatea produsă din gazele naturale convenţionale.
Compania Enel Green Power a instalat în România un nou parc eolian în regiunea Banat. Parcul Moldova Nouă a devenit de curând complet operaţional (toate cele 21 de turbine fiind puse în funcţi-une). Parcul are o capacitate instalată de 48 MW şi va genera 130 de milioane de kWh anual.
Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană (EWEA) a anunţat că UE produce în prezent cu ajutorul vântului peste 100 giga wati de energie electrică, echivalentul a 39 de centrale nucleare.
Pagina 73 din 85

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: