Critica explicită formulată recent de șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la adresa instituțiilor europene ne-a atras atenția. „Lenea” Europei și aversiunea ei inerentă față de asumarea riscurilor sunt în mare parte responsabile pentru declinul economic al blocului, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, liderilor mondiali la reuniunea anuală de la Davos, Elveția.
„Avem multe resurse, dar ne punem singuri piedici de multe ori pentru că nu finalizăm ceea ce ne propunem să facem,” a spus ea, îndemnând liderii UE să aprofundeze piața unică prin eliminarea barierelor în calea comerțului și a investițiilor.
Lagarde a adăugat că speră ca realegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite să servească drept un „semnal de alarmă” și să inverseze indolența europeană.
Recentele rapoarte formulate în 2024 de Mario Draghi și Enrico Letta(foto), și susținute de către doamna Lagarde, au tras semnale de alarmă serioase. Aparent, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se raportează la recomandările celor două rapoarte. 
Reacția pare însă... lentă... după cum observă și Christine Lagarde. Principalul răspuns palpabil este Politica Industrială a UE, așteptată în aceste zile. Si...un pic de simplificare a complicatei legislatii europene.
Haideți să facem o comparație. În prezent, informațiile disponibile sugerează că doar patru domenii sunt deja reflectate în noile politici europene, dar este posibil ca și alte domenii să fie abordate în mod indirect sau în cadrul unor inițiative care sunt încă în faza de implementare sau planificare.
Cele patru domenii identificate clar ca fiind integrate în noile politici sunt:
1.     Sectorul digital – prin reglementările propuse pentru start-up-uri și companii inovatoare.
2.     Politica industrială – prin măsuri de susținere a producătorilor europeni și protejarea sectorului industrial.
3.     Politica de concurență – cu discuții despre relaxarea reglementărilor pentru a crea campioni europeni.
4.     Energie și decarbonizare – prin planuri legate de un acord industrial curat și strategii de sustenabilitate.
Celelalte șase domenii ar putea fi fie abordate în viitor, fie integrate în alte inițiative care nu sunt încă detaliate public. Este important de menționat că raportul Draghi reprezintă o viziune strategică pe termen lung, iar implementarea tuturor recomandărilor poate necesita timp și coordonare între instituțiile europene.
Raportul Draghi, intitulat "Viitorul competitivității europene", identifică de fapt multe domenii esențiale pentru îmbunătățirea competitivității Uniunii Europene. Pe lângă cele patru domenii deja discutate (sectorul digital, politica industrială, politica de concurență și energia și decarbonizarea), raportul subliniază și importanța următoarelor domenii:
1.     Inovare și Cercetare-Dezvoltare (R&D): Raportul evidențiază necesitatea creșterii investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru a reduce decalajul față de SUA și China în tehnologiile avansate. Nu există informații specifice despre politici europene actualizate în acest domeniu, este probabil ca inițiativele viitoare să abordeze această prioritate.
2.     Educație și Formare Profesională: Se accentuează importanța pregătirii forței de muncă pentru a face față provocărilor economiei moderne. Nu am identificat politici europene recente care să reflecte direct această recomandare, dar educația rămâne o prioritate constantă la nivelul UE.
3.     Piața Unică și Integrarea Economică: Raportul sugerează aprofundarea integrării pieței unice pentru a facilita libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă. Nu există informații recente despre măsuri specifice în acest sens.
4.     Politica Comercială: Se recomandă o politică comercială mai strategică, inclusiv încheierea de acorduri cu țări bogate în resurse și sprijinirea industriilor locale. Nu am găsit informații despre politici actualizate care să reflecte această recomandare.
5.     Securitate Economică: Raportul subliniază necesitatea asigurării securității economice, inclusiv prin investiții în apărare și industrii noi. Nu există informații disponibile despre politici europene actualizate în acest domeniu.
6.     Guvernanță și Proces Decizional: Se propune simplificarea procesului decizional al UE, inclusiv extinderea votului cu majoritate calificată și permiterea unor grupuri de state membre să avanseze în proiecte comune. Nu am identificat măsuri recente care să reflecte aceste propuneri.
Sunt zece politici sectoriale despre care am auzit putine lucruri noi, iar propunerile raportului nu prea se suprapun cu ceea ce auzim de la Bruxelles: Energie(domeniu prioritar, dar abordat inertial de Comisie), semiconductori, digitalizare(idei multe, sa asteptam rezultatele), rețele de bandă largă/de mare capacitate, computing și inteligență artificială, industrii cu intensitate energetică, tehnologii curate (singurul domeniu abordat consistent), automotive, apărare, spațiul cosmic, farma și transporturi. 
În concluzie, deși unele dintre recomandările raportului Draghi au fost deja integrate în noile politici europene, celelalte domenii ar putea fi abordate... doar în viitor, pe măsură ce instituțiile europene dezvoltă și implementează strategii suplimentare pentru a îmbunătăți competitivitatea UE.