Subliniind asemănările (şi diferenţele) între sclavie şi utilizarea de combustibili fosili am putea să privim schimbările climatice cu alţi ochi. “Maşinăriile” de azi - alimentate aproape exclusiv cu combustibili fosili precum cărbune şi petrol - fac aceeaşi muncă pe care obişnuiau să o facă înainte sclavii şi servitorii. “Sclavii energetici” ne spală acum rufele, ne transportă, ne pregătesc mâncarea, ne distrează şi fac cea mai grea muncă necesară supravieţuirii noastre. Similarităţile între sclavie şi dependenţa noastră de aparatele generate de combustibili fosili este mai mult decât evidentă. Ambele au aceleaşi funcţii în societate (fac cea mai grea meserie pe care nimeni nu ar vrea s-o facă), ambele au fost acceptate de majoritatea populaţiei şi ambele au ajuns să fie tot mai contestate cu cât răul cauzat a devenit din ce în ce mai vizibil. Istoria sclaviei şi abolirea ei arată cât de neclară poate fi frontiera dintre rău şi bine şi cât de repede se poate transforma. Avem o imagine mentală a proprietarilor de sclavi pe care îi considerăm cruzi, inumani şi uităm prea repede ce au făcut ei.