Am identificat recent o cerere de suspendare a Acordului de mediu nr. 6/2024 emis pentru proiectul hidroenergetic Răstolița, formulată de Asociațiile Declic și Bankwatch România - Filiala Cluj, adresată Tribunalului Cluj. Cererea se bazează pe prevederile Legii nr. 554/2004 și Convenției Aarhus, invocând multiple nelegalități ale acordului și riscuri iminente asupra mediului și siguranței publice. Proiectul implică defrișarea a 38 de hectare de pădure în arii protejate și finalizarea lucrărilor hidrotehnice în județul Mureș, gestionate de Hidroelectrica.

Reflectam mai jos ceea ce reproseaza ONG-urile de mediu.

1. **Obiectul cererii**:

   - Suspendarea Acordului de mediu nr. 6/2024 pentru proiectul „Scoatere definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița”.

   - Obligarea APM Mureș și Hidroelectrica la plata cheltuielilor de judecată.

2. **Motive de nelegalitate**:

   - **Lipsa unei analize integrate**: Raportul de impact asupra mediului (RIM) se concentrează doar pe defrișări, ignorând impactul lucrărilor hidrotehnice (baraj, captări, devieri de apă) asupra solului, apei, biodiversității și schimbărilor climatice, contrar Legii nr. 292/2018.

   - **Depășirea certificatului de urbanism**: Acordul include lucrări hidrotehnice care exced scopul certificatului de urbanism nr. 7/2022, emis doar pentru defrișări.

   - **Documentație tehnică învechită**: Proiectul se bazează pe autorizația de construire din 1990, caducă, și pe documentații tehnice desuete, ignorând standardele actuale de mediu și siguranță.

   - **Lipsa consultării publice efective**: Încălcarea termenelor imperative din Legea nr. 292/2018 pentru consultarea publicului.

   - **Nelegalitatea studiului de evaluare adecvată**: Lipsa analizei impactului asupra siturilor Natura 2000, încălcarea Directivei Habitate și absența avizului Comisiei Europene.

   - **Avizul de gospodărire a apelor**: Emis simultan cu acordul de mediu, fără o analiză reală a impactului cumulativ asupra corpurilor de apă.

   - **Proiect de lege controversat**: Un proiect legislativ recent propune exceptarea proiectelor hidroenergetice de la evaluarea de mediu și menținerea valabilității autorizațiilor expirate, încălcând legislația UE și Constituția României.

3. **Paguba iminentă**:

   - **Impact asupra biodiversității**: Defrișarea afectează habitate prioritare (ex. lostrița - Hucho hucho, păduri aluviale) și situri Natura 2000 (ROSCI0019, ROSPA0133).

   - **Risc de inundații**: Defrișarea elimină barierele naturale, iar barajul nu atenuează viiturile, conform HG nr. 327/2025.

   - **Degradarea corpurilor de apă**: Proiectul afectează 10 râuri, blocând migrația peștilor și modificând debitele naturale.

   - **Siguranța publică**: Lucrările hidrotehnice, bazate pe documentații învechite, prezintă riscuri de alunecări de teren și inundații catastrofale.

4. **Interes public și legitim**:

   - Asociațiile au calitate procesuală activă conform Convenției Aarhus și jurisprudenței CJUE, reprezentând interesul public pentru protecția mediului.

   - Scopul lor statutar include promovarea dezvoltării durabile și apărarea dreptului la un mediu sănătos.

5. **Argumente contra interesului public al proiectului**:

   - **Contribuție energetică nesemnificativă**: Proiectul produce 0,081% din energia anuală a României (46,3 GWh din 57 TWh).

   - **Lipsa atenuării viiturilor**: Studiile arată că barajele pot agrava inundațiile, nu le reduc.

   - **Costuri disproporționate**: Distrugerea mediului și riscurile asociate depășesc beneficiile marginale.

6. **Procedura**:

   - Plângeri prealabile formulate la APM Mureș în termen (octombrie-noiembrie 2024).

   - Cererea de suspendare vizează atât defrișările, cât și lucrările hidrotehnice, care pot fi suspendate parțial.

   - Hidroelectrica a început marcarea arborilor, indicând iminența executării lucrărilor fără autorizație de construire.

7. **Riscuri legislative**:

   - Proiectul de lege propus elimină obligația debitului ecologic și evaluarea de mediu, încălcând Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate și principiul precauției (art. 191 TFUE).

   - România riscă proceduri de infringement din partea UE.

Asociațiile solicită suspendarea Acordului de mediu nr. 6/2024, argumentând că acesta este nelegal, bazat pe documentații învechite și emis cu exces de putere. Proiectul Răstolița amenință biodiversitatea, corpurile de apă și siguranța publică, având un impact ecologic ireversibil pentru un beneficiu energetic minim. Cererea subliniază urgența suspendării pentru a preveni pagubele iminente și respectarea legislației naționale și europene.

Pentru a evalua dacă cererea ONG-urilor Declic și Bankwatch România este justificată, trebuie să analizăm obiectiv argumentele prezentate în document, în contextul legislației naționale și internaționale, precum și al impactului proiectului hidroenergetic Răstolița. Voi structura răspunsul în funcție de principalele aspecte ridicate: legalitatea acordului de mediu, paguba iminentă, interesul public și contribuția proiectului.

1. Legalitatea Acordului de mediu nr. 6/2024

ONG-urile susțin că acordul de mediu este nelegal din mai multe motive:

- **Lipsa unei analize integrate**: Raportul de impact asupra mediului (RIM) nu evaluează impactul lucrărilor hidrotehnice (baraj, captări, devieri) asupra solului, apei și biodiversității, concentrându-se doar pe defrișări. Aceasta contravine Legii nr. 292/2018, care cere o evaluare completă a impactului asupra mediului.

- **Depășirea certificatului de urbanism**: Acordul include lucrări hidrotehnice care nu sunt prevăzute în certificatul de urbanism nr. 7/2022, ceea ce sugerează un exces de putere al APM Mureș.

- **Documentație învechită**: Proiectul se bazează pe autorizația de construire din 1990, care nu reflectă standardele actuale de mediu și siguranță, și pe documentații tehnice desuete, încălcând principiul precauției (art. 191 TFUE).

- **Consultare publică insuficientă**: Încălcarea termenelor obligatorii din Legea nr. 292/2018 pentru consultarea publicului și lipsa avizului Comisiei Europene conform Directivei Habitate.

- **Impact asupra siturilor Natura 2000**: Defrișarea a 38 ha de pădure în zone protejate (ROSCI0019, ROSPA0133) și lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra speciilor protejate (ex. Hucho hucho) încalcă Directiva Habitate și OUG nr. 57/2007.

**Evaluare**: Aceste argumente par bine fundamentate juridic, invocând încălcări ale legislației naționale (Legea nr. 292/2018, OUG nr. 57/2007) și europene (Directiva Habitate, Directiva Cadru Apă). Jurisprudența CJUE (ex. C-261/18) subliniază necesitatea unei evaluări complete a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiectele începute înainte de adoptarea legislației moderne de mediu. Lipsa consultării publice și a avizului Comisiei Europene sunt, de asemenea, deficiențe procedurale grave. Dacă aceste afirmații sunt susținute de probe (ex. RIM, certificate de urbanism), cererea are o bază solidă.

2. Paguba iminentă

ONG-urile susțin că proiectul prezintă riscuri imediate și ireversibile:

- **Defrișarea a 38 ha**: Afectează habitate prioritare și eliberează ~20.000 tone CO2, contribuind la schimbările climatice și crescând riscul de inundații prin eliminarea barierei naturale a pădurii.

- **Impact asupra corpurilor de apă**: Lucrările hidrotehnice afectează 10 râuri, perturbând migrația peștilor și calitatea apei, fără o evaluare prealabilă conform Directivei Cadru Apă.

- **Siguranța publică**: Documentațiile învechite și lipsa autorizației de construire actualizate cresc riscul de alunecări de teren și inundații catastrofale.

- **Acțiuni în curs**: Hidroelectrica a început marcarea arborilor, indicând iminența defrișărilor.

**Evaluare**: Conceptul de „pagubă iminentă” este îndeplinit, conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, dacă există un risc clar și imediat. Dovezile privind marcarea arborilor și lipsa autorizației de construire susțin urgența suspendării. Impactul asupra biodiversității și corpurilor de apă este bine documentat, iar riscurile pentru comunitățile din aval sunt plauzibile, mai ales în contextul schimbărilor climatice. Aceste aspecte justifică cererea de suspendare pentru a preveni daune ireversibile.

3. Interesul public și contribuția proiectului

ONG-urile contestă ideea că proiectul Răstolița ar fi de interes public major:

- **Contribuție energetică minimă**: Proiectul generează doar 0,081% din producția anuală de energie a României (46,3 GWh din 57 TWh), ceea ce nu contribuie semnificativ la independența energetică.

- **Lipsa atenuării viiturilor**: HG nr. 327/2025 și RIM confirmă că barajul nu reduce riscul de inundații, ci poate chiar să-l agraveze, contrar scopului declarat.

- **Costuri disproporționate**: Distrugerea habitatelor Natura 2000 și riscurile pentru mediu și comunități depășesc beneficiile energetice marginale.

**Evaluare**: Argumentele ONG-urilor sunt convingătoare. Contribuția energetică redusă (0,081%) și lipsa funcției de atenuare a viiturilor, confirmată de documente oficiale, subminează justificarea interesului public major. În plus, impactul asupra siturilor Natura 2000 și riscurile pentru mediu contravin angajamentelor României privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

4. Proiectul de lege și implicațiile sale

ONG-urile critică un proiect de lege care ar excepta proiectele hidroenergetice de la evaluarea de mediu și ar valida autorizații expirate:

- **Încălcarea legislației UE**: Eliminarea debitului ecologic și a evaluării de mediu contravine Directivei Cadru Apă, Directivei Habitate și principiului precauției.

- **Subminarea statului de drept**: Validarea retroactivă a actelor administrative nelegale creează un precedent periculos.

- **Riscuri de infringement**: România ar putea fi sancționată de UE pentru nerespectarea obligațiilor de mediu.

**Evaluare**: Critica este justificată, deoarece proiectul de lege ignoră obligațiile legale internaționale și naționale, inclusiv dreptul fundamental la un mediu sănătos (art. 35 din Constituția României). Riscul de infringement este real, dat fiind că alte proiecte similare în situri Natura 2000 au fost respinse de Comisia Europeană.

5. Poziția Hidroelectrica și contraargumente

Hidroelectrica susține că:

- Paguba nu este iminentă, deoarece sunt necesare alte acte de reglementare (ex. HG nr. 327/2025).

- Certificatele de urbanism vizează lucrările hidrotehnice, nu doar defrișările.

**Evaluare**: Poziția Hidroelectrica este contradictorie, așa cum subliniază ONG-urile. Inițial, au susținut că paguba nu este iminentă din cauza lipsei altor autorizații, dar ulterior invocă HG nr. 327/2025 pentru a argumenta legalitatea. Documentele (certificatele de urbanism, notificarea Hidroelectrica) indică clar că scopul inițial era defrișarea, nu lucrările hidrotehnice, ceea ce susține acuzația de exces de putere al APM Mureș.

Concluzie

Cererea ONG-urilor este **justificată** din mai multe perspective:

- **Legal**: Acordul de mediu încalcă legislația națională și europeană prin lipsa evaluărilor necesare, consultării publice și avizelor obligatorii.

- **Ecologic**: Proiectul amenință biodiversitatea, corpurile de apă și siguranța publică, cu daune ireversibile demonstrate.

- **Interes public**: Beneficiile energetice și de atenuare a viiturilor sunt minime, nejustificând impactul asupra mediului.

- **Urgență**: Marcarea arborilor și lipsa autorizației de construire indică iminența pagubelor.

Totuși, pentru o decizie finală, instanța trebuie să verifice probele (RIM, certificatele de urbanism, corespondența cu APM Mureș) și să analizeze dacă Hidroelectrica poate demonstra conformitatea procedurilor sau un interes public major care să prevaleze. În lipsa unor contraargumente solide din partea Hidroelectrica, cererea de suspendare pare bine întemeiată, având în vedere riscurile majore și încălcările legale documentate.

Întrebarea dacă merită pierderile cauzate de amânările proiectului hidroenergetic Răstolița necesită o analiză echilibrată a costurilor și beneficiilor, atât din perspectiva economică, cât și a impactului asupra mediului, comunităților și interesului public. Răspunsul va fi structurat astfel: beneficiile proiectului, pierderile datorate amânărilor, impactul continuării proiectului și o concluzie.

### 1. Beneficiile proiectului Răstolița
Documentul subliniază că proiectul hidroenergetic Răstolița are beneficii limitate:
- **Contribuție energetică**: Proiectul ar genera ~46,3 GWh/an, reprezentând doar **0,081%** din producția anuală de energie a României (57 TWh). Cu o capacitate instalată de ~35 MW, reprezintă **0,19%** din capacitatea totală instalată (18.000 MW). Aceasta este o contribuție marginală la independența energetică.
- **Atenuarea viiturilor**: Conform HG nr. 327/2025 și RIM (p. 30), barajul nu îndeplinește funcția de atenuare a inundațiilor, ba chiar poate agrava riscul de inundații din cauza defrișărilor și modificărilor hidrologice.
- **Beneficii economice**: Deși proiectul ar putea crea locuri de muncă temporare și susține activitatea Hidroelectrica, documentul nu detaliază aceste beneficii, iar costurile financiare (inclusiv riscul de sancțiuni UE) pot depăși avantajele.

**Evaluare**: Beneficiile energetice și economice sunt minime, iar funcția de atenuare a viiturilor este inexistentă, contrar scopului declarat. Acest lucru slăbește argumentul că proiectul este de interes public major.

### 2. Pierderile datorate amânărilor
Amânările proiectului, cauzate de litigii și cereri de suspendare precum cea a ONG-urilor, generează anumite pierderi:
- **Costuri financiare**: Investițiile deja realizate (proiectul este avansat în proporție de ~64% pentru anumite lucrări, conform RIM) riscă să fie blocate, ducând la pierderi economice pentru Hidroelectrica și stat. Documentul nu cuantifică aceste costuri, dar menționează că proiectele hidroenergetice sistate au fost afectate de „blocaje administrative și juridice” (p. 76).
- **Întârzieri în finalizare**: Proiectul, demarat în baza autorizației din 1990, a fost întârziat de proceduri greoaie de avizare și litigii. Amânările prelungesc perioada în care investițiile nu generează randament.
- **Oportunități energetice pierdute**: Chiar dacă producția este mică (0,081%), amânările întârzie orice contribuție, fie ea minoră, la rețeaua energetică națională.

**Evaluare**: Pierderile financiare și întârzierile sunt reale, dar impactul lor este relativ mic, dat fiind că producția energetică a proiectului este nesemnificativă în contextul național. Costurile scufundate (investițiile deja făcute) sunt o problemă, dar continuarea fără actualizarea documentațiilor și respectarea normelor de mediu ar putea amplifica riscurile financiare și juridice (ex. infringement UE).

### 3. Impactul continuării proiectului
Continuarea proiectului fără suspendare ar generază riscuri și costuri majore, conform documentului:
- **Impact ecologic**:
- **Defrișarea a 38 ha**: Afectează situri Natura 2000 (ROSCI0019, ROSPA0133), habitate prioritare (ex. păduri aluviale, lostrița - Hucho hucho) și eliberează ~20.000 tone CO2, echivalentul emisiilor a 4.500 de mașini/an. Pădurile mature joacă un rol crucial în stocarea carbonului și reducerea riscului de inundații.
- **Corpurile de apă**: Proiectul afectează 10 râuri, blocând migrația peștilor, modificând debitele și degradând calitatea apei. Eliminarea debitului ecologic (propusă de proiectul de lege) încalcă Directiva Cadru Apă și agravează impactul asupra ecosistemelor acvatice.
- **Siguranța publică**: Lucrările hidrotehnice bazate pe documentații din 1990 prezintă riscuri de alunecări de teren și inundații catastrofale, mai ales în contextul schimbărilor climatice (creșterea precipitațiilor). Lipsa unei autorizații de construire actualizate amplifică aceste riscuri.
- **Riscuri juridice**: Continuarea fără evaluări adecvate de mediu riscă proceduri de infringement din partea UE, ceea ce ar implica sancțiuni financiare suportate de contribuabili. Comisia Europeană a respins finanțarea altor proiecte similare în situri Natura 2000 din cauza impactului ecologic.
- **Costuri sociale**: Comunitățile din aval sunt expuse la riscuri de inundații și pierderea accesului la apă potabilă de calitate, fără beneficii economice sau energetice semnificative.

**Evaluare**: Impactul continuării proiectului este sever, atât din perspectiva mediului (daune ireversibile asupra biodiversității și climei), cât și a siguranței publice și a costurilor juridice. Aceste pierderi sunt disproporționate față de beneficiile marginale ale proiectului.

### 4. Compararea pierderilor: amânări vs. continuare
- **Pierderi datorate amânărilor**:
- Costuri financiare pentru investițiile blocate.
- Întârzierea unei contribuții energetice minime (0,081%).
- Prelungirea litigiilor și costurile legale asociate.
- **Pierderi datorate continuării**:
- Distrugerea ireversibilă a habitatelor Natura 2000 și a biodiversității.
- Creșterea riscului de inundații și alunecări de teren, cu impact asupra comunităților.
- Sancțiuni financiare din partea UE și costuri economice pe termen lung pentru refacerea ecosistemelor.
- Încălcarea legislației naționale și europene, subminând statul de drept.

**Analiză**: Pierderile datorate amânărilor sunt în principal financiare și temporare, în timp ce continuarea proiectului ar genera daune ecologice și sociale ireversibile, cu costuri potențial mai mari (sancțiuni UE, refacerea mediului, impact asupra comunităților). Beneficiile energetice minime nu justifică aceste riscuri. În plus, amânările permit corectarea deficiențelor legale (ex. actualizarea documentațiilor, obținerea autorizațiilor) și respectarea normelor de mediu, reducând riscul de infringement.

### 5. Perspectiva interesului public
Documentul subliniază că proiectul nu îndeplinește criteriile unui interes public major:
- Contribuția energetică este neglijabilă comparativ cu nevoile naționale.
- Nu există beneficii clare pentru comunități (ex. atenuarea viiturilor sau alimentarea cu apă potabilă).
- Distrugerea mediului contravine angajamentelor României privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

Pe de altă parte, amânările permit protejarea unui mediu sănătos, un drept fundamental garantat de Constituția României (art. 35) și de Carta UE a drepturilor fundamentale (art. 37). Suspendarea acordului de mediu, cerută de ONG-uri, este aliniată cu principiul precauției (art. 191 TFUE) și cu obligațiile legale internaționale.

### Concluzie
**Nu merită pierderile datorate continuării proiectului în forma actuală.** Amânările, deși generează costuri financiare și întârzieri, sunt justificate de necesitatea respectării legislației de mediu și de prevenirea daunelor ireversibile asupra biodiversității, corpurilor de apă și siguranței publice. Beneficiile energetice marginale (0,081%) și lipsa funcției de atenuare a viiturilor nu compensează impactul ecologic și riscurile juridice. Suspendarea acordului de mediu, așa cum cer ONG-urile, permite reevaluarea proiectului în conformitate cu standardele moderne de mediu și siguranță, protejând interesul public pe termen lung.

**Recomandare**: Pentru a minimiza pierderile, Hidroelectrica și autoritățile ar trebui să actualizeze documentațiile tehnice, să obțină autorizații conforme și să efectueze evaluări complete de mediu, respectând Directivele UE și legislația națională.