România şi-a manifestat interesul pentru protecţia patrimoniului natural şi cultural al Munţiilor Carpaţi odată cu ratificarea Convenţiei cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor prin adoptarea Legii nr. 389 din 19.10.2006, care a intrat în vigoare în data de 6 martie 2007. După ratificarea şi de către Serbia, la 10.03.2008, Convenţia a fost adoptată de către toate cele şapte state carpatice semnatare: Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina. Principalul organism decizional al Convenţiei este reprezentat de Conferinţa Părţilor, a cărei activitate este susţinută prin înfiinţarea unor organe subsidiare şi a unui Secretariat permanent.

Munţii Carpaţi sunt vizaţi de proiectul BioREGIO Carpathians, în care un număr de 24 de parteneri din 7 ţări membre UE şi 2 ţări non UE şi-au unit forţele pentru a îmbunătăţi cooperarea în domeniul gestionării resurselor naturale şi a zonelor protejate din Carpaţi.