Proiectul de lege urmărește:

1. Alinierea legislației românești la Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR).
2. Introducerea unor mecanisme de stimulare a utilizării materialelor reciclate în ambalaje.
3. Crearea unui cadru național pentru dreptul de preempțiune asupra materialelor reciclate obținute în SGR și OIREP.
4. Stabilirea unor contribuții financiare suplimentare în sarcina producătorilor pentru nerealizarea obiectivelor de conținut reciclat.
5. Ajustarea prevederilor din Legea 249/2015 și OUG 196/2005 (Fondul pentru Mediu). 

I. Modificările aduse Legii 249/2015 (ambalaje și deșeuri de ambalaje)

1. Modularea tarifelor REP după reciclabilitate

Art. 16 alin. (9) lit. d) se modifică astfel încât OIREPurile trebuie să perceapă tarife:

„modulate în conformitate cu criteriile de reciclabilitate din tabelul nr. 3 din Anexa II la Regulamentul (UE) 2025/40.”

🔍 Semnificație:

• Introduce obligativitatea reală de eco-modulare, cu tarife diferite pentru ambalaje ușor, mediu sau greu reciclabil.
• Aliniază legislația română la PPWR (ambalajele nereciclabile / neconforme vor avea tarife mai mari).
• Creează transparență suplimentară în costurile REP.

2. Articolul nou 16¹ – Obligații privind conținutul reciclat în ambalaje

Acesta este nucleul reformei. Prevede:

2.1. Obligativitatea utilizării unui procent minim de conținut reciclat

Pentru ambalaje de băuturi din sticlă și metal ≤ 3 L:

• 2026: minimum 25% conținut reciclat
• 2030: minimum 30%

„Operatorii economici… au obligația ca începând cu 2026 să aibă un conținut reciclat de cel puțin 25%… iar începând cu 2030 cel puțin 30%.”

2.2. Raportare anuală obligatorie la AFM

Până la 25 februarie, operatorii economici trebuie să comunice:

• procentul și cantitatea de material reciclat utilizat
• cantitățile de material reciclat fabricate (pentru producători locali)

2.3. Dreptul de preempțiune asupra materialelor reciclate

Un mecanism nou și foarte important:

„Operatorii economici… au drept de preempțiune pentru achiziția materialelor rezultate în urma reciclării… gestionate în cadrul SGR sau OIREP.”

Dreptul se exercită prin:

• Administratorul SGR (RetuRO),
• OIREP-ul contractat pentru REP.

Scop: să asigure prioritizarea producătorilor români în achiziția de material reciclat.

2.4. Interdicția absolută de revânzare

Materialele cumpărate sub drept de preempțiune:

• nu pot fi revândute,
• nu pot fi cesionate,
• trebuie utilizate exclusiv pentru fabricarea propriilor ambalaje.

2.5. Recompense financiare pentru procente crescute de conținut reciclat

Statul va acorda prime producătorilor care depășesc pragurile:

„Recompensarea… 500–1500 lei/tonă… utilizate cu prioritate pentru ajustarea contribuțiilor către AFM.”

II. Modificările aduse OUG 196/2005 (Fondul pentru Mediu)

Proiectul introduce o arhitectură cu trei contribuții noi — toate de 4 lei/kg — pentru neîndeplinirea obligațiilor privind conținutul reciclat:

1. Contribuție de 4 lei/kg pentru plastic reciclat neîncorporat în PET

Se aplică producătorilor care nu îndeplinesc obiectivele PPWR pentru PET.

2. Contribuție de 4 lei/kg pentru sticlă/metal reciclat neîncorporat în ambalaje

Pentru ambalajele ≤ 3 L.

3. Contribuție de 4 lei/kg pentru tot plasticul de ambalaje ne-reciclat

Se aplică:

• operatorilor care pun pe piață produse ambalate în plastic,
• importatorilor,
• celor care supraambalează.

🔧 Completare: ajustare cu contribuția existentă de 2 lei/kg

Dacă operatorul plătește deja contribuția de 2 lei/kg pentru nerealizarea obiectivelor de reciclare, atunci:

se plătește doar diferența până la 4 lei/kg.

4. Termen de plată

Noile contribuții se declară și se plătesc până la:

• 25 martie pentru contribuțiile d¹, d², d³

III. Alte prevederi importante

1. Stabilirea metodologiilor AFM și a criteriilor de sustenabilitate

Două ordine vor fi emise:

• pentru raportarea conținutului reciclat (în 90 zile),
• pentru metodologia de recompensare (în 120 zile).

2. Metodologia privind trasabilitatea materialelor reciclate

Proiectul introduce un concept inovator:

prioritizarea materialelor reciclate provenite din lanțuri de reciclare situate la max. 750 km de centrul României.

Aceasta încurajează circularitatea regională și utilizarea materialelor reciclate “locale”.

IV. Implicații pentru industrii și piețe

1. Pentru producători de băuturi

• Devine obligatoriu conținutul reciclat (sticlă sau metal).
• SGR devine o sursă prioritară de materie primă.
• Apar costuri suplimentare dacă nu ating pragurile.
• Pot primi prime substanțiale dacă le depășesc.

2. Pentru producătorii de plastic / PET

• Contribuțiile de 4 lei/kg devin un stimulent puternic pentru utilizarea reciclării mecanice de calitate.
• Presiune suplimentară pe segmentul PET food-grade.

3. Pentru OIREP

• Tarifele vor fi complet remodelate în funcție de reciclabilitate.
• Necesitatea adaptării contractelor cu producătorii.

4. Pentru SGR (RetuRO)

• Trebuie să asigure acces nediscriminatoriu la materialele reciclate.
• Va opera mecanismul de preempțiune.

5. Pentru AFM

• Creștere a volumelor de raportări, contribuții și verificări.
• Necesitatea de a dezvolta sisteme digitale de trasabilitate.

V. Riscuri și provocări juridice

1. Confluențe cu Regulamentul UE 2025/40 – Regulamentul este direct aplicabil, deci orice neconcordanță trebuie ajustată.
2. Posibile tensiuni comerciale: dreptul de preempțiune poate fi contestat dacă afectează libera circulație a materialelor.
3. Necesitatea clarificării metodologiilor (AFM) — riscul unor blocaje operaționale.
4. Potențială supra-taxare: contribuțiile 4 lei/kg pot crește costurile produselor ambalate.

VI. Concluzie generală

Proiectul de lege reprezintă cea mai amplă reformă a sistemului de răspundere extinsă a producătorului din ultimii ani. Este o transpunere agresivă a PPWR, combinată cu mecanisme financiare puternice pentru a stimula:

• creșterea conținutului reciclat,
• utilizarea materialelor colectate în SGR,
• trasabilitate îmbunătățită,
• stimulente regionale pentru circularitate.

Este însă un proiect complex, cu un potențial ridicat de dificultăți de implementare, mai ales în ceea ce privește:

• raportările la AFM,
• dreptul de preempțiune,
• modularea tarifelor OIREP,
• interacțiunea cu SGR.