Primii oameni moderni din Europa și Omul de Neanderthal au coincis și s-au încrucișat între ei pentru o perioadă de timp, susține un studiu publicat luni în revista Nature, realizat pe baza fosilei unui maxilar de om modern descoperite în Peștera cu Oase din sud-vestul României, transmit EFE și AFP.

Analiza comparativă de material genetic de la neanderthalieni și de la primii oameni moderni a furnizat noi dovezi în sprijinul ipotezei conform căreia cele două specii s-au încrucișat mult mai devreme decât se credea până acum. Primii oameni moderni au avut un strămoș neanderthalian care a trăit cu 'numai patru sau șase generații' înaintea lor, apreciază experții.
Omul de Neanderthal a apărut în urmă cu 400.000 de ani în Eurasia și a dispărut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de altă parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africană, s-a răspândit pe continentul european în urmă cu 45.000 — 35.000 de ani.
Existența unor încrucișări între cele două specii de hominizi a fost stabilită de studii anterioare, amintește AFP, menționând că actualii europeni și asiatici au moștenit între 1 % și 3 % din genomul Omului de Neanderthal. Până acum, cercetătorii credeau că aceste încrucișări s-au produs în Orientul Mijlociu, în urmă cu 50.000 — 60.000 de ani, înainte ca omul modern, plecat din Africa, să fi ajuns în Asia și în Europa.
Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit în 2002 în grota din Caraș-Severin, cu vechime cuprinsă între 37.000 și 42.000 de ani, a dovedit însă că acesta conservă între 6 % și 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decât oricare dintre resturile de om modern studiate până în prezent. Așadar, arată că respectivele specii umane s-au încrucișat și în Europa mult înainte față de ceea ce se credea până acum.