Astăzi, statele membre ale UNESCO au făcut pasul final către adoptarea primului cadru normativ global privind etica neurotehnologiei. Recomandarea, care va intra în vigoare pe 12 noiembrie, stabilește garanții esențiale pentru a se asigura că neurotehnologia contribuie la îmbunătățirea vieții celor care au cea mai mare nevoie de ea, fără a pune în pericol drepturile omului.

Adoptarea acestui instrument normativ marchează punctul culminant al unui proces amplu lansat în 2019 de Audrey Azoulay, Director General al UNESCO, și este strâns legată de activitatea UNESCO privind etica inteligenței artificiale, inițiată în 2018.

„Neurotehnologia are potențialul de a defini următoarea frontieră a progresului uman, dar nu este lipsită de riscuri. Prin adoptarea acestui nou instrument normativ, UNESCO stabilește limite clare, consacrând inviolabilitatea minții umane. Acest text întruchipează o convingere profundă: că progresul tehnologic merită doar dacă este ghidat de etică, demnitate și responsabilitate față de generațiile viitoare”, a declarat Audrey Azoulay.

Următoarea revoluție tehnologică majoră

Deși atrage mai puțină atenție din partea mass-media decât inteligența artificială, neurotehnologia se dezvoltă la fel de rapid. Un raport UNESCO a relevat o creștere cu 700% a investițiilor în companiile de neurotehnologie între 2014 și 2021.

Neurotehnologia cuprinde instrumente care pot interacționa direct cu sistemul nervos pentru a-l măsura, modula sau stimula. Oferă beneficii promițătoare, în special în medicină: stimularea cerebrală profundă ameliorează simptomele unor tulburări precum depresia și boala Parkinson, iar interfețele creier-computer permit persoanelor cu dizabilități să controleze protezele sau să comunice prin gândire.

Deși utilizarea sa medicală este strict reglementată, neurotehnologia rămâne în mare parte nereglementată în alte domenii. Mulți consumatori folosesc această tehnologie fără să știe, prin intermediul unor dispozitive comune, cum ar fi benzile de susținere sau căștile conectate, care utilizează date neuronale pentru a monitoriza ritmul cardiac, stresul sau somnul. Aceste date extrem de sensibile pot dezvălui gânduri, emoții și reacții și pot fi partajate fără consimțământ.

Protejarea celor mai vulnerabili și păstrarea demnității umane

Noul instrument de standardizare UNESCO solicită guvernelor să se asigure că neurotehnologia rămâne incluzivă și accesibilă, stabilind în același timp garanții pentru a păstra caracterul sacru al minții umane.

Pe lângă încălcările vieții private mintale, Recomandarea identifică și alte riscuri, în special pentru copii și tineri, ale căror creiere sunt încă în curs de dezvoltare, și sfătuiește împotriva utilizării lor în scopuri non-terapeutice. De asemenea, Recomandarea avertizează împotriva utilizării acestei tehnologii la locul de muncă pentru a monitoriza productivitatea sau a crea profiluri de date despre angajați și insistă asupra necesității consimțământului explicit și a transparenței depline.

În cele din urmă, Recomandarea subliniază nevoia urgentă de a reglementa mai bine produsele care pot influența comportamentul sau pot promova dependența, asigurându-se că informațiile clare și accesibile sunt furnizate consumatorilor.

UNESCO, lider global în etica tehnologiilor emergente

„Această Recomandare onorează pe deplin misiunea UNESCO de a anticipa descoperirile științifice majore pentru a le pune în slujba interesului public. Cu toate acestea, acest pas inovator înainte nu poate fi un scop în sine. Acum, aceste principii trebuie puse în practică prin legislație națională și acțiuni concrete”, adaugă Audrey Azoulay.

Timp de decenii, UNESCO a jucat un rol de lider în reglementarea etică a progreselor științifice și tehnologice. În 2018, Audrey Azoulay a lansat o inițiativă majoră pentru a stabili un cadru global privind etica inteligenței artificiale, care a fost adoptat de statele membre UNESCO în 2021. Organizația sprijină acum peste 80 de țări în transpunerea acestor principii în legislația lor națională.

Adoptarea acestei Recomandări este rezultatul unui amplu proces de consultare lansat în 2021. Un grup de experți internaționali, prezidat de omul de știință francez Hervé Chneiweiss și de profesorul american Nita Farahany, a fost însărcinat cu dezvoltarea cadrului normativ, bazându-se pe peste 8.000 de contribuții din partea societății civile, a sectorului privat, a mediului academic și a statelor membre. Ca și în domeniul inteligenței artificiale (IA), UNESCO va sprijini statele sale membre în revizuirea politicilor lor, în dezvoltarea de foi de parcurs adaptate priorităților lor și în consolidarea capacităților lor de a aborda provocările reprezentate de neurotehnologie.