Documentul adoptat de Comisia Europeană la 23 decembrie 2025, “COMUNICARE A COMISIEI de modificare a Orientărilor privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 202” modifică orientările privind ajutoarele de stat acordate pentru compensarea costurilor emisiilor indirecte suportate de industriile mari consumatoare de energie în cadrul EU ETS, pentru perioada de după 2021. Intervenția vine pe fondul creșterii semnificative și persistente a prețurilor la energie electrică și a certificatelor de emisii, care a amplificat riscul de relocare a emisiilor de carbon (carbon leakage) pentru mai multe sectoare industriale expuse concurenței internaționale .

Comisia recunoaste gravele erori de planificare din trecut:

“creșterea susținută, începând din 2020, a prețurilor energiei electrice a avut un impact profund asupra anumitor sectoare și subsectoare mari consumatoare de energie. În conjunctura actuală, pentru cele mai expuse sectoare și subsectoare mari consumatoare de energie din UE, efectul combinat al prețurilor ridicate la energie și al creșterii costurilor emisiilor a sporit riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, și anume riscul ca întreprinderile să își mute activitățile de producție în alte jurisdicții care au restricții mai slabe sau absente în materie de emisii, sau riscul ca produsele UE să fie înlocuite cu importuri care implică emisii mai ridicate de dioxid de carbon. Această creștere justifică o sporire a intensității maxime a ajutorului cu cinci puncte procentuale pentru sectoarele considerate deja, din 2020, drept sectoare expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor emisiilor indirecte.”

În esență, Comisia extinde lista sectoarelor eligibile pentru compensarea costurilor emisiilor indirecte, recunoscând că ipotezele de preț utilizate în 2020 nu mai reflectă realitățile pieței. Noile sectoare adăugate beneficiază, în general, de o intensitate a ajutorului de 75%, în timp ce sectoarele considerate deja cu risc ridicat pot primi până la 80% din costurile eligibile. Statele membre pot aplica aceste compensări inclusiv pentru costurile suportate începând cu anul 2025.

Un element important îl reprezintă actualizarea factorilor de emisie de CO₂ și a zonelor geografice relevante pentru perioada 2026–2030, pe baza celor mai recente date disponibile. Pentru România și Bulgaria este stabilit un factor regional de 0,91 tCO₂/MWh, iar Comisia introduce posibilitatea unor tranziții graduale acolo unde noii factori sunt semnificativ mai mici decât cei anteriori, pentru a evita șocuri economice bruște asupra beneficiarilor.

Documentul clarifică și relația dintre compensarea ETS și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), în special pentru sectoare precum îngrășămintele și extracția minereurilor de fier, unde există riscul unei duble compensări. Comisia anunță că va monitoriza atent anul 2026 și va ajusta metodologia pentru a evita suprapunerile dintre cele două instrumente.

În același timp, sunt consolidate condiționalitățile legate de utilizarea ajutorului de stat. Beneficiarii sunt încurajați – și, în anumite variante, obligați – să investească cel puțin 50% din sprijinul primit în proiecte care reduc substanțial emisiile, îmbunătățesc eficiența energetică, sporesc flexibilitatea sistemului energetic sau susțin electrificarea și producția de energie regenerabilă. Astfel, compensarea nu mai este doar un mecanism de protecție a competitivității, ci devine explicit un instrument de accelerare a tranziției energetice.

În concluzie, modificările propuse zic ... că cam ...întăresc rolul orientărilor ETS ca instrument de politică industrială și climatică, adaptat noilor condiții economice. Ele oferă statelor membre mai multă flexibilitate pentru a proteja industriile expuse, dar condiționează sprijinul public de investiții concrete în decarbonizare și modernizare, în linie cu Pactul pentru o industrie curată și obiectivele climatice ale UE.

Noi am spune că prevederile nu au nimic de-a face cu o piață liberă, ci cu o birocrație care o va da în bară din ce în ce mai des.