Un studiu din partea Agenției Federale de Mediu (UBA) din Germania – “Zirkuläres Wirtschaften als Beitrag zur nachhaltigen Entwicklung in unsicheren Zeiten Ein Diskussionsbeitrag aus dem UBA” - analizează economia circulară ca o contribuție la dezvoltarea durabilă, în special în contextul crizelor multiple (schimbările climatice, pierderea biodiversității, tensiunile geopolitice). Articolul susține că economia liniară, bazată pe principiul "ia, folosește, aruncă", este o anomalie istorică și că economia circulară este un element central pentru o societate viitoare viabilă¹.

Economia circulară are potențialul de a aduce o contribuție semnificativă la atingerea obiectivelor societale. Dar ce impact ar trebui să aibă economia circulară? Ce strategii au impact asupra obiectivelor și cum? Care sunt principalele pârghii ale economiei circulare care contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor și, prin urmare, ar trebui prioritizate?

Lucrarea derivă sistematic 15 pârghii eficiente din patru perspective (material, producție, produs, domeniu de nevoi). Acestea sunt traduse în propuneri exemplare pentru mixuri de politici în trei domenii de politici. Această „busolă” este concepută ca parte a consilierii politice a ⁠UBA⁠ pentru a sprijini stabilirea priorităților în discursurile politice în curs.

Documentul prezintă 15 "pârghii mari" pentru o economie circulară eficientă:

• Pârghii din perspectiva materialelor: includerea combustibililor fosili în sol, proiectarea unei bioeconomii circulare, extragerea și prelucrarea responsabilă a metalelor, extragerea de materii prime secundare din stocul antropogen ("urban mining") și evitarea substanțelor poluante.
• Pârghii din perspectiva producției: reciclarea de înaltă calitate, închiderea ciclurilor de carbon și nutrienți, și utilizarea mai bună a căldurii reziduale.
• Pârghii din perspectiva produselor: prelungirea duratei de utilizare a produselor, repararea și reutilizarea lor, precum și proiectarea produselor pentru a fi circulare și creșterea eficienței energetice și a materialelor.
• Pârghii din perspectiva nevoilor: locuințe eficiente energetic și din punct de vedere al resurselor, ajustarea comportamentului de mobilitate, o dietă mai bazată pe plante și purtarea hainelor pentru o perioadă mai lungă de timp.

Autorii propun ca economia circulară să fie privită ca o modalitate de a atinge obiective societale precum bunăstarea, securitatea și reziliența, nu doar ca un scop în sine. Ei subliniază necesitatea unei abordări sistemice și interdepartamentale, incluzând politicile de mediu, economice, sociale și de dezvoltare. Articolul oferă recomandări pentru politici specifice în sectoarele "nutriție și agricultură", "construcții și locuințe", și "mobilitate și producția de vehicule".

Documentul se adresează politicienilor și altor părți interesate, servind drept "busolă" pentru prioritizarea acțiunilor în vederea implementării strategiei naționale de economie circulară din Germania. Abordarea propusă de autori are ca obiectiv final o viziune în care toți oamenii trăiesc în bunăstare și securitate, fără a depăși limitele planetare, și fără a pune în pericol generațiile viitoare.

Documentul aduce o perspectivă nouă prin propunerea unei abordări holistice și interdepartamentale a economiei circulare. Mai degrabă decât să fie văzută doar ca o strategie de mediu, autorii o prezintă ca un mijloc de a atinge obiective societale mai ample, precum:

• Bunăstarea: Promovarea unui model economic care nu se bazează pe epuizarea resurselor.
• Securitatea: Reducerea dependenței de materii prime importate, crescând autonomia strategică.
• Reziliența: Creșterea capacității societății de a face față crizelor.

Astfel, dezbaterea este extinsă de la o discuție tehnică despre reciclare și reutilizare la una politică și sistemică, care integrează economia circulară în strategiile de dezvoltare durabilă, securitate națională și justiție socială. Abordarea propune o "busolă" pentru a integra aceste principii în politicile publice, dincolo de simplele reglementări de mediu.

Unul dintre exemplele concrete din articol care ilustrează această nouă abordare este integrarea politicilor de economie circulară în sectorul construcțiilor.

În mod tradițional, politica de mediu s-ar concentra pe reciclarea deșeurilor din construcții. Cu toate acestea, abordarea propusă de UBA extinde conceptul, concentrându-se pe obiective mai largi, cum ar fi:

• Securitate: Minimizarea dependenței de materiale noi, cum ar fi nisipul și pietrișul, prin utilizarea materialelor reciclate. Acest lucru crește reziliența lanțului de aprovizionare în cazul crizelor economice sau geopolitice.
• Bunăstare: Promovarea unui sector de construcții care folosește eficient resursele și reduce impactul asupra mediului, contribuind la crearea de locuințe durabile și la îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane.

Astfel, economia circulară nu este doar despre reciclarea deșeurilor, ci despre crearea unui sistem care contribuie la siguranța economică și la bunăstarea socială, prin politici care încurajează reutilizarea materialelor și proiectarea clădirilor pentru a fi demontate și reciclate în viitor.

Referitor la ambalaje, documentul abordează o perspectivă similară, integrând conceptul în strategia mai amplă a economiei circulare. Pârghiile prezentate vizează reducerea, refolosirea și reciclarea ambalajelor, însă nu doar ca un simplu exercițiu de gestionare a deșeurilor, ci ca o parte a unui sistem:

• Proiectarea produsului: Se subliniază importanța ca produsele să fie proiectate de la început pentru a folosi materiale mai puține și mai ușor de reciclat, inclusiv ambalajul.
• Modele de afaceri: Se promovează sisteme de reutilizare și de returnare a ambalajelor, încurajând companiile să inoveze pentru a reduce deșeurile.

În esență, documentul nu se concentrează doar pe reciclarea individuală a ambalajului, ci pe o abordare de sistem care include întregul ciclu de viață al produsului și ambalajului, de la design, la consum și la finalul utilizării. Acest lucru face ca problema ambalajelor să fie parte din soluția mai largă de tranziție către o economie circulară.