Propunerile fostului ministru Mircea Fechet de extindere a SGR au starnit multe valuri mai ales printre producatorii de băuturi. Iata că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exprimă dezacordul față de propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, apreciind că aceasta este incompatibilă atât cu cadrul european recent adoptat(PPWR), cât și cu legislația națională în vigoare, generând riscuri semnificative de ordin juridic, operațional și financiar.
În primul rând, ministerul subliniază că Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aplicabil direct în toate statele membre începând cu 12 august 2026, instituie un cadru complet armonizat, care va înlocui Directiva 94/62/CE. În acest context, propunerea legislativă analizată introduce dispoziții care contravin structurii și logicii regulamentului european, în special prin amestecarea regimului ambalajelor reutilizabile cu cel al Sistemului de Garanție-Returnare. Regulamentul stabilește în mod clar că SGR este destinat exclusiv ambalajelor nereutilizabile, în timp ce ambalajele reutilizabile fac obiectul unor sisteme distincte de reutilizare, cu cerințe și obiective proprii. Extinderea SGR asupra ambalajelor reutilizabile, așa cum este propusă, este astfel neconformă cu dreptul european.
De asemenea, obiectivele de reutilizare sunt stabilite direct la nivel european, prin articolele 29 și 30 din regulament, care prevăd formatele vizate și numărul minim de rotații. Introducerea unor ținte naționale diferite, de tipul celor propuse (30–40%), încalcă caracterul obligatoriu și direct aplicabil al regulamentului și riscă să genereze neconcordanțe în aplicare. În același timp, ministerul atrage atenția că România nu poate introduce unilateral standarde tehnice privind dimensiunile, greutatea sau caracteristicile ambalajelor incluse în SGR, întrucât asemenea măsuri ar echivala cu restricții tehnice ce ar trebui notificate în cadrul sistemului TRIS și ar putea conduce la declanșarea unor proceduri de infringement.
Un alt aspect critic vizează reglementarea anticipată, la nivel național, a unor elemente care urmează să fie stabilite prin acte delegate ale Comisiei Europene, precum standardele de rotație, codurile digitale, metodologiile de calcul sau criteriile tehnice pentru reutilizare, prevăzute a fi adoptate până în 2027. Ministerul consideră că o astfel de abordare creează incertitudine juridică și riscul unor revizuiri ulterioare costisitoare.
Din perspectiva compatibilității cu legislația națională, se arată că Legea nr. 249/2015 reglementează deja modul de marcare a ambalajelor, iar introducerea unui al doilea sistem de marcare, prin coduri QR și simbol SGR, ar genera contradicții și suprapuneri normative. Totodată, sectoare precum cel al berii, băuturilor carbogazoase tradiționale și apelor minerale utilizează de peste două decenii sisteme funcționale de reutilizare, iar intervenția legislativă propusă ar perturba aceste fluxuri consacrate, ar genera costuri semnificative de reconfigurare și nu ar valorifica practicile existente.
În ceea ce privește impactul asupra Sistemului de Garanție-Returnare reglementat prin HG nr. 1074/2021, ministerul evidențiază incompatibilitatea structurală dintre fluxurile ambalajelor reutilizabile și cele ale SGR. Sistemul actual este proiectat pentru colectarea, numărarea, sortarea, compactarea și trimiterea la reciclare a ambalajelor nereutilizabile, în timp ce ambalajele reutilizabile necesită operațiuni complet diferite, precum sortarea pe tip și marcaj, spălarea, inspecția manuală, reumplerea și controlul sanitar. Extinderea SGR la ambalaje alimentare reutilizabile, inclusiv borcane pentru produse perisabile, ar genera riscuri microbiologice și probleme operaționale pentru care infrastructura existentă nu este pregătită.
Ministerul consideră, de asemenea, nerealist termenul de 90 de zile propus pentru modificarea HG nr. 1074/2021, în condițiile în care SGR reprezintă unul dintre cele mai ample sisteme logistice implementate în România, iar orice extindere ar presupune reproiectarea sistemului informatic, modificări majore de infrastructură, renegocierea contractelor și investiții suplimentare semnificative. Din punct de vedere financiar, datele prezentate arată că gestionarea deșeurilor prin SGR este de aproape șapte ori mai costisitoare decât prin intermediul OIREP-urilor, iar scăderea nivelului garanțiilor nerevendicate pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului în cazul extinderii sale fără o analiză de impact solidă.
În acest context, ministerul apreciază că introducerea unor noi categorii de ambalaje în SGR trebuie precedată de modificări legislative privind contribuțiile producătorilor, reglementarea OIREP-urilor și corelarea costurilor între cele două sisteme, pentru a evita distorsiuni de piață și potențiale fraude. Totodată, mai multe prevederi concrete ale propunerii sunt considerate neclare, inaplicabile sau lipsite de suport informațional, inclusiv în ceea ce privește stabilirea obiectivelor de returnare și reciclare, lipsa obligațiilor pentru anul 2026 și absența datelor necesare privind ambalajele reutilizabile, care nu sunt raportate distinct în prezent.
În concluzie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor consideră că propunerea legislativă, în forma actuală, nu este compatibilă cu Regulamentul (UE) 2025/40, contravine legislației naționale, creează suprapuneri și conflicte de reglementare, generează riscuri operaționale majore pentru funcționarea SGR, poate afecta piața ambalajelor și aprovizionarea cu produse alimentare și necesită o evaluare de impact completă, precum și consultări extinse cu actorii relevanți. În aceste condiții, ministerul nu susține adoptarea propunerii legislative.