În timpul „crizei energetice” din 2022/2023, ⁠Consumul final de energie⁠ (CEE) a fost parțial vizibil redus. Motivele acestei reduceri variază în funcție de sector și rămân puțin investigate. Un scurt raport al Agentiei Germane de Mediu (Umweltbundesamt) este de a oferi o evaluare ex-post a reducerii CEE de energie electrică și gaze naturale în 2022 și 2023. Folosind analize econometrice, sunt estimate reducerile de consum legate de criză. Sunt analizați diverși factori care determină reducerile estimate ale consumului de energie electrică și gaze. Pe baza constatărilor, se trag concluzii pentru dezvoltarea viitoare a unor măsuri de promovare a eficienței energetice și a economisirii energiei.

Concluziile raportului "Ex-Post Evaluation der Energieverbrauchsminderung 2022-2023" (Evaluarea Ex-Post a Reducerii Consumului de Energie 2022-2023) al Agenției Federale de Mediu (Umweltbundesamt) din Germania oferă o perspectivă detaliată asupra factorilor care au dus la economiile de energie din timpul crizei energetice.

Evaluarea Concluziilor Raportului

Raportul confirmă o reducere semnificativă și persistentă a consumului final de energie (EEV) pentru gaze naturale și electricitate în Germania pe parcursul anilor 2022 și 2023.

1. Concluziile Cheie privind Economiile de Gaze Naturale și Electricitate

Gaze Naturale

• Reducere Cantitativă Semnificativă: Reducerea estimată a consumului de gaze naturale determinată de criză este de aproximativ 100 TWh pentru micii consumatori (o reducere relativă de 9,6%) și 169 TWh pentru industrie (o reducere relativă de 15%) pe parcursul perioadei analizate.
• Factorul Preț vs. Factorul Moral/Criză:
  • Industrie: Reacția la reducerea consumului a fost rapidă, începând din septembrie 2021, corelând strâns cu creșterea prețurilor en-gros (factorul economic). Reducerea este de durată, indicând schimbări structurale în cererea industrială care persistă chiar și după ce prețurile scad (până la 18% reducere în octombrie 2023).
  • Micii Consumatori (Gospodării): O reducere bruscă a consumului a fost observată în martie 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina. Această reacție rapidă, când prețurile de consum nu crescuseră încă semnificativ, sugerează o componentă puternică de morală și atenție publică (dorința de a economisi și de a arăta solidaritate).
• Natura Reducerii: Consumul de gaze naturale nu a revenit la nivelul de dinaintea crizei. Reducerea persistentă la micii consumatori este atribuită prețurilor relativ ridicate, schimbării comportamentului de încălzire și măsurilor de creștere a eficienței (de exemplu, pompe de căldură).

Electricitate (Agregat)

• Reducere Mai Mică, dar Vizibilă: Reducerea estimată a consumului agregat de electricitate, determinată de criză, este de aproximativ 34 TWh (o reducere relativă de 4,3%).
• Factori: Reducerea a început mai târziu (iunie 2022) comparativ cu gazul. Datele recente (finalul perioadei analizate) indică o posibilă revenire a cererii la nivelul așteptat.

2. Concluziile Cheie privind Măsurile Politice și Comportamentul

Instrumente Politice (Evaluare Percepută)

• Lipsă de Informare: Regulamentele cheie de securitate energetică pe termen scurt și mediu (EnSikuMaV și EnSimiMaV) erau necunoscute pentru mai mult de jumătate dintre respondenți.
• Prețurile, mai degrabă decât Regulamentele: Măsurile cunoscute, cum ar fi Plafonarea Prețului la Gaze și Electricitate (Gas- und Strompreisbremse), au fost evaluate mai bine. Totuși, evaluarea generală a instrumentelor politice a fost predominant negativă, mulți respondenți declarând că nu au beneficiat personal de pe urma acestora.
• Contracararea Efectului de Preț: Se menționează că plafonarea prețurilor (instrument socio-politic) contracarează efectul de orientare pozitiv al creșterii prețurilor. A fost neclar pentru majoritatea populației că doar 80% din consum era subvenționat, iar economiile suplimentare erau încă benefice.

Campaniile de Economisire și Comportamentul

• Atenție Publică Ridicată: Subiectul economisirii energiei a beneficiat de o atenție sporită în timpul crizei.
• Impactul Campaniilor: Persoanele care au observat campaniile de economisire au fost mai predispuse să ia măsuri și s-au simțit mai bine informate. Cu toate acestea, criticile s-au axat pe comunicarea percepută ca fiind lipsită de credibilitate, neadaptată la realitatea cetățenilor și insuficient de practică.
• Lipsa de Date Cantitative: Studiile existente (analiza literaturii) nu permit tragerea de concluzii cantitative clare cu privire la efectul măsurilor de economisire (comportamentale) sau al campaniilor. Evaluările comportamentale se referă adesea la intenția de a economisi, nu la economiile reale măsurate²¹.

3. Evaluarea Generală și Recomandări

Concluziile raportului sunt robuste din punct de vedere metodologic, bazându-se pe analize econometrice aprofundate pentru a izola efectul crizei de alți factori (tendințe pe termen lung și variațiile meteorologice).

Puncte Forte ale Concluziilor:

1. Cuantificarea Impactului Prețurilor: Raportul demonstrează în mod clar că prețurile au fost principalul motor al reducerii consumului în industrie și un factor cheie în gospodării, susținând ideea că semnalele de preț eficiente duc la schimbări de comportament și structurale.
2. Identificarea Factorului Moral: Punerea în evidență a reacției rapide a micilor consumatori în martie 2022, înaintea creșterii semnificative a prețurilor, subliniază importanța factorilor non-economici (morale, apeluri publice, preocupări legate de aprovizionare) în inițierea economiilor.
3. Identificarea Deficitului de Informare: Concluziile referitoare la evaluarea politică dezvăluie lacune serioase în comunicarea și cunoașterea instrumentelor politice cheie (EnSikuMaV/EnSimiMaV).

Recomandări Cheie pentru Viitor (Evaluare Prospectivă):

Raportul oferă concluzii valoroase pentru dezvoltarea viitoare a politicilor de eficiență energetică și economisire. Potențialul maxim de economisire durabilă este atins prin următoarea combinație:

• Informații Țintite și Practice: Campaniile viitoare trebuie să ofere soluții practice și adaptate realității cetățenilor, nu doar să transmită informații generale.
• Instrumente Politice Fiabile și Transparente: Este crucial ca instrumentele să fie transparente și de încredere pentru a consolida încrederea și angajamentul public.
• Abordare Duală: Politicile trebuie să țină cont atât de condițiile-cadru individuale, cât și de cele structurale, recunoscând că măsurile comportamentale pe termen scurt sunt mai puțin durabile decât schimbările tehnice (de exemplu, eficiența încălzirii).
• Cercetare Suplimentară: Este necesară o cercetare mai aprofundată pentru a cuantifica efectul real de economisire al campaniilor și al instrumentelor politice individuale.

Deși nu a fost pe larg dezbătut acest tip de raport anticipează o preocupare mai largă care poate avea conotații importante și pentru România, dar cu anumite nuanțe.

Relevanța sa nu provine din cifrele absolute (cantitățile de energie economisite în Germania), ci din concluziile metodologice, comportamentale și de politică publică care sunt universal valabile în contextul crizei energetice europene din 2022-2023.

1. Relevanța Conceptuală și Factorii Comuni

Raportul oferă lecții esențiale pentru factorii de decizie din România, deoarece ambele țări au răspuns la aceiași stimuli majori:

💡 Impactul Prețului și al Comportamentului

• Semnalul Prețului (Economic): Concluzia că prețurile au fost motorul principal al reducerii consumului în industrie este valabilă și pentru România. Marile companii din ambele țări au căutat rapid soluții de eficiență energetică sau de ajustare a producției sub presiunea costurilor.
• Factorul Moral (Comportamental): Observația că micii consumatori din Germania au început să economisească gaz imediat după invazie, înainte ca prețurile de consum să crească semnificativ, sugerează un rol puternic al conștientizării publice, solidarității și al fricii de penurie. Acest "factor moral" a fost prezent și în rândul românilor, care au redus temperatura din locuințe sau au adoptat măsuri de economisire a electricității din proprie inițiativă.

📜 Evaluarea Măsurilor de Politică

• Efectul Contradictoriu al Plafonării: Raportul subliniază că instrumentele sociale, precum plafonarea prețurilor (Gas-/Strompreisbremse), deși necesare pentru protecția socială, atenuează semnalul economic de economisire. Această concluzie este direct aplicabilă și schemei de plafonare și compensare din România:
  • Pe de o parte, a protejat populația vulnerabilă.
  • Pe de altă parte, a redus stimulentul pentru eficiență energetică și investiții pe termen lung, deoarece prețul final perceput a fost disociat de prețul real al pieței.
• Deficitul de Informare: Concluzia privind slaba cunoaștere a regulamentelor de urgență (EnSikuMaV/EnSimiMaV) în rândul germanilor reflectă o problemă comună: complexitatea și comunicarea deficitară a schemelor de ajutor energetic în fața publicului larg, inclusiv în România.

2. Diferențe și Limitări (De Ce Cifrele Nu Se Aplică Direct)

Deși concluziile conceptuale sunt relevante, rezultatele cantitative nu pot fi extrapolate direct:

Concluzie: Raportul german este un instrument valoros de benchmarking (comparare) pentru România, oferind o structură de analiză riguroasă pentru a înțelege de ce și cum au economisit consumatorii europeni, dar guvernanții români ar trebui să aplice aceste lecții ținând cont de specificul mixului energetic național și al schemelor de ajutor social adoptate local.