Studiul de fundamentare pentru instituirea unei arii naturale protejate în Pădurea Băneasa propune, în esență, o schimbare de paradigmă în modul în care este tratată această zonă forestieră periurbană: de la o pădure administrată predominant silvic, la un teritoriu cu statut complex de protecție, gestionat integrat pentru biodiversitate, recreere și funcții urbane.

Documentul avansează propunerea de încadrare a Pădurii Băneasa în categoria de Parc Natural (categoria V UICN), conform cadrului legislativ național privind ariile protejate. Această clasificare este relevantă deoarece nu presupune o conservare strictă (de tip rezervație), ci o formă de protecție flexibilă, în care conservarea peisajului și utilizarea umană (recreere, educație, ecoturism) coexistă într-un regim controlat. Prin urmare, studiul nu propune “închiderea” pădurii, ci reorganizarea utilizării sale pe principii de sustenabilitate.

Obiectivul central formulat este conservarea biodiversității și a integrității ecologice a ecosistemului forestier, dar într-o logică extinsă, adaptată contextului urban. Sunt avute în vedere protejarea habitatelor naturale, a speciilor de interes conservativ, menținerea funcțiilor ecologice ale pădurii, dar și dezvoltarea unei relații funcționale între comunitate și natură. Astfel, pădurea este redefinită nu doar ca spațiu natural, ci ca infrastructură verde esențială pentru București.

Un element important al studiului este delimitarea clară a ariei propuse, care include suprafețe din Sectorul 1 al Bucureștiului, dar și din localitățile limitrofe Voluntari și Tunari. Această abordare teritorială reflectă realitatea ecologică a zonei, ignorând granițele administrative și tratând pădurea ca un sistem unitar — o reminiscență a fostelor Codrii Vlăsiei.

Noutatea principală adusă de studiu constă însă în integrarea explicită a funcțiilor ecologice cu cele socio-economice și urbane. Spre deosebire de abordările tradiționale, centrate exclusiv pe conservare sau pe exploatare forestieră, documentul propune un model de guvernanță mixtă, în care sunt corelate:

• conservarea biodiversității,
• educația ecologică,
• cercetarea științifică,
• utilizarea recreativă controlată,
• dezvoltarea ecoturismului.

Sunt semnificative în acest sens două dintre obiective:

Facilitarea relației om–natură

• Acces controlat pentru recreere
• Dezvoltarea ecoturismului

👉 Pădurea este tratată ca infrastructură verde urbană, nu ca spațiu izolat.

Contribuția la dezvoltarea urbană durabilă

• Integrarea pădurii în dinamica metropolitană
• Rol în calitatea vieții (aer, climă, recreere)

👉 Acesta este unul dintre cele mai moderne elemente ale studiului.

Această viziune este aliniată tendințelor europene privind integrarea naturii în planificarea urbană și poziționează Pădurea Băneasa ca un posibil model de gestionare a pădurilor periurbane.

În plus, studiul introduce implicit o schimbare de logică în administrare: de la o gestionare sectorială (silvică) la una interdisciplinară, care implică actori multipli și obiective complementare. Accentul pe educație și conștientizare publică este de asemenea relevant, indicând că protecția nu poate fi eficientă fără implicarea comunității.

În concluzie, propunerea nu este doar una de clasificare administrativă, ci una strategică: transformarea Pădurii Băneasa într-un spațiu pilot de echilibru între conservare și utilizare, adaptat presiunilor urbane. Noutatea studiului rezidă tocmai în această abordare integrată, care tratează pădurea ca infrastructură critică pentru calitatea vieții urbane, nu doar ca resursă naturală sau zonă de agrement.

La rezumatul de mai sus, adaug comentariul domnului Vasile Lazăr:

“Marea știre ar fi că ministrul mediului ar fi spus că Pădurea Băneasa VA FI arie protejată, pe temeiul că ar exista un studiu științific care poate fundamenta o decizie a Guvernului pentru declararea zonei respective ca arie protejată. Foarte bine, trebuia demult făcut un studiu solid pentru asta.

Trec peste faptul că multe lucruri au fost lăsate nespuse, cum ar fi ce fel de arie protejată va fi, ce implicații vin pentru planurile urbanistice deja adoptate, peste care vine chiar și declarația aceluiași oficial de acum câtva timp că delimitarea ariilor protejate se dorește a fi făcută participativ și de jos în sus, nu de sus în jos, principiu încălcat aici, unde este și o miză politică, deci putem uita de principii.

Ce s-a fluturat însă clar este "Studiul de fundamentare al ariei naturale protejate Pădurea Băneasa", doar că el poate fi orice, dar NU studiu. Cu tot respectul pentru cei doi domni biologi autori ai studiului, dar principala critică pe care le-o poate face și un necunoscător este că orice studiu cu pretențiile celui de față trebuie să aibă în spate o abordare metodologică, iar ea este ținută la sertar din motive care îmi scapă, iar asta nu ajută deloc.

De exemplu - și este un lucru esențial în astfel de studii - nu reiese de nicăieri dacă studiul este o pură analiză a unei bibliografii, adică un studiu de birou, sau dacă cercetarea a implicat observații de teren. Dacă este un studiu de birou, trebuie spus explicit asta și pe baza asta trebuie construit apoi cu un studiu de teren. Dacă este un studiu de teren, cum găsesc că ar fi fost normal dacă vrei să ai sorți de izbândă într-o zonă cu atâtea interese contondente, trebuie prezentată clar metodologia și spus cum, când, cât timp ai colectat ce date, cum ai tratat incertitudinile, cum ai făcut extrapolările (lucru necesar în orice astfel de cercetare, decât dacă nu cumva ai supravegheat zona milimetric și 24/7, 365 de zile)... Pentru pretențiile studiului și scopurile lui, pur și simplu mi se pare de departe mediocru, și asta cu foarte mare indulgență.

Apoi studiul se focalizează pe floră și faună, și nu spune mai nimic cu date specifice din zona de interes despre trăsăturile care fac habitatul să fie așa cum este și să aibă nevoie de protecție legală. Despre geologie, pedologie, hidrogeologie sunt aruncate niște date generale din literatura de specialitate, nimic despre specificul zonei. Despre ce se numește "ecosystem services", element critic într-o discuție despre un astfel de sit, zero informații. Despre densitatea, populația și distribuția spațială pe specie de interes, absolut nicio informație. Apoi situl este propus pt conservare legat de valori peisagistice, dar nu oferă nicio evaluare a acestor elemente.

Le-aș putea spune celor de la Asociația Parcul Natural București ce să facă cu studiul ăsta, dar aș părea nepoliticos. Cu abordarea asta, calea până la o decizie legală va fi foarte lungă, DACĂ vor ajunge vreodată acolo.