Experienţa acumulată la nivel internaţional prin standardizare a făcut ca şi în domeniul mediului să apară standarde aplicabile la nivel mondial şi anume seria de standarde ISO 14000. Acestea au fost elaborate de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO). Standardul de referinţă pentru certificare este SR EN ISO 14001:2005/AC:2009 Sisteme de management de mediu - Cerinţe cu ghid de utilizare. Acesta conţine cerinţe pentru proiectarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem de management de mediu pe baza concepului Plan-Do-Check-Act (Planificare-Implementare-Verificare-Acţiune). Standardul ISO 14004 este un ghid pentru punerea în practică a cerinţelor din ISO 14001. Cele două standarde sunt concepute ca o pereche pentru realizarea şi funcţionarea unui sistem de management de mediu. În serie mai sunt încă cel puţin 10 standarde.

L3/2012 - Propunere de lege pentru apro-barea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului prin Ministerul Finanţelor Publice de a scoate la licitaţie certifícate de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. Prin acest proiect de lege se doreşte stabilirea cadrului instituţional pentru aplicarea Regula-mentului nr. 1031/2010 al Comisiei, autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice de a scoate la licitaţie certificatele menţionate şi se impune promovarea actului normativ în regim de urgenţă. L65/2012 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 42 din Legea apelor nr. 107/1996 Legea aduce următoarele completări şi modificări: Art. 42. - (1) În situaţia în care un curs de apă îşi formează o albie nouă, părăsind în mod natural pe cea veche, proprietarii terenului de sub albia nouă sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin derogare de la prevederile codului civil, în termen de un an, aprobarea Regiei Autonome „Apele Române” pentru reducerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Camera Deputaţilor PL-x nr. 21/2012 - Proiect de Lege privind aprobarea OUG nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 241/2006 şi a Legii serviciului de alimentare…

Directivele stabilesc o dată limită până la care statele membre trebuie să-şi adapteze legislaţiile. Statele membre au obligaţia de a comunica Comisiei Europene textele actelor cu putere de lege, precum şi actele administrative necesare pentru a se conforma prevederilor directivelor. Totodată, Comisia Europeană va veghea asupra aplicării corecte, pe viitor, de către statele membre sau autorităţile lor naţionale, regionale sau locale a prevederilor directivelor europene. În cazul în care un stat membru nu se conformează cu legislaţia comunitară, Comisia Europeană are puterea de a determina statul respectiv să respecte normele încălcate, iar atunci când este necesar se poate adresa Curţii de Justiţie pentru soluţionarea cazului, declanşând astfel procedura de infringement.

Comisarul pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Dreptul UE nu este o invenţie a Bruxelles-ului; el a fost adoptat în mod democratic de toate statele membre şi de Parlament, în interesul cetăţenilor. Protecţia mediului este asigurată prin aproximativ 200 de acte legislative bine stabilite, dar care, prea adesea, nu sunt corect aplicate. Acest lucru, pe lângă faptul că aduce prejudicii mediului, dăunează sănătăţii oamenilor, conduce la incertitudine pentru industrie şi subminează piaţa unică. În această perioadă de criză, nu ne putem permite astfel de costuri.” Comunicarea subliniază efectele pozitive ale legislaţiei privind mediul, demonstrând că prevenirea daunelor ecologice poate costa mult mai puţin decât reme-dierea lor pe termen lung. Legislaţia în domeniul mediului poate aduce beneficii industriei: de exemplu, implementarea integrală a legislaţiei UE privind deşeurile ar genera 400.000 de locuri de muncă suplimentare, implicând costuri nete cu 72 de miliarde de euro mai reduse decât cele pe care le-ar presupune scenariul alternativ de neimplementare.

Noile norme au abrogat prevederile aplicabile până la acest moment ale Hotărârii de Guvern nr. 1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, instituind un cadru mai complet de organizare şi funcţionare a sistemului garanţiilor de origine a producţiei de energie electrică din surse regenerabile, pentru a dovedi că energia electrică sau o pondere din aceasta, livrată unui consumator final de furnizorul acestuia, este produsă din surse regenerabile de energie. Utilitatea garanţiilor de origine este ca furnizorul de energie electrică, la cererea unui consumator final, să poată proba corectitudinea informaţiilor conţinute în eticheta energiei electrice. Documentele necesare acordării garanţiilor de origine care certifică originea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie Garanţiile de origine se emit de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la cererea scrisă a unui producător pentru energia produsă din surse regenerabile de energie (E-SRE) şi livrată în reţelele electrice în perioada pentru care se solicită garanţii de origine. Durata pentru care se solicită acestea poate fi de o lună, un trimestru sau un semestru. Cererea se adresează ANRE în format electronic în termen de cel mult 30 de zile de la sfârşitul perioadei pentru…

„Bateriile plumb-acid sunt folosite în mod tradiţional în mecanismele de stocare a energiei fotovoltaice. Însă, ca şi modalitate de stocare a energiei, bateriile cu litiu, în special bateriile LiFePO4 pe care le-am folosit noi, au caracteristici mai favorabile”, a spus Yue Wu, coordonatorul proiectului. „Cercetarea a arătat că bateria cu litiu are o eficienţă energetică de 95%, iar bateriile plumb-acid (utilizate în mod obişnuit) au o eficienţă de aproximativ 80%.

Este mai costisitor pentru Europa să facă faţă efectelor dăunătoare ale poluării aerului asupra sănătăţii umane şi a mediului decât să adopte o strategie ofensivă? Într-un studiu recent, am calculat că poluarea aerului din industrie a costat Europa între 102 şi 169 de miliarde de euro în 2009. Este o sumă imensă, care reprezintă costurile de sănătate, micşo-rarea salariilor, distrugerea culturilor şi alte forme de distrugere, economice sau de mediu. Această analiză arată că dacă însumăm toate aceste costuri, care sunt de regulă externalizate, atunci, din punct de vedere economic, are sens să ne ocupăm de aceşti poluanţi. Utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea poluării ar micşora costurile directe, de exemplu, prin diminuarea cantităţii de combustibil fosil necesară producerii de electricitate. O eficienţă sporită are sens atât din punct de vedere economic, al afacerilor, dar și din punct de vedere al mediului.

Care crezi că este cea mai gravă problemă de mediu actuală în România? Mediul este o bombă cu ceas! Însă nu mi se pare onest să pun accent pe o singură problemă, pentru că, în fapt, problema noastră de mediu cea mai mare e Atitudinea! Nu avem grijă de ţara noastră pentru că o vedem a celor din jur, nu a noastră personal. Comunitatea care lucrează pentru binele comun este viitorul abordării nu numai în chestiunile de mediu, ci în toată problematica societăţii. Aşteptăm de la vecin să facă ordine pe stradă, de la primari să ne salveze de poluare, de la americani să ne salveze de ruşi şi de la Stat să strângă gunoaiele după noi. Wrong answer! Avem cea mai murdară ţară din Europa şi ne infestăm zilnic mediul în care trăim. Omul nu este altceva decât Mediul în care trăieşte... şi dacă noi ne ducem la Primar să-i spunem că nu plătim taxe ca să ne arunce el gunoiul în apă, asta nu mai poate continua! Acesta este răspunsul corect în a ne salva de dezastrul din jurul nostru. În altă ordine de idei, societatea civilă este evitată cu obstinaţie de către legiuitor, recte, factorul politic, care…

Sunt oameni adaptabili la nou, faptul că aproape toate persoanele pe care le întâlneşti, indiferent de vârstă, îţi pot răspunde la o întrebare sau îţi pot da un minimum de indicaţii în limba engleză, reprezintă foarte mult. Au înţeles să profite de aspectul Nordic al ţării lor, dar în acelaşi timp să se adapteze la ceea ce este în festivalul Europa sau dincolo de Ocean. Şi aşa au adus de la Roskilde pizza şi îngheţată italiană, dar îşi păstrează cu încăpăţânare bicicletele şi modul oarecum spartan de viaţă. Îşi cresc copiii într-un ritm extrem de alert, pentru că vor să-şi păstreze independenţa de a lucra, de a fi sociali şi sociabili, iar femeile sunt într-un mod aparte îndrăzneţe şi acceptă pe deplin provocările modei. Şi aici doza şi amprenta personală îşi spun cuvântul, poartă foarte mult negru, designerii lor sunt cei mai buni! Bijuteriile şi maeştrii lor bijutieri sunt cei mai grozavi, iar mobilierul minimalist reprezintă iarăşi o mândrie… "da, este făcută aici, este al nostru… ştii George Jensen!" Şi cu asta au spus totul, adică pentru ei nu mai este nimic de spus în materie de design.

Potrivit acestuia, pe lângă aceasta se adaugă studiile a căror rezultate sunt îngrijorătoare. Conform Organizaţiei Pentru Cooperare Economică şi Dez-voltare, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea creşte cu 50% până în 2050.

În principal datorită rezistenţei lor la rulare, pneurile sunt responsabile de 20% - 30 % din consumul de combustibil al vehiculelor. Prin urmare, reducerea rezistenţei la rulare a pneurilor poate contribui în mod semnificativ la eficienţa energetică a transporturilor rutiere şi, astfel, la reducerea emisiilor”, se arată în actul normativ european.

Acest lucru este valabil atât pentru Europa, cât şi pentru întreaga planetă. Până acum, schimbările climatice au constituit cel mai vizibil semn de instabilitate, însă o serie de tendinţe globale sugerează existenţa unor riscuri sistemice mai mari pentru ecosisteme în viitor. Natura actualei crize financiare ar trebui să ne dea de gândit”, a spus Jacqueline McGlade, director executiv al AEM. Cererile tot mai ridicate de capital natural exercită o presiune crescută asupra ecosistemelor, a economiilor şi a coeziunii sociale din Europa şi din altă parte.

Având în vedere prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei a apreciat necesară emiterea Ordinului nr. 51/2011 ce aduce modificări şi completări Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul nr. 24/2007.

Clarifică noţiunile de bază cum ar fi definiţiile pentru deşeu, valorificare sau eliminare; Pune accentul pe reducerea efectelor generării şi gestionării deşeurilor asupra mediului, consolidându-se astfel valoarea economică a deşeurilor; Încurajează valorificarea deşeurilor şi utilizarea materialelor valorificate pentru a conserva resursele naturale; Exclude din domeniul de aplicare al legii subprodusele de origine animală reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, în cazul în care sunt destinate unor utilizări care nu sunt considerate operaţiuni de tratare a deşeurilor, pentru evitarea unei duble reglementări (Facem precizarea că Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 a fost abrogat şi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Regulamentul (UE) nr. 142/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 a intrat în vigoare din 4 martie 2011);

(1) Regulamentul (CE) nr. 689/2008 pune în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, semnată la 11 septembrie 1998 și aprobată, în numele Comunității, prin Decizia 2003/106/CE a Consiliului ( 2 ). (3) Substanțele diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor nu au fost incluse ca substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar ( 6 ), interzicându-se astfel utilizarea ca pesticide a acestor substanțe, care trebuie așadar adăugate pe listele de produse chimice incluse în părțile 1 și 2 ale anexei I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Includerea substanțelor diclobenil, dicloran, etoxiquin și propisoclor în anexa I a fost suspendată din cauza unei noi cereri de includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE, depusă în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 33/2008 al Comisiei din 17 ianuarie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în privința unei proceduri ordinare și a unei proceduri accelerate de evaluare a substanțelor active prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2)…

Deşi proiectul pare a fi prima şi cea mai şi se va finaliza anul acesta, devenind mare unitate de producere a energiei astfel cea mai mare centrală din lume din maree, compania OpenHydro mai care foloseşte energia mareelor, fiind are în protfoliu proiecte similare care capabilă să producă în medie energie se derulează în SUA, Canada, Franţa şi pentru 400 de locuinţe. Centrala, care Scoţia. Interesant este faptul că această este un proiect ambiţios al companiei companie a câştigat recent premiul irlandeze OpenHydra, în colaborare cu „Engineers Ireland Continuing Profefrancezii de la EDF, deţine patru turbine, ssional Development Company of the Year”, devenind astfel una dintre cele mai apreciate companii din sectorul energetic. Propus în anul 2004, acest valorificată integral în centrele electrice proiect gigantic a început practic în mareomotrice, cantitatea de energie 2008 iar investiţiile s-au ridicat la 55 disponibilă la această sursă ar produce milioane de euro.

China ori va arde cărbunele în timp ce captează CO2 ori îl va arde fără să-l capteze. În al doilea rând, există multe procese industriale care emit CO2, cum ar fi producerea cimentului şi a oţelului. Chiar dacă aportul lor energetic provine 100% din surse regenerabile tot vor exista multe emisii de CO2 pe care doar CSC poate să le facă faţă. Şi avem nevoie de o mulţime de ciment şi oţel şi alte industrii pentru a construi ferme eoliene, centrale solare, etc., în tranziţia către o economie cu emisii zero. Apoi, ţinând cont de tendinţele actuale, este evident că avem nevoie de un plan în cazul în care concentraţiile de gaze cu efect de seră depăşesc nivelul de siguranţă. Avem nevoie de un plan pentru a absorbi CO2 din atmosferă iar cea mai bună soluţie este combinarea biomasei cu CSC: biomasa absoarbe CO2 atunci când nivelul creşte, iar apoi CO2 este păstrat în siguranţă în subteran, cu ajutorul CSC. Pe scurt, nu există nici o altă opţiune înafară de dezvoltarea sistemului CCS dacă vrem să prevenim o criză climatică ireversibilă. Interesant este că România se potriveşte cu toate aceste trei motive pentru a implementa CSC: are o mulţime de…

Bateriile sunt clasificate în general în: baterii de unică folosinţă şi baterii care pot fi reîncărcate de mai multe ori, acestea din urmă având de obicei o căutare mai mare. În întreaga lume, sute de milioane de baterii mari şi miliarde de baterii mici conţinând tone de metale toxice şi periculoase sunt produse şi utilizate în fiecare an. Până de curând, majoritatea erau pur şi simplu aruncate. Chiar şi astăzi, în multe locuri sunt reciclate doar cele ce conţin materiale valoroase cum ar fi nichelul şi cadmiul.

Proiectul are drept scop reconstrucţia ecologică a trei habitate prioritare din situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu, afectate de activităţile antropice nedurabile din trecut şi combină măsuri consacrate de reconstrucţie ecologică cu metode demonstrative şi novatoare, ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeană. În această ediţie ne oprim asupra habitatului 6230* pajişti de Nardus stricta bogate în specii. Acesta cuprinde pajişti formate pe locul vechilor păduri defrişate din nevoia de extindere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe. Extinderea pajiştilor a fost necesară pentru asigurarea traiului comunităţilor rurale a căror existenţă se baza pe creşterea animalelor.

Având în vedere că judeţul Satu Mare este judeţ de frontieră se impune necesitatea atragerii de fonduri europene şi în 2012, într-o pondere cât mai mare pe diverse domenii de interes: protecţia valorilor naturale, promovarea mijloacelor de transport alternativ, valorificarea energiilor regenerabile în tabere pentru tineret, promovarea biomonitorizării calităţii aerului, realizarea unui teatru de vară cu scenă ecologică pentru asigurarea unui cadru adecvat desfăşurării spectacolelor cu caracter ecologic, valorificarea oportunităţilor oferite de locaţiile din zonele de frontieră, în urma aderării la spaţiul Schengen.