• Webbanner Ecomondo
  • Ned 2020 Web
Miercuri, 13 Iunie 2012 21:36

Sibiul reciclează

Scris de
În cadrul Campaniei Sibiul Reciclează, va fi promovat în rândul cetăţenilor proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în Judeţul Sibiu”, cofinanţat de UE prin FEDR. Locuitorilor prezenţi la întâlniri vor afla modul în care vor fi gestionate deşeurile generate în localitatea lor.
Poluarea cu nutrienţi din gunoiul de grajd este tema principală a unui proiect finanţat de Ministerul Mediului şi Banca Mondială, prin care se vor dota gospodăriile individuale cu platforme de depozitare a acestui tip de gunoi (astfel încât să nu mai aibă loc scurgeri care poluează apele şi solul).
Miercuri, 13 Iunie 2012 21:30

Gazeificarea deşeurilor la Braşov

Scris de
În Săcele, Jud Braşov, funcţionează o staţie experimentală de valorificare a deşeurilor, printr-un procedeu mai rar întâlni: gazeificarea cu ajutorul plasmei – considerată a patra stare de agregare. Materialele reciclabile (hârtie, cartoane, sticlă, plastic) sunt sortate, iar restul deşeurilor sunt mărunţite, apoi trimise în gazeificator, unde are loc iniţial o preîncălzire a deşeurilor (180-190 grade Celsius).
Proiectul cu titlul „Biomasa înlocuieşte lemnul de foc” al Fundaţiei Terra Mileniul III a câştigat National Energy Globe în cadrul celei mai importante competiţii de soluţii de mediu, distincţie considerată „Oscarul pentru mediu”. Prin intermediul proiectului, se urmăreşte valorificarea deşeurilor agricole şi utilizarea acestora pentru încălzirea clădirilor din comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi.
Operatorii economici, producători şi importatori de ambalaje de desfacere, producători/importatori de produse ambalate, precum şi cei care supraambalează produse ambalate, care îşi îndeplinesc în mod individual obiectivele privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, sunt obligaţi să raporteze agenţiei judeţene/regionale pentru protecţia mediului datele privind cantităţile de deşeuri de amabalaje, conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 794/2012.
În continuarea articolului, la alin. (4) se precizează că „persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate”. În Anexa 1 a actului normativ sunt definiţi termenii: deţinător de deşeuri - producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora, producător de deşeuri - orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri, producător de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri şi comerciant - orice întreprindere/operator economic care acţionează în nume propriu pentru cumpărarea şi pentru vânzarea ulterioară a deşeurilor, inclusiv acei comercianţi care nu intră fizic în posesia deşeurilor. Cu titlul de exemplu, doar în activitatea de birou se generează cca. şapte tipuri de deşeuri (hârtie/carton, plastic, menajere, DEEE, cartuşe de imprimantă, becuri/ neoane, baterii portabile) din care patru sunt periculoase.
Astfel, inventatorul japonez Akinori Ito a dezvoltat o maşinărie care poate recicla plasticul, de tipurile PE (polietilenă - pungi de plastic, unele haine, dopurile PETurilor, ambalaje de cadouri etc), PP (polipropilenă - recipienţi de plastic, flacoane de medicamente, funii, componente auto etc) şi PS (polistiren - caserola de mâncare, styrofoam etc), prin topirea şi transformarea în ulei ce poate fi utilizat apoi ca şi combustibil. „Plasticul este făcut, de fapt, din petrol. Ne-am gândit că nu poate fi foarte dificil să converteşti plasticul într-un combustibil”, a spus inventatorul japonez. Aparatul care face acest lucru posibil foloseşte doar electricitate şi apă.
Cum vi se pare ediţia din acest an? MS: Mai mult decât impresionant ca diversitate, ca grad de reprezentare pentru ţări cu tradiţie pe parte de tehnologii de reciclare, sisteme de colectare şi aşa mai departe. Haideţi să facem o paralelă între ceea ce se întâmplă de câţiva ani şi la noi în România, mă refer aici la colectare, la reciclarea deşeurilor. VP: Din păcate, la capitolul colectare nu ne putem lăuda ca ţară. Ideea este următoarea: cu cât colectezi mai mult, cu atât devii mai interesant pentru cei care reciclează. Avem o mare capacitate de tratare în România, dar deocamdată, la nivel naţional nu se colectează cât se poate recicla. Dacă vom depăşi această capacitate, cu siguranţă vom deveni interesanţi pentru industria de profil din Europa.
A câta oară participaţi la IFAT ENTSORGA şi ce anume v-a stârnit interesul în cele cinci zile ale târgului? Am fost prezenţi în fiecare an la acest târg unic încă de la apariţia acestuia. Pe vremea când IFAT şi ENTSORGA erau două târguri separate, în München şi Köln, Remondis a participat ca şi co-organizator al ENTSORGA. Aş putea spune că am avut un rol important în dezvoltarea acestui târg.
Care este situaţia staţiilor de epurare din România în acest moment? Ne-am integrat în UE, ce trebuie să facem în acest sector? Este foarte simplu: odată cu aderarea României la UE, automat am preluat şi o serie de obligaţii. Acestea constau în atingerea unor ţinte de reciclare, respectiv de valorificare deşeuri. Din staţiile de epurare se generează în mod natural două tipuri de nămoluri: periculos şi nepericulos. Pentru ambele trebuie găsite soluţii de valorificare, astfel încât să minimizăm cantităţile depozitate. Una dintre acestea este, de exemplu, pentru nămolul clasificat ca nepericulos, amestecarea cu deşeuri biodegradabile de tip vegetal şi obţinerea unui compost. Pentru cel periculos – uscarea lui şi valorificarea în instalaţii termice autorizate, prin ardere.
Cu ce noutăţi au venit organizatorii anul acesta? Aş vrea să evidenţiez faptul că prin buna organizare, infrastructură, informare şi ghidaj, la care se adaugă numărul ridicat de expozanţi şi vizitatori ce a crescut comparativ cu alte ediţii, a devenit cel mai puternic târg de profil din Europa. Tot legat de spaţiul propriu-zis, organizatorii au fost inspiraţi când au instalat, împreună cu una dintre companiile expozante, un cub imens chiar în faţa intrării. Astfel, s-a încurajat colectarea telefoanelor mobile nefolosite în scopul reciclării. Organizatorii au oferit posibilitatea câştigării, prin tragere la sorţi, a două telefoane mobile de ultimă generaţie, în fiecare zi, pe parcursul desfăşurării târgului. În a treia zi, trei sferturi din suprafaţa cubului era plină cu telefoane mobile strânse de la participanţi. De asemenea, organizatorii au oferit workshop-ul pe tema conţinutului unui telefon mobil: „Ce materii prime şi materiale rare sunt folosite şi care este procesul recuperării materialelor prime şi rare”.
Consideraţi că ar fi importantă o prezenţă mai mare la târg a firmelor româneşti? Consider că în primul rând oamenii de afaceri ar trebui să vină în număr mai mare la acest târg, să înveţe să facă afaceri în acest domeniu şi după aceea să avem şi noi firme la fel de puternice ca cele pe care le văd aici şi să putem să avem un cuvânt de spus, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în acest domeniu al întregii tehnologii care vizează de la colectare deşeuri, reciclare deşeuri, biomasă la obţinerea de energie verde. Sunt foarte multe posibilităţi de a face afaceri în acest domeniu şi sunt foarte bănoase.
Din experienţa dumneavoastră, care sunt cele mai bune metode pentru a nu irosi deşeurile? Din experienţa Statelor Membre, o combinare a următoarelor elemente reprezintă cea mai bună cale de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor: - Taxe şi/sau interdicţii pentru depunerea deşeurilor în gropile de gunoi şi incinerarea lor – cantitatea de gunoaie ajunse în gropile de gunoi şi în incineratoare a scăzut în ţările în care au fost introduse interdicţii sau taxe pentru aceste metode de tratare; - Sistemele de plată în funcţie de cantitatea de gunoi generată s-au dovedit foarte eficiente în împiedicarea producerii de deşeuri, încurajând astfel cetăţenii să participe la colectarea separată a acestora; - Programele de responsabilizare a producătorilor au permis câtorva State Membre să strângă şi să redistribuie fondurile necesare în vederea îmbunătăţirii colectării separate şi a reciclării.
Conferinţa a fost deschisă de domnul Luca Serena, Preşedinte Cofindustria România, care a spus că „În România s-au făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani, prin legi care susţin utilizarea energiei regenerabile. Reglementările sunt cele care stabilesc succesul sau insuccesul în acest domeniu, iar birocraţia întârzie lucrările. Foarte importantă este stabilitatea legislativă şi neaplicarea retroactivă a noilor reglementări”. România este în prezent a 40-a ţară în lume şi a 13-a în Europa ca atractivitate pentru investiţii în energii din surse regenerabile (ESR). Legislaţia primară în acest domeniu este repre-zentată în special de L 220/2008 + modificarile din 2011, Ordonanţa 29/2010, OUG 88/2011, iar cea secundară de Ordinele ANRE 42, 43, 44 si 45 din 20.10.2011, norma 51 şi alte reglementări ce pot fi găsite pe website-urile ANRE şi OPCOM.
Reducerea consumului de apă în procesele de fabricare a diferitelor produse s-a aflat pe lista problemelor dezbătute. Astfel, în cazul băuturilor răcoritoare, trebuie ţinut cont de faptul că apa este consumată nu doar în fabricile care produc şi îmbuteliază băutura respectivă, ci la nivelul întregului lanţ de producţie: la fabricarea ambalajelor necesare (sticlă / plastic), dar şi la nivelul agriculturii, unde este produsă materia primă (de exemplu, zahărul) şi care necesită irigaţii, deci consum de apă. Astfel, companiile îşi pot reduce consumul total de apă necesar pentru obţinerea produsului finit prin iniţiative atât la nivelul propriei fabrici, dar şi prin analizarea întregului lanţ de producţie, alegerea partenerilor care la rândul lor investesc în reducerea consumului de apă, sau susţinerea fermierilor în eficientizarea consumului de apă din irigaţii.
Genica Bădănoiu, director executiv adjunct ARPM Bucureşti Simona Săceanu, director executiv ARPM Bucureşti Traian Buzatu Protecţia mediului presupune intervenţii coordonate şi politici individuale corelate, atât intern cât şi internaţional, în scopul atingerii unui obiectiv comun: satisfacerea necesităţilor generaţiilor actuale fără a le compromite pe cele ale generaţiilor viitoare. Economia României se bazează încă pe o tendinţă de consum a resurselor naturale, care nu a ţinut cont de implicaţiile pe care consumul iraţional al acestor resurse le-ar putea avea asupra mediului. În acest sens, managementul deşeurilor şi reciclarea acestora are ca efect, pe lângă evitarea poluării mediului, şi protejarea resurselor primare. În cazul bateriilor de acumulatori plumb-acid uzate, prin reciclarea acestora se evită poluarea mediului cu plumb şi acid sulfuric, substanţe conţinute de aceste „deşeuri la sfârşitul ciclului de viaţă”, conservând zăcămintele minerale care conţin plumb şi evitând totodată poluarea generată de instalaţiile de obţinere a metalului primar. Trebuie menţionat că instalaţiile pentru plumb primar din România, S.C. SOMETRA S.A. şi S.C. ROMPLUMB S.A., sunt departe de a îndeplini cerinţele legislaţiei de mediu, în special în ceea ce priveşte emisiile de SO2 în atmosferă. Implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului ajută la reducerea fenomenelor şi proceselor poluante care se manifestă…
Ambalajele sunt clasificate în trei categorii: - ambalaj primar/ambalaj de vânzare, conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziţie; - ambalaj secundar - ambalaj grupat, supraambalaj; - ambalaj terţiar/ambalaj pentru transport - ambalaj conceput pentru a uşura manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje. Sunt admise pe piaţă numai ambalajele care îndeplinesc cerinţele legale privind modul de fabricare şi compoziţia ambalajului precum şi caracterul reutilizabil şi/sau valorificabil al acestuia; suma nivelurilor concentraţiilor de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent prezente în ambalaj nu trebuie să depăşească 100 de părţi/milion raportat la greutate.
Miercuri, 13 Iunie 2012 19:50

Un proiect „ALTFEL” despre reciclare

Scris de
Proiectul a avut un grup ţintă format din 60 de elevi şi 2 cadre didactice, de la Şcoala cu clasele I-VIII „Cpt. Aviator M. T. Bădulescu”, din municipiul Buzău şi a cuprins acţiuni de informare, conştientizare şi responsabilizare în domeniul colectării selective a deşeurilor, două campanii de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, un concurs de afişe, o acţiune de igienizare şi o vizită în teren. În cele două campanii de colectare a deşeurilor reciclabile, care au avut loc în data 30 martie 2012 şi în data de 4 mai 2012, cei 60 de elevi implicaţi în proiect au reuşit să colecteze 240 kg deşeuri de hârtie, 60 kg de deşeuri tip PET şi 120 kg deşeuri de sticlă.
La câte la acţiuni sau campanii de mediu ai luat parte până acum? Nu am ţinut o evidenţă, dar au fost multe; vor fi multe şi pe viitor. Dacă ar fi să organizezi personal o campanie de susţinere a mediului înconjurător cum s-ar creiona aceasta? Ţin foarte mult la educaţia ecologică a copiilor. Generaţiile tinere care înţeleg ecologia de la vârste mici sunt unul din instrumentele care vor face România mai „verde”, ca mentalitate şi practici.
Miercuri, 13 Iunie 2012 19:14

Un drum la Roskilde cu trenul

Scris de
Este atât de bine şi ai o mare mulţumire când, după o călătorie de o oră sau uneori chiar mai puţin, ajungi la destinaţie, intri în gară şi după câteva întrebări rapide sau după ce vezi cam unde se îndreaptă mai toată lumea…găseşti centrul oraşului. Ştiam de Roskilde şi de Festival… când spui că vrei să vizitezi Roskilde, toată lumea zâmbeşte un pic şi imediat comentariile încep cu “…ah..da! Festivalul!”. Da, la Roskilde, sub influenţa Woodstock sau a echivalentului său din Glastonbury Anglia, acest festival a evoluat în cel mai pur stil danez. Nu a avut rădăcinile de profit ale Wosdstock-ului, din contră, a început ca o acţiune non-profit iar până în prezent strânge extrem de mulţi voluntari, iar acţiunile de mediu practic nu lipsesc.
Pagina 79 din 85

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: