• romcarbon
  • 1150 X 350
  • Web Abonament
  • EIT Webbanner
  • Webbanner Saci
  • 1
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Săptămâna Europeană a Mobilității va fi sărbătorită la nivel național printr-o campanie inedită desfășurată în 65 de orașe din țarăRomânia Schimbă PET-ul cu biletul.

Vineri, 16 septembrie 2022, locuitorii din 65 de orașe din toate județele țării vor putea călători cu mijloacelele de transport în comun în schimbul a 5 deșeuri. Inițiativa aparține Asociației Act for Tomorrow și Kaufland România, fiind realizată în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul programului național Vinerea Verde.

Inițiatorii acestei campanii, care a cunoscut un real succes în cele 9 orașe în care a fost realizată în ultimii 2 ani, au hotărât să facă un pas înainte către un viitor sustenabil și au decis extinderea acesteia la nivel național în 65 de orașe cu transport în comun, din toate județele țării.

Campania are ca obiective încurajarea folosirii transportului public și promovarea colectării separate a deșeurilor, care vor fi ulterior transformate în noi resurse. Totodată, campania are și un obiectiv social, acela de a accesibiliza transportul public. Practic, cetățenii vor veni cu 5 PET-uri/doze/sticle la unul dintre magazinele Kaufland și vor primi în schimb un bilet cu două călătorii pentru mijloacele de transport în comun.

Cei dornici să participe trebuie să aibă la ei 5 deșeuri (PET-uri, doze de aluminiu, sticlă) și să le introducă în automatele Tomra de colectare separată din parcările și din interiorul magazinelor Kaufland România. În urma acestui proces, pentru cei ce au colectat deșeurile separat, automatele vor elibera un cupon în baza căruia vor primi biletul de autobuz pentru două călătorii de la voluntarii prezenți la fiecare punct de colectare. Campania se desfășoară pe 16 septembrie, în intervalul 09:00-17:00, în 134 de magazine Kaufland România. Lista completă a localităților și magazinelor participante poate fi consultată aici - https://tinyurl.com/LocatiiSchimbaPetulCuBiletul.

Extinderea campaniei este posibilă deoarece, începând cu 1 septembrie 2021, toate magazinele Kaufland din țară dispun de infrastructuri de reciclare de tip self-service pentru trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), compania devenind astfel primul retailer din România, care oferă o rețea de automate de reciclare la nivel național. În plus, în cadrul campaniei „Să reciclezi e mai ușor decât crezi”, toți consumatorii care vor adopta un comportament ecologic primesc cupoane de 10% reducere, la fiecare 5 ambalaje colectate, pentru o anumită categorie de produse ce se actualizează lunar cu sprijinul furnizorilor. În perioada 14-20 septembrie 2022 se va oferi 10% reducere pentru toată categoria de sucuri necarbonatate.

Toate PET-urile colectate în cadrul campaniei vor fi transmise către fabricile de reciclare, unde vor fi transformate în noi materiale.

Primăriile din orașele participante au fost invitate să se alăture ca parteneri în campanie și să susțină implementarea acesteia în orașele lor.

Campanii similare au fost desfășurate și în alte mari orașe din lume și au avut rezultate extrem de bune: Roma (Italia), Istanbul (Turcia), Beijing (China), Surabaya (Indonezia). De exemplu, în Istanbul, în primul an al campaniei au fost colectate 4.1 milioane de PET-uri, echivalentul a 75.000 kg de plastic.

Mai mult decât atât, în ultimul an numeroase state din Europa au început să ia măsuri în vederea accesibilizării transportului public, acestea având atât obiective sociale, cât și de mediu. De exemplu, proiectul pilot al biletelor de 9 euro pentru transport public implementat de Germania pentru 3 luni a fost un succes, 52 milioane de persoane achiziționând biletul. Potrivit unui sondaj VDV, 15% din utilizatorii abonamentului au declarat că fără preţul special nu ar fi călătorit aşa cum au făcut-o. De asemenea, la nivelul impactului asupra mediului programul a generat o reducere de 1.8 milioane de tone a emisiilor de CO2, iar poluarea aerului a scăzut cu 7%. Urmând exemplul Germaniei, din 1 septembrie Spania a lansat un program de gratuitate pentru trenurile locale și regionale.

Extinderea la nivel național reprezintă unul dintre obiectivele pe care le-am avut încă de la lansarea campaniei „Schimbă PET-ul cu biletul”. Ne bucurăm că, alături de Kaufland România și Ministerul Mediului, vom reuși să replicăm această campanie într-o mișcare națională. Credem cu tărie că România trebuie să țină pasul cu noile direcții europene, potrvit cărora încurajarea folosirii transportului public reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru problema poluării aerului în marile orașe cauzată de transportrul auto. De asemenea, vom susține primăriile care doresc să transforme campania într-o inițiativă permanentă pentru orașele lor” - a declarat Andrei Coșuleanu, Președintele Asociației Act for Tomorrow.

„Ne bucurăm că putem pune la dispoziția acestei campanii strategice, dezvoltată alături de partenerii noștri de la Asociația Act for Tomorrow, infrastructura de colectare a deșeurilor disponibilă în toate magazinele Kaufland din țară. De asemenea, suntem fericiți că am reușit să creștem campania „Schimbă PET-ul cu biletul” de la o inițiativă locală la una națională și să oferim astfel locuitorilor din 65 orașe din țară, pe lângă infrastructura de colectare și bilete de autobuz gratuite și să încurajăm utilizarea mijloacelor de transport în comun. Astfel reușim să transformăm în realitate viziunea noastră „Mai puțin plastic – Circuite închise”, asumată prin strategia REset Plastic a Grupului Schwarz” - a declarat Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

Campania Schimbă PET-ul cu biletul s-a bucurat în ultimii 2 ani de un real succes în rândul locuitorilor din Constanța, Craiova, Iași, Timișoara, Buzău, Galați, Sibiu, Oradea și Baia Mare, peste 6.700 de persoane participând la campanie. Aceștia s-au mobilizat exemplar și au colectat peste 3.300 kg deșeuri, oferind un răspuns pozitiv și contribuind la dezvoltarea unor orașe mai curate, prin implicare și responsabilitate. În 2021, Campania Schimbă PET-ul cu biletul a câștigat locul I, la categoria mediu, în cadrul Romanian PR Awards, cea mai importantă competiție de PR din România.

Totodată, campania face parte și din Programul Național Vinerea Verde, inițiat de Ministerul Mediului, o inițiativă menită să reducă poluarea cauzată de transportul cu mașinile personale în marile orașe, prin care toți cetățenii sunt încurajați să utilizeze transportul alternativ pentru deplasarea la și de la serviciu.

Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” continuă monitorizarea fenomenului de secetă și iau măsurile necesare de păstrare a rezervelor de apă în marile lacuri de acumulare. Precipitațiile din ultima lună și gestionarea eficientă a volumelor disponibile în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, au contribuit la creșterea coeficientului de umplere, acesta ajungând astăzi la 72% (față de începutul lunii august când era 70%, dar în scădere față de începutul lunii iulie când era 80%).

Volumul disponibil astăzi în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,14 miliarde de metri cubi de apă (față de 3,05 miliarde cât era în luna august, dar în scădere față de începutul lunii iulie 2022 când era de 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Acesta este suficient pentru satisfacerea necesarului de apă pentru toți beneficiarii din localitățile mari care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață.

Estimăm că, la sfârșitul lunii septembrie, în cele 40 de lacuri de acumulare, cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 65%.

Fenomenul de secetă se menține în special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova care nu au sistem de alimentare cu apă centralizat. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderență din puțuri sau foraje.

De aceea, Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei. (Vezi Caseta Tehnică).

 

 

Debitul Dunării, sub media multianuală a lunii septembrie

 

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în ușoară scădere, având valoarea de 2250 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s).

La stația hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcționarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât rezerva de nivel a crescut la 1,54 metri până la atingerea treptei II (de avertizare) ceea ce va permite funcționarea ambelor grupuri.

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere și va ajunge până la valoarea de 2050 mc/s (15 septembrie), staționar în următoarele două zile, apoi în creștere ușoară până la valoarea de 2150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s).

Resursele de apă vor fluctua din ce în ce mai mult și vor deveni din ce în ce mai dificil de prezis până la sfârșitul acestui secol în regiunile dominate de zăpadă din emisfera nordică, potrivit unui nou studiu cuprinzător privind schimbările climatice condus de Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică (NCAR), din SUA.

Echipa de cercetare a descoperit că, chiar și în regiunile care continuă să primească aproximativ aceeași cantitate de precipitații, fluxul de apă va deveni mai variabil și mai imprevizibil. Pe măsură ce stratul de zăpadă se retrage, într-un viitor mai cald, și nu reușește să furnizeze scurgeri, cantitatea și sincronizarea resurselor de apă vor deveni din ce în ce mai dependente de episoadele periodice de ploaie, scrie Phys.org.

„Cei care gestionează resursele de apă vor sta după capriciul evenimentelor individuale de precipitații, în loc să aibă timp de 4-6 luni pentru a anticipa topirea și scurgerea zăpezii”, a spus Will Wieder, de la NCAR, autor principal al studiului.

„Sistemele de management al apei din regiunile dominate de zăpadă se bazează pe predictibilitatea stratului de zăpadă și a scurgerii, iar o mare parte din această predictibilitate ar putea dispărea odată cu schimbările climatice”, continuă cercetătorul.

 

Resursele de apă, tot mai greu de prezis

Observațiile arată că stratul de zăpadă deja se topește mai devreme și chiar scade în multe regiuni. Acest declin va deveni atât de pronunțat spre sfârșitul secolului încât cantitatea de apă conținută în stratul de zăpadă la sfârșitul unei ierni medii în anumite părți ale Munților Stâncoși din SUA ar putea scădea cu aproape 80%, au descoperit oamenii de știință.

Studiul avertizează că modificările scurgerilor și ale fluxurilor de apă pot avea un impact de „domino” asupra ecosistemelor care depind de apa din zăpadă. Deși schimbările nu vor fi uniforme în toate regiunile, creșterea numărului de zile fără zăpadă și sezoanele de vegetație mai lungi vor pune stres asupra resurselor de apă, uscând solurile în mai multe zone și sporind riscul de incendiu.

 

Studiul presupune că emisiile de gaze cu efect de seră vor continua într-un ritm ridicat (un scenariu cunoscut sub numele de SSP3-7.0). Wieder a spus că cele mai severe efecte asupra stratului de zăpadă, a scurgerii și a ecosistemelor ar putea fi probabil evitate dacă societatea ar reduce cu succes emisiile de gaze cu efect de seră.

Ce viitor au resursele de apă?

Oamenii de știință s-au bazat pe un set avansat de simulări pe computer pentru a completa detalii despre viitorul avut de resursele de apă, arătând în ce măsură schimbările de temperatură și de precipitații vor modifica acumularea de zăpadă și modelele de scurgere în emisfera nordică.

Deși cercetările anterioare au analizat impactul schimbărilor climatice asupra disponibilității apei, noul studiu se concentrează pe variabilitatea tot mai mare a resurselor de apă.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Rolul zăpezii

Multe regiuni ale Pământului se bazează pe acumularea de zăpadă din timpul iernii și pe topirea ulterioară din timpul primăverii și al verii pentru reglarea scurgerilor și a debitului.

De ani de zile, totuși, oamenii de știință au avertizat că stratul de zăpadă va deveni mai subțire și se va topi mai devreme, pe măsură ce mai multe precipitații în lunile mai reci cad sub formă de ploaie în loc de zăpadă, iar topirea are loc uneori în timpul iernii în loc de sezonul de scurgere din primăvară.

Pentru a determina modul în care stratul de zăpadă redus va afecta resursele de apă, Wieder și colegii săi au apelat la un model climatic puternic bazat pe NCAR: Modelul Community Earth System, versiunea a doua. Ei s-au bazat pe o bază de date de simulări, recent creată, cunoscută sub numele de CESM2 Large Ensemble, pentru a compara o perioadă trecută (1940–1969) cu o perioadă viitoare (2070–2099).

Simulările au fost efectuate pe supercomputerul Aleph de la Institute for Basic Science din Busan, Coreea de Sud.

Rezultatele studiului

Rezultatele evidențiază măsura în care se vor produce schimbări la scară largă în momentul și amploarea fluxurilor de apă în mare parte din lume până în 2100. Vor exista în medie aproximativ 45 de zile fără zăpadă anual în emisfera nordică, presupunând un nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră.

Cele mai mari creșteri vor avea loc la latitudini medii, care sunt relativ calde și în regiunile maritime situate la latitudini înalte, care sunt influențate de modificările gheții marine.

Multe regiuni care se bazează cel mai mult pe relațiile previzibile dintre stratul de zăpadă și scurgeri vor experimenta cea mai mare pierdere a predictibilității din cauza unei scăderi accentuate a scurgerilor de primăvară. Aceste regiuni includ Munții Stâncoși, Arctica canadiană, estul Americii de Nord și Europa de Est. Autorii avertizează că acest lucru va complica substanțial gestionarea resurselor de apă dulce, atât pentru societate, cât și pentru ecosisteme.

„O cursă cu predictibilitatea”

„Suntem într-o cursă cu predictibilitatea când vine vorba de fluxuri deoarece încercăm să ne îmbunătățim prognozele prin date, modele și înțelegere fizică mai bune, dar aceste eforturi sunt anulate de dispariția rapidă a celui mai bun predictor al nostru: zăpada”, a spus Flavio Lehner, profesor de științe ale pământului și atmosferei la Universitatea Cornell și coautor al studiului.

„Ar putea fi o cursă pe care o vom pierde, dar încercăm să o câștigăm și de aceea trebuie să studiem aceste subiecte”, a adăugat profesorul.

Zăpada este importantă pentru a putea prognoza resursele de apă

Deși scurgerea redusă va duce la condiții de sol mai uscate pe timp de vară în mare parte din emisfera nordică, simulările au arătat că anumite regiuni, printre care Asia de Est, Himalaya și nord-vestul Americii de Nord, își vor menține umiditatea solului datorită precipitațiilor crescute.

„Măsurătorile legate de zăpadă sunt esențiale pentru a gestiona resursele de apă”, a spus Keith Musselman, hidrolog la Universitatea din Colorado Boulder și coautor al studiului.

„În timp ce agențiile de utilități și lucrări civile planifică noi rezervoare și alte infrastructuri pentru a se adapta la un climat în schimbare, trebuie să răspundem întrebărilor de cercetare de bază pe care ne-am bazat de mult timp despre caracteristicile schimbătoare ale stratului de zăpadă de iarnă și debitul care rezultă din acesta”, a încheiat Musselman.

ADR Centru continuă contractarea proiectelor Regio și alocarea de fonduri pentru reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială în comunitățile din Regiunea Centru. Două noi contracte s-au semnata în cursul lunii iulie, numărul total de proiecte în implementare ajungând la 13, cu o valoare totală de peste 121 milioane lei, din care peste 73 milioane lei sunt fondurile Regio 2014-2020 alocate pentru realizarea activităților. În lista municipiilor ce au semnat contracte pentru investiții ce sprijină scoaterea din sărăcie a comunităților urbane marginalizate se regăsesc Mediaș, Sfântu Gheorghe, Alba Iulia, Sebeș, Săcele și Târgu Mureș.

 

În multe din localitățile Regiunii Centru există probleme referitoare la zone sau cartiere marginalizate unde majoritatea cetățenilor ce locuiesc în perimetru sunt cu risc de sărăcie. Pentru aceste probleme, prin actualul Program Operațional Regional 2014-2020, avem Axa Prioritară 9.1 în cadrul căreia se pot finanța acțiuni ce vin să rezolve, o parte din aceste probleme, fie prin noi funcțiuni, fie prin modernizarea acestor cartiere, fie prin construcția de locuințe sociale. Este o axă la care am lucrat împreună cu colegii ce gestionează Programul Capital Uman și am semnat 13 contracte iar în perioada imediat următoare vom semna alte 14 contracte de finanțare.  Cele 27 proiecte au o valoare totală de aproape 213 milioane lei, din  care aproape 130 milioane lei este suma fondurilor nerambursabile pe care le vom aloca prin POR. Aceste fonduri vor merge la alte investiții complementare pentru dezvoltarea zonelor marginalizate din Sebeș, Săcele, Târgu Mureș dar și Codlea, dar avem și cazuri în care printr-un singur proiect s-a propus rezolvarea per ansamblu a mai multor componente, cum este, de exemplu, la Alba Iulia, unde este propus un proiect integrat. Toate proiectele de pe Axa 9 completează numărul consistent de proiecte aflate în derulare depuse de aceste municipalități și multe altele, scopul fiind să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor din regiune, creșterea coeziunii sociale și să contribuie la creștere economică”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

 

Prin contractele semnate pentru finanțare prin Axa prioritară 9.1 a POR 2014-2020, Primăria municipiului Mediaș are în implementare proiecte Regio prin care se va realiza reabilitarea și modernizarea Școlii Gimnazială Ighisu Nou, realizarea unui centru Social Comunitar de Agrement și Sport, construirea de locuințe sociale colective, inclusiv utilități și amenajări exterioare și a unui loc de joacă pe strada Baia de Nisip, precum și un Centru Comunitar Medico-Social (în fostul Corp ”R” Aviație).

La Alba Iulia proiectul prevede realizarea unor investiții pentru un crearea unui ansamblu urban cu spații socio-culturale, educative și de locuit în cartierul Gheorghe Șincai, respectiv amenajarea de alei auto, stație de autobuz, parcări, un teren minifotbal, modernizarea Talciocului, amenajarea de spații verzi și construirea unui centru multifuncțional, precum și a 21 de apartamente.

Municipiul Sfântu Gheorghe are în implementare proiecte prin care se vor construi 50 de locuințe sociale și o grădiniță în cartierul Orko, dar și construirea unui centru comunitar integrat cu săli dedicate pentru servicii socio-educaționale tip centru de zi pentru copii, servicii de informare și consiliere pentru adulți, săli pentru servirea mesei, servicii medicale și blocul medical ce va fi compus din hol de așteptare, cabinet medical, izolator și grup sanitar.

Prin fondurile nerambursabile alocate prin proiectele semnate până în prezent și aflate în implementare, municipiul Sebeș va construi locuințe sociale și va moderniza patru străzi: Aurel Vlaicu, 8 Martie, Fântâna De Aur, Sticlarilor din cartierul marginalizat.

Municipiul Săcele, are în derulare proiecte prin care vor crea spații pentru activități comunitare și de petrecere a timpului liber, reabilitarea și modernizarea Grădiniței cu program normal nr. 4 pentru cei 114 copii care învață acolo, urmând ca alte 4 proiecte să completeze investițiile ce vor îmbunătății calitatea vieții locuitorilor din zonă.

Prin primul contract de finanțare semnat recent pe această axă, municipiul Târgu Mureș va moderniza strada Prutului, urmând ca alte 3 contracte de finanțare să intre la finanțare în perioada următoare.  

 

Informații background de finanțare POR 2014-2020:

Proiectele finanțate în cadrul Axei Prioritare 9.1 a Programului REGIO 2014-2020 au la bază Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020, conform căreia „toți cetățenii trebuie să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute și diferențele respectate”. Obiectivul principal al fiecărei cereri de finanțare constă în reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, alături de îmbunătățirea calității vieții acestora, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creștere economică în teritoriul vizat de Strategia de Dezvoltare Locală.

 

Pentru perioada 2014 – 2020, primăriile au putut folosi acest nou instrument de dezvoltare teritorială și anume dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). DLRC se realizează prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală pe zone integrate și multisectoriale, elaborate de GAL-uri (grupurile de acțiune locale constituite pentru aceste strategii), având la bază nevoile și potențialul local. Fiecărei strategii de dezvoltare locală îi corespunde un “pachet de proiecte”, prin implementarea căruia strategia își va atinge obiectivele. În zonele urbane, strategiile vizează intervenții integrate, de tip hard (infrastructura) si soft (servicii) care urmăresc combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale in comunitățile marginalizate, cu accent asupra celor cu populație aparținând minorității roma. La nivelul proiectelor, fiecare tip de proiect se va finanta din PO – ul corespunzător, respectiv POR finanțează investițiile în infrastructură şi echipamente, iar prin POCU se finanțează investițiile complementare de tipul serviciilor.

 

 Abordarea inovativă a acestui instrument promovează măsuri adecvate nevoilor beneficiarilor, cu accent pe activitățile destinate reducerii sărăciei şi excluziunii sociale, prin implementarea unor planuri (strategii) integrate ce vor cuprinde atât intervenţii infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin activităţi de economie socială, furnizarea integrată a serviciilor minimale medicale şi sociale) cât şi intervenţii ce vizează diversele tipuri de servicii acordate comunităţilor defavorizate va avea ca rezultat scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce va avea, pe termen lung, atât un impact social, de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor, cât şi un impact economic, de sporire a forţei de muncă disponibile să desfăşoare activităţi economice.

Comisia a prezentat o listă de indicatori principali pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor UE în materie de mediu și climă până în 2030, precum și viziunea pe termen lung pentru 2050, „O viață bună, în limitele planetei noastre”.

 

În urma unor consultări intense cu părțile interesate și cu statele membre, noul cadru de monitorizare în contextul celui de Al 8-lea Program de acțiune pentru mediu urmărește să promoveze transparența și să îi informeze pe europeni cu privire la impactul politicii UE în domeniul climei și al mediului.

 

Politicile UE trebuie să asigure faptul că UE se înscrie din nou pe traiectoria către o viață și o activitate economică desfășurate în limitele planetei noastre. În acest sens, indicatorii reflectă progresele înregistrate în ceea ce privește bunăstarea de mediu, precum și aspectele economice și sociale. Ca atare, acestea ar putea deschide calea pentru măsurarea sănătății economiilor și a societăților noastre pe baza bunăstării și dincolo de cel mai cunoscut indicator economic, PIB-ul.

 

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans, responsabil cu Pactul verde european, a declarat: „Avem obiective foarte ambițioase în materie de mediu și climă care să ne ajute să realizăm tranziția verde echitabilă de care Europa și lumea întreagă au nevoie. Dar ce nu poate fi măsurat, nu poate fi gestionat. Pentru a ne menține pe drumul cel bun, trebuie să urmărim îndeaproape dacă ne îndeplinim obiectivele. Acești indicatori ne ajută să facem acest lucru.”

 

Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a declarat: „Politicile sunt la fel de bune ca punerea lor în aplicare. Acești indicatori principali ne vor ajuta să urmărim politicile convenite în cadrul Pactului verde european, prin clarificarea tendințelor și facilitarea unei discuții în cunoștință de cauză între factorii de decizie cu privire la domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.”

 

Indicatorii principali urmează structura celui de Al 8-lea program de acțiune pentru mediu pe baza Pactului verde european și includ primii 2-3 indicatori cei mai relevanți din punctul de vedere al politicilor și cei mai solizi din punct de vedere statistic pentru fiecare dintre obiectivele prioritare tematice până în 2030, acoperind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, economia circulară, reducerea la zero a poluării și biodiversitatea.

 

În plus, pe listă sunt înscriși cinci indicatori pentru măsurarea progreselor înregistrate în ceea ce privește abordarea principalelor presiuni asupra mediului și a climei. În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, aceasta acoperă tranziția de care avem nevoie în anii următori către sisteme durabile pentru energie, industrie, mobilitate și alimente. Setul principal include indicatori pentru monitorizarea progreselor înregistrate către principalele condiții favorizante, acoperind finanțarea durabilă, principiul „poluatorul plătește” și eliminarea treptată a subvențiilor care dăunează mediului.

 

Ultimul capitol al cadrului de monitorizare include indicatori sistemici care urmăresc să surprindă progresele înregistrate în direcția celor trei dimensiuni ale bunăstării de mediu, pentru a acoperi, de asemenea, aspectele economice și sociale dincolo de protecția naturii.

 

Etapele următoare

 

Începând cu 2023, Comisia va prezenta anual un raport privind progresele înregistrate, pe baza bilanțului realizat de Agenția Europeană de Mediu, cu ajutorul indicatorilor principali selectați. Acest raport va facilita un schimb anual între Comisie, statele membre și Parlamentul European, care va avea loc în conformitate cu cel de Al 8-lea Program de acțiune pentru mediu.

 

În plus, Comisia va efectua două evaluări aprofundate pe durata programului – o evaluare la jumătatea perioadei în 2024 și o evaluare finală în 2029.

 

Comisia va continua să promoveze coerența dintre indicatorii principali ai celui de Al 8-lea program de acțiune pentru mediu și alte instrumente de monitorizare transversale, cum ar fi semestrul european și monitorizarea de către UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

 

Context

 

Al 8-lea Program de acțiune pentru mediu a intrat în vigoare la 2 mai 2022 și include obligația Comisiei de a prezenta un cadru de monitorizare, bazat pe un număr limitat de indicatori principali. Aceștia ar trebui să includă, atunci când sunt disponibili, indicatori sistemici care abordează interconexiunile dintre considerentele de mediu și sociale și, respectiv, considerentele de mediu și de politică economică.

 

Al 8-lea program de acțiune pentru mediu vizează accelerarea tranziției verzi într-un mod echitabil și favorabil incluziunii, obiectivul pe termen lung pentru 2050 „O viață bună, în limitele planetei noastre” fiind deja stabilit în cel de Al 7-lea program (2014-2020). Timp de peste 40 de ani, aceste programe de acțiune au pus la dispoziția UE cadre de politici care dau rezultate și asigură o acțiune previzibilă și coordonată pentru politicile europene în domeniul mediului și al schimbărilor climatice.

Ca urmare a acțiunii de reciclare din 2021 - European Recycling Tour, programul  european Every Can Counts își sporește eforturile cu o campanie de conștientizare inspirată, dedicată Zilei Mondiale a Mediului, care depășește granițele Europei: International Recycling Tour, 17 țări din Europa și America Latină. În același timp, prezintă rezultatele unui nou studiu privind comportamentele și atitudinile oamenilor față de reciclare.

 

Pentru al doilea an la rând, campania de reciclare a dozelor de băuturi „în mișcare” a programului Every Can Counts revine mai amplă și mai atractivă, dusă dincolo de granițele europene, harta turului din acest an fiind completată de Brazilia și Columbia, într-o încercare dinamică de a împărtăși mesajul privind o economie mai circulară și în America Latină. Obiectivul International Recycling Tour este de a reaminti oamenilor că este nevoie de colaborare pentru a menține curate spațiile publice exterioare. Acțiuni mici, zilnice, precum eliminarea corespunzătoare a deșeurilor, ne pot ajuta să avem o viață mai sustenabilă și o planetă mai sănătoasă. Ținând seama de acest lucru, în perioada 3-5 iunie 2022, peste 100 de ambasadori ai reciclării vor merge prin parcuri, orașe și pe plaje, cu rucsacurile lor în culori vibrante, în următoarele țări: Austria, Brazilia, Columbia, Republica Cehă, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Muntenegru, Țările de Jos, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania și Regatul Unit. Misiunea lor? Să încurajeze oamenii să păstreze curate spațiile publice în aer liber și să recicleze dozele de băuturi oriunde s-ar afla.

 

În România, International Recycling Tour se desfășoară în perioada 3-5 iunie în mai multe locații din București, unde voluntarii vor încuraja oamenii să păstreze mediul curat și îi vor invita să pună dozele goale de băuturi în rucsacurile pe care le poartă în spate. Acțiunile de conștientizare se desfășoară în Promenada Mall, zona de food, unde publicul va putea admira instalația artistică din doze „Poarta Sărutului”, și simultan, oamenii vor putea interacționa cu voluntarii în zonele Palatul Parlamentului, Ateneul Român, Calea Victoriei, Arcul de Triumf și Parcul Herăstrău. International Recycling Tour în România se desfășoară în parteneriat cu Promenada Mall, Coca-Cola HBC România și ALRO.

 

„Dacă a existat un mesaj central al European Recycling Tour 2021, acela este: Oamenilor le pasă de mediu mai mult decât oricând și doresc să participe mai activ la reciclare. Faptul că, anul trecut, ambasadorii reciclării din cadrul programului au fost primiți într-un mod pozitiv și au fost o sursă de inspirație a determinat Every Can Counts să își sporească eforturile din acest an și să își extindă activitățile dincolo de granițele europene.”, declară Adina Magsi, Country Manager Every Can Counts România.

 

Ne bucurăm să sprijinim din nou inițiativele Every Can Counts. International Recycling Tour este un eveniment care aduce un impact pozitiv și promovează în randul consumatorilor nevoia și beneficiile colectării separate. Ambalajele din aluminiu, tip doză, sunt printre cele mai sustenabile tipuri de ambalaje folosite pentru băuturi, deoarece rata de reciclare a acestora este mare. O doză de aluminiu se poate recicla la nesfârșit, însă doar daca aceasta este colectată corespunzător și este folosită tehnologia potrivită. Prin inițiativa International Recycling Tour sperăm că un numâr cât mai mare de doze de aluminiu va fi colectat și, ulterior, reciclat. Suntem siguri de reușita proiectului și vom continua să investim în astfel de inițiative.”, declară Alice Nichita, Corporate Affairs and Sustainability Director, Coca-Cola HBC România.

 

 

“Implicarea noastră în proiectele Every Can Counts reprezintă deja o tradiție – ALRO este un susținător al inițiativelor de economie circulară care reprezintă o componentă cheie în desfășurarea unei activități sustenabile și reducerea amprentei de carbon a companiei. Încurajăm și susținem toate inițiativele care au în centrul lor colectarea dozelor de aluminiu, o activitate care presupune un efort minim din partea fiecăruia dintre noi, dar cu un impact major asupra calității vieții și a unui mediu mai curat și sustenabil pentru generațiile următoare. Am fost și rămânem un partener activ al inițiativelor Every Can Counts care contribuie la educarea generației actuale, dar și a celor viitoare, iar prin implicarea angajaților noștri și a comunității locale ne dorim ca aceștia să devină la rândul lor ambasadori ai acestor inițiative care promovează reciclarea și un comportament responsabil față de mediul înconjurător”, declară Gheorghe Dobra, Director General, ALRO.

 

 

Studiu nou privind obiceiurile de reciclare: Europenii vor ca firmele să îmbunătățească posibilitatea de reciclare a ambalajelor lor de băuturi

 

O mare majoritate a europenilor sunt de părere că protecția mediului și reciclarea sunt importante, însă nu se iau destule măsuri pentru a aborda provocările actuale de mediu, potrivit unui sondaj realizat în 14 țări europene de agenția de sondare a opiniei publice LUCID, în asociere cu programul european Every Can Counts, în perspectiva Zilei Mondiale a Mediului 2022.  

 

Potrivit sondajului, cetățenii europeni vor să se facă mai multe pentru a proteja mediul (91%) și, deși există o responsabilitate individuală, companiile sunt în primul rând responsabile să îmbunătățească posibilitatea de reciclare a ambalajelor lor. 87% dintre respondenți au spus că firmele ar trebui să utilizeze numai ambalaje care sunt reciclabile la infinit, în timp ce 89% sunt de acord că firmele ar trebui să fie răspunzătoare pentru ambalajele pe care le aleg și ar trebui să utilizeze numai ambalaje reciclabile complet. Comparativ, după părerea a mai puțin de 7 din 10 respondenți, consumatorii ar trebui să fie responsabili pentru ambalajele pe care le cumpără. 

 

Când au fost întrebați despre inițiativele necesare pentru protejarea mediului, 75% dintre respondenții români au considerat că încurajarea oamenilor să recicleze mai mult este prioritară, 72% au indicat importanța reducerii deșeurilor, 56% înlocuirea combustibililor fosili cu energie regenerabilă, urmând inițiativele privind inversarea pierderii habitatelor (54%) și descurajarea companiilor (prin impozitare sau în alt mod) să utilizeze produse care dăunează mediului (49%).  

 

Reciclarea reprezintă o provocare; consumatorii își doresc mai mult sprijin

 

Dintre cele peste 12.800 de persoane intervievate, la nivel european doar 52% își reciclează întotdeauna dozele de băuturi atunci când sunt acasă. Ratele reciclării scad dramatic atunci când oamenii nu sunt acasă, doar 33% dintre europeni aruncând dozele de băuturi în containere de reciclare atunci când sunt la locul de muncă și 30% atunci când sunt în deplasare. În aceeași direcție, datele pentru România arată că doar 45% reciclează întotdeauna dozele de băuturi atunci când sunt acasă,  33% reciclează la locul de muncă și doar 24% dintre români reciclează întotdeauna dozele când sunt în deplasare.

 

Astfel, nu este suprinzător faptul că respondenții europeni solicită îmbunătățirea infrastructurii de reciclare: 52% ar dori să existe mai multe containere de reciclare în zonele publice, iar 50% sunt în favoarea sistemelor de garanție-returnare. Pentru a sprijini eforturile de reciclare, 53% dintre cetățeni doresc ca țările lor să utilizeze numai ambalaje reciclabile 100%.

 

Aceste constatări sunt completate de percepția publică privind ambalajele sustenabile. Pentru majoritatea consumatorilor (60%), un ambalaj sustenabil este făcut din materiale reciclate 100%, în timp ce aproximativ jumătate spun că acesta este reciclabil la infinit. Cu toate acestea, percepția ne arată și că există o lipsă de cunoștințe la nivelul consumatorilor deoarece numai 19% spun că ambalajele sustenabile sunt cele „mici și ușoare pentru transport”.

 

„Greutatea mică și volumul scăzut reduc cantitatea de energie utilizată pentru transport și depozitare, reducând astfel amprenta de mediu a ambalajelor de băuturi. Deoarece sunt ușoare și reciclabile la infinit, dozele de băuturi reprezintă unul dintre cele mai eficiente materiale din punct de vedere energetic pentru reciclare. Dozele de băuturi se pot recicla pentru totdeauna; acesta este mesajul principal al turneului nostru și motivul pentru care lucrăm astfel încât să inspirăm schimbarea comportamentului și să contribuim la atingerea obiectului de reciclare 100% a dozelor în Europa și în afara acesteia. Acest obiectiv ambițios poate fi atins numai dacă consumatorii, brandurile, organizatorii de evenimente și comunitățile locale își unesc forțele pentru a recicla fiecare doză de băuturi și pentru a construi împreună o planetă mai sustenabilă”,  spune David Van Heuverswyn, Director Every Can Counts Europa.

 

 

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 12.802 persoane cu vârsta mai mare de 16 ani, fiind echilibrat din punct de vedere al vârstei și al genului, în 14 țări în care există o inițiativă locală Every Can Counts (Belgia, Serbia, Austria, Ungaria, Grecia, România, Polonia, Republica Cehă, Irlanda, Țările de Jos, Regatul Unit, Spania, Italia, Franța), în perioada 28 martie – 5 aprilie 2022.

Ministrul Barna Tánczos participă la reuniunea internațională la nivel înalt “Stockholm+50”, organizată în conexiune cu Conferința Statelor Părți la Convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm, în perioada 02-03 iunie 2022, la Stockholm, în Regatul Suediei

Tema reuniunii din acest an este O planetă sănătoasă pentru prosperitatea tuturor–Responsabilitatea noastră, oportunitatea noastră”, fiind o oportunitate de implicare a tuturor părților interesate în direcția realizării unui viitor sustenabil în relație cu oamenii și natura, modul de realizare a investițiilor și gestionarea resurselor.

Conferința este co-sponsorizată de către Regatul Suediei și Republica Kenya și reprezintă un eveniment important în continuarea eforturilor pentru o planetă sănătoasă reprezentând o oportunitate de a reflecta asupra unor noi acțiuni și în direcția unor angajamente ambițioase pentru realizarea dezvoltării durabile.

Formatul Conferinței “Stockholm+50” vizează organizarea a 3 dialoguri de leadership pentru identificarea unor modalități de facilitare a implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Cadrului global pentru biodiversitate post-2020, cu referire la următoarele aspecte:

  • 1: Reflecție asupra nevoii urgente de acțiune pentru o planetă sănătoasă și prosperitate pentru toți,
  • 2: Realizarea unei redresări durabile și incluzive post-COVID19,
  • 3: Accelerarea implementării dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în contextul Decadei de acțiune și pentru realizarea dezvoltării durabile.

În intervenția sa ministrul Barna Tánczos a menționat: „Cele mai recente rapoarte științifice demonstrează că ne confruntăm cu o triplă criză planetară generată de schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluare, inclusiv poluarea cu plastic. Credem cu tărie că, în acest moment crucial, Stockholm+50 ne oferă oportunitatea de a reacționa urgent față de starea planetei noastre, de a aborda eficient problemele de mediu, identificând soluții concrete pentru a avea o planetă sănătoasă pentru noi toți accelerând, în același timp, progresul prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru o redresare ecologică mai bună. Ca parte a eforturilor noastre de redresare după pandemia de COVID-19 ne concentrăm pe implementarea Planului Național de Recuperare și Reziliență, vizând investiții și reforme în diferite sectoare ale mediului precum apă, biodiversitate, deșeuri și economie circulară”.

Totodată, secretarul de stat din cadrul MMAP, Ionuț Sorin Banciu a participat alături de delegația României și la segmentul la nivel înalt al Conferinței Statelor Părți la Convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm din data de 1 iunie 2022, care s-a desfășurat în conexiune cu evenimentul “Stockholm+50”.

Tema asociată a fost intitulată „Acorduri globale pentru o planetă sănătoasă: managementul adecvat al substanțelor chimice și al deșeurilor”, iar obiectivul acestei reuniuni a fost acela de a oferi o platformă interactivă pentru schimbul de experiență și de a realiza un angajament politic reînnoit privind punerea în aplicare a convențiilor. Totodată, prin intermediul Segmentului la nivel înalt, s-a abordat modul în care convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm au contribuit la abordarea triplei crize planetare legate de pierderea biodiversității, schimbările climatice și poluarea.

În ședința de Guvern a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Programele AFM vor avea anul acesta un buget de aproximativ 2,7 miliarde de lei, sumă care va fi utilizată atât pentru onorarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât și pentru continuarea programelor deja consacrate și pentru finanțarea unor programe noi.

Administraţia Fondului pentru Mediu, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este într-un proces continuu de adaptare la cerințele impuse de realitatea socio-economică existentă la nivel național și de eficientizare a programelor pe care le are în portofoliu.

 

RABLA CLASIC

Bugetul total al Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național – Rabla Clasic 2020 – 2024  va fi suplimentat în anul 2022 cu 560 milioane lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Prima de casare este de 6.000 lei, respectiv 9.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate, la care se pot adăuga următoarele ecobonusuri:

  • 500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • 500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • 000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • 500 de lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adăuga ecobonusuri astfel:

  • 500 de lei, pentru autovehicul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;
  • 500 de lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

 

RABLA PLUS

Bugetul total al Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020 – 2024 – Rabla Plus - va fi suplimentat în anul 2022 cu 680 de milioane de lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Cuantumul finanțării este de:

  • 000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat;
  • 000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate;
  • pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se adăugă un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.

De asemenea, ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

 

RABLA PENTRU ELECTROCASNICE

Rabla pentru electrocasnice 2022 - Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic are un buget de 100 de milioane de lei și se va desfășura etapizat, similar cu modul în care a fost derulat anul trecut, echipamentele eligibile fiind împărțite în trei categorii ce vor fi lansate în date distincte.

 

APĂ CANAL

Protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare are un buget de 1,825 de miliarde lei pentru lansarea sesiunilor în cadrul a două programe de finanțare și pentru încheierea contractelor aferente, astfel:

  • 1 miliard de lei pentru relansarea Programului Apă-canal, a cărui ultimă sesiune a fost în anul 2010, având ca beneficiari UAT și asociațiile de dezvoltare intercomunitară și ca obiect dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor pentru colectarea apelor uzate și a stațiilor de tratare/epurare a apei;
  • 825 de milioane de lei pentru lansarea Programului Prima conectare, prevăzut în PNRR, având ca beneficiari utilizatorii finali, iar ca obiect asigurarea conectării utilizatorilor finali la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. Programul se va desfășura prin intermediul operatorilor de apă și canal.

 

SISTEME FOTOVOLTAICE

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și a livrării surplusului în rețeaua națională are un buget de 986 de milioane de lei, care va fi distribuit astfel:

  • 686 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor cu persoanele fizice care au fost înscrise în Program în sesiunea desfășurată în luna decembrie 2021;
  • 300 de milioane de lei pentru relansarea înscrierilor în Program în cursul anului 2022.

 

ILUMINAT ECOLOGIC PUBLIC STRADAL

Programul privind iluminatul public stradal (lămpi cu LED) va continua, având alocat pentru anul acesta un buget de 1 miliard de lei, astfel:

  • 500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor aferente cererilor de finanțare depuse în sesiunea desfășurată în anul 2021;
  • 500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI PUBLICE

                          Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice are un buget de 2,8 miliarde de lei, astfel:

  • 1,4 miliarde de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii desfășurate în anul 2021;
  • 1,4 miliarde de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

INFRASTRUCTURĂ VERDE

Programul privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in în localități are un buget de 1 miliard de lei distribuit astfel:

  • 500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii lansate în anul 2021;
  • 500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

GESTIONAREA DEŞEURILOR

Un buget de 1 miliard de lei este prevăzut pentru lansarea unei sesiuni de finanțare și încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar operatorilor economici, în vederea realizării  investițiilor care au ca scop reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și sănătății populației și reducerea consumului de resurse.

 

EDUCAȚIE ȘI CONȘTIENTIZARE

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului este o componentă care are dedicat un buget de 65 de milioane de lei, necesar susținerii a două programe diferite:

  • 15 milioane de lei pentru relansarea sesiunii și încheierea contractelor aferente, în cadrul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor, al cărui ghid de finanțare a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 1196/2018, având ca obiectiv finanțarea proiectelor de conștientizare a publicului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor și ca beneficiari MMAP și consiliile județene, inclusiv Municipiul București. Precizăm că AFM a încheiat contract de finanțare cu MMAP, urmând ca, ulterior îndeplinirii obiectului acestuia, să fie lansată sesiunea destinată consiliilor județene;
  • 50 de milioane de lei pentru lansarea sesiunii de finanțare și încheierea contractelor aferente în cadrul unui nou program de conștientizare, având ca solicitanți eligibili organizațiile neguvernamentale în parteneriate cu UAT, unități de învățământ și instituții publice.

 

PROGRAMUL DE CASARE A AUTOVEHICULELOR UZATE

Un buget de 50 de milioane de lei este prevăzut pentru lansarea unui program de susținere financiară a UAT-urilor în vederea acordării unor sume posesorilor de autovehicule vechi, care doresc casarea acestora. Programul va contribui la atingerea țintelor cuprinse în PNRR.

 

TRANSPORT PUBLIC ELECTRIC

Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor, respectiv microbuze electric-hibride, electrice sau GNC are un buget de 600 de milioane de lei – necesar lansării unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

 

ALTE PROGRAME ce vor primi finanțare:

Dezvoltarea infrastructurii velo în România. Finanțare piste de biciclete - 500 de milioane de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

 

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban – 50 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării unei sesiuni noi în anul 2022.

 

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor – 200 de milioane de lei pentru organizarea unei  sesiuni de depunere a proiectelor în cadrul programului privind împădurirea terenurilor în 2022.

 

Protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică – 70 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării sesiunii de finanțare în cadrul Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică.

La data de 21 martie sărbătorim Ziua Internațională a Pădurilor. Aceasta a fost proclamată de Organizația Națiunilor Unite în urmă cu zece ani, pentru a atrage atenția asupra importanței pădurilor la nivel global. Tema din acest an este „Pădurile - producția și consumul sustenabil” și subliniază importanța utilizării sustenabile a lemnului.

În acest an, prin cele două campanii de împădurire din primăvară și toamnă, o suprafață de aproape 24.000 de hectare, aflate atât în fond forestier de stat, cât și în fond forestier privat, va beneficia de regenerări.

De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va beneficia de sume consistente pentru împăduriri și prin Planul Național de Redresare și Reziliență: „Ziua Internațională a Pădurilor este un bun prilej să conștientizăm importanța acestei resurse care găzduiește cea mai mare parte din biodiversitatea terestră a lumii. Pădurea este sursă de hrană, adăpost, energie și venituri pentru milioane de oameni, contribuind totodată la sănătatea planetei. Tema din acest an aduce în prim-plan sustenabilitatea, pentru că utilizarea durabilă a pădurilor ne va ajuta la trecerea spre o economie bazată pe materiale regenerabile, reutilizabile și reciclabile. Pădurile merită prețuirea și grija noastră! Ambiția noastră, a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este să creștem suprafaţa împădurită, iar în acest scop ne ajută componenta «Păduri şi protecţia biodiversităţii» din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi cel puţin 3.150.000 mp de suprafeţe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerinţele legale stabilite în Strategia Naţională Forestieră 2020 - 2030”,  a declarat ministrul Barna Tánczos.

Acțiunile de împădurire din acest an vizează 7.692 de hectare, din care peste 4.700 de hectare se află în fond forestier de stat și peste 2.850 de hectare sunt localizate în fond forestier privat.

Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale și artificiale, care se vor executa în 2022, Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva va efectua în fondul forestier proprietate publică a statului și lucrări de completare a plantațiilor înființate în anii anteriori, precum și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de diverși factori dăunători (seceta, incendii etc.).

Totodată, „Luna Pădurii" se desfăşoară anual în perioada 15 martie-15 aprilie, de peste 60 de ani, și reprezintă o bună ocazie pentru plantarea arborilor, acțiuni de regenerare a pădurilor şi conştientizare publică.

 

De Ziua Mondială a Apei, Administraţia Naţională „Apele Române” a prezentat în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia este scos la suprafață ceea ce nu se poate vedea:  - apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul!

Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.

„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.

„.(...) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(...)", E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.

Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.

 

Administraţia Naţională „Apele Române” este instituția publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta  administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.),  precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.

Pagina 1 din 29

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107, Comuna Surani, Judetul Prahova
CIF: 36349720; Email:director@infomediu.eu
Telefon: +40 720 88 28 55