• Maec2
  • Web Abonament
  • EIT Webbanner
  • Webbanner Saci
  • 1
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Ca urmare a acțiunii de reciclare din 2021 - European Recycling Tour, programul  european Every Can Counts își sporește eforturile cu o campanie de conștientizare inspirată, dedicată Zilei Mondiale a Mediului, care depășește granițele Europei: International Recycling Tour, 17 țări din Europa și America Latină. În același timp, prezintă rezultatele unui nou studiu privind comportamentele și atitudinile oamenilor față de reciclare.

 

Pentru al doilea an la rând, campania de reciclare a dozelor de băuturi „în mișcare” a programului Every Can Counts revine mai amplă și mai atractivă, dusă dincolo de granițele europene, harta turului din acest an fiind completată de Brazilia și Columbia, într-o încercare dinamică de a împărtăși mesajul privind o economie mai circulară și în America Latină. Obiectivul International Recycling Tour este de a reaminti oamenilor că este nevoie de colaborare pentru a menține curate spațiile publice exterioare. Acțiuni mici, zilnice, precum eliminarea corespunzătoare a deșeurilor, ne pot ajuta să avem o viață mai sustenabilă și o planetă mai sănătoasă. Ținând seama de acest lucru, în perioada 3-5 iunie 2022, peste 100 de ambasadori ai reciclării vor merge prin parcuri, orașe și pe plaje, cu rucsacurile lor în culori vibrante, în următoarele țări: Austria, Brazilia, Columbia, Republica Cehă, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Muntenegru, Țările de Jos, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania și Regatul Unit. Misiunea lor? Să încurajeze oamenii să păstreze curate spațiile publice în aer liber și să recicleze dozele de băuturi oriunde s-ar afla.

 

În România, International Recycling Tour se desfășoară în perioada 3-5 iunie în mai multe locații din București, unde voluntarii vor încuraja oamenii să păstreze mediul curat și îi vor invita să pună dozele goale de băuturi în rucsacurile pe care le poartă în spate. Acțiunile de conștientizare se desfășoară în Promenada Mall, zona de food, unde publicul va putea admira instalația artistică din doze „Poarta Sărutului”, și simultan, oamenii vor putea interacționa cu voluntarii în zonele Palatul Parlamentului, Ateneul Român, Calea Victoriei, Arcul de Triumf și Parcul Herăstrău. International Recycling Tour în România se desfășoară în parteneriat cu Promenada Mall, Coca-Cola HBC România și ALRO.

 

„Dacă a existat un mesaj central al European Recycling Tour 2021, acela este: Oamenilor le pasă de mediu mai mult decât oricând și doresc să participe mai activ la reciclare. Faptul că, anul trecut, ambasadorii reciclării din cadrul programului au fost primiți într-un mod pozitiv și au fost o sursă de inspirație a determinat Every Can Counts să își sporească eforturile din acest an și să își extindă activitățile dincolo de granițele europene.”, declară Adina Magsi, Country Manager Every Can Counts România.

 

Ne bucurăm să sprijinim din nou inițiativele Every Can Counts. International Recycling Tour este un eveniment care aduce un impact pozitiv și promovează în randul consumatorilor nevoia și beneficiile colectării separate. Ambalajele din aluminiu, tip doză, sunt printre cele mai sustenabile tipuri de ambalaje folosite pentru băuturi, deoarece rata de reciclare a acestora este mare. O doză de aluminiu se poate recicla la nesfârșit, însă doar daca aceasta este colectată corespunzător și este folosită tehnologia potrivită. Prin inițiativa International Recycling Tour sperăm că un numâr cât mai mare de doze de aluminiu va fi colectat și, ulterior, reciclat. Suntem siguri de reușita proiectului și vom continua să investim în astfel de inițiative.”, declară Alice Nichita, Corporate Affairs and Sustainability Director, Coca-Cola HBC România.

 

 

“Implicarea noastră în proiectele Every Can Counts reprezintă deja o tradiție – ALRO este un susținător al inițiativelor de economie circulară care reprezintă o componentă cheie în desfășurarea unei activități sustenabile și reducerea amprentei de carbon a companiei. Încurajăm și susținem toate inițiativele care au în centrul lor colectarea dozelor de aluminiu, o activitate care presupune un efort minim din partea fiecăruia dintre noi, dar cu un impact major asupra calității vieții și a unui mediu mai curat și sustenabil pentru generațiile următoare. Am fost și rămânem un partener activ al inițiativelor Every Can Counts care contribuie la educarea generației actuale, dar și a celor viitoare, iar prin implicarea angajaților noștri și a comunității locale ne dorim ca aceștia să devină la rândul lor ambasadori ai acestor inițiative care promovează reciclarea și un comportament responsabil față de mediul înconjurător”, declară Gheorghe Dobra, Director General, ALRO.

 

 

Studiu nou privind obiceiurile de reciclare: Europenii vor ca firmele să îmbunătățească posibilitatea de reciclare a ambalajelor lor de băuturi

 

O mare majoritate a europenilor sunt de părere că protecția mediului și reciclarea sunt importante, însă nu se iau destule măsuri pentru a aborda provocările actuale de mediu, potrivit unui sondaj realizat în 14 țări europene de agenția de sondare a opiniei publice LUCID, în asociere cu programul european Every Can Counts, în perspectiva Zilei Mondiale a Mediului 2022.  

 

Potrivit sondajului, cetățenii europeni vor să se facă mai multe pentru a proteja mediul (91%) și, deși există o responsabilitate individuală, companiile sunt în primul rând responsabile să îmbunătățească posibilitatea de reciclare a ambalajelor lor. 87% dintre respondenți au spus că firmele ar trebui să utilizeze numai ambalaje care sunt reciclabile la infinit, în timp ce 89% sunt de acord că firmele ar trebui să fie răspunzătoare pentru ambalajele pe care le aleg și ar trebui să utilizeze numai ambalaje reciclabile complet. Comparativ, după părerea a mai puțin de 7 din 10 respondenți, consumatorii ar trebui să fie responsabili pentru ambalajele pe care le cumpără. 

 

Când au fost întrebați despre inițiativele necesare pentru protejarea mediului, 75% dintre respondenții români au considerat că încurajarea oamenilor să recicleze mai mult este prioritară, 72% au indicat importanța reducerii deșeurilor, 56% înlocuirea combustibililor fosili cu energie regenerabilă, urmând inițiativele privind inversarea pierderii habitatelor (54%) și descurajarea companiilor (prin impozitare sau în alt mod) să utilizeze produse care dăunează mediului (49%).  

 

Reciclarea reprezintă o provocare; consumatorii își doresc mai mult sprijin

 

Dintre cele peste 12.800 de persoane intervievate, la nivel european doar 52% își reciclează întotdeauna dozele de băuturi atunci când sunt acasă. Ratele reciclării scad dramatic atunci când oamenii nu sunt acasă, doar 33% dintre europeni aruncând dozele de băuturi în containere de reciclare atunci când sunt la locul de muncă și 30% atunci când sunt în deplasare. În aceeași direcție, datele pentru România arată că doar 45% reciclează întotdeauna dozele de băuturi atunci când sunt acasă,  33% reciclează la locul de muncă și doar 24% dintre români reciclează întotdeauna dozele când sunt în deplasare.

 

Astfel, nu este suprinzător faptul că respondenții europeni solicită îmbunătățirea infrastructurii de reciclare: 52% ar dori să existe mai multe containere de reciclare în zonele publice, iar 50% sunt în favoarea sistemelor de garanție-returnare. Pentru a sprijini eforturile de reciclare, 53% dintre cetățeni doresc ca țările lor să utilizeze numai ambalaje reciclabile 100%.

 

Aceste constatări sunt completate de percepția publică privind ambalajele sustenabile. Pentru majoritatea consumatorilor (60%), un ambalaj sustenabil este făcut din materiale reciclate 100%, în timp ce aproximativ jumătate spun că acesta este reciclabil la infinit. Cu toate acestea, percepția ne arată și că există o lipsă de cunoștințe la nivelul consumatorilor deoarece numai 19% spun că ambalajele sustenabile sunt cele „mici și ușoare pentru transport”.

 

„Greutatea mică și volumul scăzut reduc cantitatea de energie utilizată pentru transport și depozitare, reducând astfel amprenta de mediu a ambalajelor de băuturi. Deoarece sunt ușoare și reciclabile la infinit, dozele de băuturi reprezintă unul dintre cele mai eficiente materiale din punct de vedere energetic pentru reciclare. Dozele de băuturi se pot recicla pentru totdeauna; acesta este mesajul principal al turneului nostru și motivul pentru care lucrăm astfel încât să inspirăm schimbarea comportamentului și să contribuim la atingerea obiectului de reciclare 100% a dozelor în Europa și în afara acesteia. Acest obiectiv ambițios poate fi atins numai dacă consumatorii, brandurile, organizatorii de evenimente și comunitățile locale își unesc forțele pentru a recicla fiecare doză de băuturi și pentru a construi împreună o planetă mai sustenabilă”,  spune David Van Heuverswyn, Director Every Can Counts Europa.

 

 

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 12.802 persoane cu vârsta mai mare de 16 ani, fiind echilibrat din punct de vedere al vârstei și al genului, în 14 țări în care există o inițiativă locală Every Can Counts (Belgia, Serbia, Austria, Ungaria, Grecia, România, Polonia, Republica Cehă, Irlanda, Țările de Jos, Regatul Unit, Spania, Italia, Franța), în perioada 28 martie – 5 aprilie 2022.

Ministrul Barna Tánczos participă la reuniunea internațională la nivel înalt “Stockholm+50”, organizată în conexiune cu Conferința Statelor Părți la Convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm, în perioada 02-03 iunie 2022, la Stockholm, în Regatul Suediei

Tema reuniunii din acest an este O planetă sănătoasă pentru prosperitatea tuturor–Responsabilitatea noastră, oportunitatea noastră”, fiind o oportunitate de implicare a tuturor părților interesate în direcția realizării unui viitor sustenabil în relație cu oamenii și natura, modul de realizare a investițiilor și gestionarea resurselor.

Conferința este co-sponsorizată de către Regatul Suediei și Republica Kenya și reprezintă un eveniment important în continuarea eforturilor pentru o planetă sănătoasă reprezentând o oportunitate de a reflecta asupra unor noi acțiuni și în direcția unor angajamente ambițioase pentru realizarea dezvoltării durabile.

Formatul Conferinței “Stockholm+50” vizează organizarea a 3 dialoguri de leadership pentru identificarea unor modalități de facilitare a implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Cadrului global pentru biodiversitate post-2020, cu referire la următoarele aspecte:

  • 1: Reflecție asupra nevoii urgente de acțiune pentru o planetă sănătoasă și prosperitate pentru toți,
  • 2: Realizarea unei redresări durabile și incluzive post-COVID19,
  • 3: Accelerarea implementării dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în contextul Decadei de acțiune și pentru realizarea dezvoltării durabile.

În intervenția sa ministrul Barna Tánczos a menționat: „Cele mai recente rapoarte științifice demonstrează că ne confruntăm cu o triplă criză planetară generată de schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluare, inclusiv poluarea cu plastic. Credem cu tărie că, în acest moment crucial, Stockholm+50 ne oferă oportunitatea de a reacționa urgent față de starea planetei noastre, de a aborda eficient problemele de mediu, identificând soluții concrete pentru a avea o planetă sănătoasă pentru noi toți accelerând, în același timp, progresul prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru o redresare ecologică mai bună. Ca parte a eforturilor noastre de redresare după pandemia de COVID-19 ne concentrăm pe implementarea Planului Național de Recuperare și Reziliență, vizând investiții și reforme în diferite sectoare ale mediului precum apă, biodiversitate, deșeuri și economie circulară”.

Totodată, secretarul de stat din cadrul MMAP, Ionuț Sorin Banciu a participat alături de delegația României și la segmentul la nivel înalt al Conferinței Statelor Părți la Convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm din data de 1 iunie 2022, care s-a desfășurat în conexiune cu evenimentul “Stockholm+50”.

Tema asociată a fost intitulată „Acorduri globale pentru o planetă sănătoasă: managementul adecvat al substanțelor chimice și al deșeurilor”, iar obiectivul acestei reuniuni a fost acela de a oferi o platformă interactivă pentru schimbul de experiență și de a realiza un angajament politic reînnoit privind punerea în aplicare a convențiilor. Totodată, prin intermediul Segmentului la nivel înalt, s-a abordat modul în care convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm au contribuit la abordarea triplei crize planetare legate de pierderea biodiversității, schimbările climatice și poluarea.

În ședința de Guvern a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Programele AFM vor avea anul acesta un buget de aproximativ 2,7 miliarde de lei, sumă care va fi utilizată atât pentru onorarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât și pentru continuarea programelor deja consacrate și pentru finanțarea unor programe noi.

Administraţia Fondului pentru Mediu, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este într-un proces continuu de adaptare la cerințele impuse de realitatea socio-economică existentă la nivel național și de eficientizare a programelor pe care le are în portofoliu.

 

RABLA CLASIC

Bugetul total al Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național – Rabla Clasic 2020 – 2024  va fi suplimentat în anul 2022 cu 560 milioane lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Prima de casare este de 6.000 lei, respectiv 9.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate, la care se pot adăuga următoarele ecobonusuri:

  • 500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • 500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • 000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • 500 de lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adăuga ecobonusuri astfel:

  • 500 de lei, pentru autovehicul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;
  • 500 de lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

 

RABLA PLUS

Bugetul total al Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020 – 2024 – Rabla Plus - va fi suplimentat în anul 2022 cu 680 de milioane de lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Cuantumul finanțării este de:

  • 000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat;
  • 000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate;
  • pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se adăugă un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.

De asemenea, ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

 

RABLA PENTRU ELECTROCASNICE

Rabla pentru electrocasnice 2022 - Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic are un buget de 100 de milioane de lei și se va desfășura etapizat, similar cu modul în care a fost derulat anul trecut, echipamentele eligibile fiind împărțite în trei categorii ce vor fi lansate în date distincte.

 

APĂ CANAL

Protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare are un buget de 1,825 de miliarde lei pentru lansarea sesiunilor în cadrul a două programe de finanțare și pentru încheierea contractelor aferente, astfel:

  • 1 miliard de lei pentru relansarea Programului Apă-canal, a cărui ultimă sesiune a fost în anul 2010, având ca beneficiari UAT și asociațiile de dezvoltare intercomunitară și ca obiect dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor pentru colectarea apelor uzate și a stațiilor de tratare/epurare a apei;
  • 825 de milioane de lei pentru lansarea Programului Prima conectare, prevăzut în PNRR, având ca beneficiari utilizatorii finali, iar ca obiect asigurarea conectării utilizatorilor finali la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. Programul se va desfășura prin intermediul operatorilor de apă și canal.

 

SISTEME FOTOVOLTAICE

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și a livrării surplusului în rețeaua națională are un buget de 986 de milioane de lei, care va fi distribuit astfel:

  • 686 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor cu persoanele fizice care au fost înscrise în Program în sesiunea desfășurată în luna decembrie 2021;
  • 300 de milioane de lei pentru relansarea înscrierilor în Program în cursul anului 2022.

 

ILUMINAT ECOLOGIC PUBLIC STRADAL

Programul privind iluminatul public stradal (lămpi cu LED) va continua, având alocat pentru anul acesta un buget de 1 miliard de lei, astfel:

  • 500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor aferente cererilor de finanțare depuse în sesiunea desfășurată în anul 2021;
  • 500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI PUBLICE

                          Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice are un buget de 2,8 miliarde de lei, astfel:

  • 1,4 miliarde de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii desfășurate în anul 2021;
  • 1,4 miliarde de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

INFRASTRUCTURĂ VERDE

Programul privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in în localități are un buget de 1 miliard de lei distribuit astfel:

  • 500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii lansate în anul 2021;
  • 500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

 

GESTIONAREA DEŞEURILOR

Un buget de 1 miliard de lei este prevăzut pentru lansarea unei sesiuni de finanțare și încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar operatorilor economici, în vederea realizării  investițiilor care au ca scop reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și sănătății populației și reducerea consumului de resurse.

 

EDUCAȚIE ȘI CONȘTIENTIZARE

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului este o componentă care are dedicat un buget de 65 de milioane de lei, necesar susținerii a două programe diferite:

  • 15 milioane de lei pentru relansarea sesiunii și încheierea contractelor aferente, în cadrul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor, al cărui ghid de finanțare a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 1196/2018, având ca obiectiv finanțarea proiectelor de conștientizare a publicului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor și ca beneficiari MMAP și consiliile județene, inclusiv Municipiul București. Precizăm că AFM a încheiat contract de finanțare cu MMAP, urmând ca, ulterior îndeplinirii obiectului acestuia, să fie lansată sesiunea destinată consiliilor județene;
  • 50 de milioane de lei pentru lansarea sesiunii de finanțare și încheierea contractelor aferente în cadrul unui nou program de conștientizare, având ca solicitanți eligibili organizațiile neguvernamentale în parteneriate cu UAT, unități de învățământ și instituții publice.

 

PROGRAMUL DE CASARE A AUTOVEHICULELOR UZATE

Un buget de 50 de milioane de lei este prevăzut pentru lansarea unui program de susținere financiară a UAT-urilor în vederea acordării unor sume posesorilor de autovehicule vechi, care doresc casarea acestora. Programul va contribui la atingerea țintelor cuprinse în PNRR.

 

TRANSPORT PUBLIC ELECTRIC

Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor, respectiv microbuze electric-hibride, electrice sau GNC are un buget de 600 de milioane de lei – necesar lansării unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

 

ALTE PROGRAME ce vor primi finanțare:

Dezvoltarea infrastructurii velo în România. Finanțare piste de biciclete - 500 de milioane de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

 

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban – 50 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării unei sesiuni noi în anul 2022.

 

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor – 200 de milioane de lei pentru organizarea unei  sesiuni de depunere a proiectelor în cadrul programului privind împădurirea terenurilor în 2022.

 

Protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică – 70 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării sesiunii de finanțare în cadrul Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică.

La data de 21 martie sărbătorim Ziua Internațională a Pădurilor. Aceasta a fost proclamată de Organizația Națiunilor Unite în urmă cu zece ani, pentru a atrage atenția asupra importanței pădurilor la nivel global. Tema din acest an este „Pădurile - producția și consumul sustenabil” și subliniază importanța utilizării sustenabile a lemnului.

În acest an, prin cele două campanii de împădurire din primăvară și toamnă, o suprafață de aproape 24.000 de hectare, aflate atât în fond forestier de stat, cât și în fond forestier privat, va beneficia de regenerări.

De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va beneficia de sume consistente pentru împăduriri și prin Planul Național de Redresare și Reziliență: „Ziua Internațională a Pădurilor este un bun prilej să conștientizăm importanța acestei resurse care găzduiește cea mai mare parte din biodiversitatea terestră a lumii. Pădurea este sursă de hrană, adăpost, energie și venituri pentru milioane de oameni, contribuind totodată la sănătatea planetei. Tema din acest an aduce în prim-plan sustenabilitatea, pentru că utilizarea durabilă a pădurilor ne va ajuta la trecerea spre o economie bazată pe materiale regenerabile, reutilizabile și reciclabile. Pădurile merită prețuirea și grija noastră! Ambiția noastră, a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este să creștem suprafaţa împădurită, iar în acest scop ne ajută componenta «Păduri şi protecţia biodiversităţii» din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi cel puţin 3.150.000 mp de suprafeţe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerinţele legale stabilite în Strategia Naţională Forestieră 2020 - 2030”,  a declarat ministrul Barna Tánczos.

Acțiunile de împădurire din acest an vizează 7.692 de hectare, din care peste 4.700 de hectare se află în fond forestier de stat și peste 2.850 de hectare sunt localizate în fond forestier privat.

Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale și artificiale, care se vor executa în 2022, Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva va efectua în fondul forestier proprietate publică a statului și lucrări de completare a plantațiilor înființate în anii anteriori, precum și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de diverși factori dăunători (seceta, incendii etc.).

Totodată, „Luna Pădurii" se desfăşoară anual în perioada 15 martie-15 aprilie, de peste 60 de ani, și reprezintă o bună ocazie pentru plantarea arborilor, acțiuni de regenerare a pădurilor şi conştientizare publică.

 

De Ziua Mondială a Apei, Administraţia Naţională „Apele Române” a prezentat în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia este scos la suprafață ceea ce nu se poate vedea:  - apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul!

Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.

„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.

„.(...) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(...)", E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.

Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.

 

Administraţia Naţională „Apele Române” este instituția publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta  administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.),  precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.

Dorna, primul brand de apă minerală naturală din România îmbuteliat în ambalaj realizat din 100% rPET, a făcut un nou pas spre o lume fără deșeuri, instalând, la finalul lunii ianuarie a acestui an, primul dispozitiv inovator de colectare a deșeurilor de tip Litter Trap pe râul Dâmbovița, în apropiere de Târgoviște, ca parte a campaniei “Apa care are grijă de ape”.

Proiectul, inițiat în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române și dezvoltat cu suportul organizațiilor non-guvernamentale CSR Nest din România și Clear Rivers – Olanda, implică instalarea a încă 4 astfel de dispozitive pe parcursul anului 2022, pe râurile Ialomița, Argeș, Jiu și Mureș.

Campania Dorna va continua așadar acțiunile de curățare astfel încât, în viitor, apele care se varsă în Dunăre și în Marea Neagră să fie mai curate.

“Este o inițiativă lăudabilă, fără doar și poate, care ar trebui repetată în cât mai multe locuri, atât timp cât în râurile noastre se găsesc foarte multe deșeuri, foarte multe ambalaje. Orice mesaj prin care încercăm să atragem atenția asupra importanței colectării separate și a unui comportament responsabil față de mediu în rândul cetățenilor va produce efecte pozitive. De aceea laud și încurajez aceste inițiative, le propun și celorlalți actori de pe piață să facă acțiuni similare, să se implice în conștientizare, să se implice în educare, să se implice în transmiterea acestui mesaj de comportament responsabil.”, declară ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna.

“Problema deșeurilor, în special a PET-urilor, pe cursul de apă, ne afectează pe toți. De aceea, pentru a diminua impactul pe care acestea le au asupra apelor, ne-am alăturat campaniei de curățare a râurilor, ”Apa care are grijă de ape”, inițiată de brandul de apă minerală naturală Dorna. Cu ajutorul dispozitivelor plutitoare care vor fi montate în acest an pe alte patru râuri (Ialomița, Mureș, Jiu și Argeș), vom reuși să oprim la sursă deșeurile care ajung în cursurile de apă.

Acest parteneriat este încă un pas important pe care îl facem pentru stoparea poluării apelor cu plastic, în calitate de autoritate publică care administrează resursa de apă. Împreună păstrăm apele curate!”, spune Laszlo Barabas, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).

“Dorna a încercat dintotdeauna să diminueze impactul lăsat asupra mediului. Însă nu a fost niciodată mai aproape de natură decât este acum, când și-a asumat angajamentul de a deveni apa care are grijă de ape! Colectarea deșeurilor de pe râurile românești este un efort care se justifică pe mai multe niveluri, de la nevoia de a avea ape mai curate, până la cea de a trata deșeurile reciclabile ca pe resurse cu roluri deosebit de importante în economia circulară. Am demarat acest proiect alături de consumatorii noștri, pe care îi invităm să ni se alăture, alegând să colecteze separat ambalajele de tip PET și, astfel, să le trimită spre reciclare”, declară Iuliana Nedelcu, Marketing Director Coca-Cola România.

“Ne-am alăturat campaniei Dorna cu entuziasm și convingerea că efortul de a păstra apele curate este un element esențial pentru a face mediul mai curat, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Dispozitivul de colectare a deșeurilor de tip Litter Trap este o noutate pentru România, iar prin modul în care a fost proiectat și prin mecanismul de funcționare, reprezintă o soluție sustenabilă și prietenoasă cu mediul înconjurător: este fabricat din plastic reciclat, nu necesită alte resurse și nu afectează flora și fauna subacvatică”, spune Sergiu Sebesi, Președinte Asociația CSR Nest.

Dispozitivele plutitoare pe care Dorna le instalează în cadrul acestei campanii sunt concepute de organizația non-profit Clear Rivers din Olanda, ele fiind gândite să extragă deșeurile din apă într-un mod pasiv: nu necesită energie sau intervenție umană pentru funcționare, ci se bazează exclusiv pe vânt și pe curenții din apă, care împing deșeurile în interiorul dispozitivelor. Cunoscute sub denumirea de Litter Trap, aceste dispozitive sunt, de fapt, niște sisteme plutitoare, capabile să capteze gunoiul de la suprafața apei până la adâncimea de 1 m sub apă.

Creșterea capacității de colectare se face cu ajutorul unor brațe plutitoare, întinse pe lățimea râului, pentru a acoperi o suprafață cât mai mare. Deșeurile astfel captate sunt direcționate către o “capcană” de unde, odată colectate, nu mai pot scăpa înapoi pe suprafața râului, chiar dacă se schimbă direcția curenților, ele fiind blocate printr-un sistem inovator cu ușă semi-închisă. Capcanele sunt realizate, la rândul lor, din plastic colectat de pe ape și reciclat ulterior. Această caracteristică transformă aceste dispozitive în produse “circulare”: colectarea deșeurilor plutitoare se face astfel cu ajutorul plasticului colectat anterior de pe cursurile altor ape.

Odată puse în funcțiune, dispozitivele pot colecta până la 5 metri cubi de deșeuri în fiecare zi (pentru un singur dispozitiv), cantitatea putând varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi tipul și greutatea plasticului colectat, condițiile meteorologice, curenții de apă și vânt etc. Deșeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi, ulterior, trimise la stația de sortare și apoi redirecționate către fabricile de reciclare pentru a fi transformate în materiale noi.

Dincolo de impactul direct asupra mediului prin inovarea ambalajelor, reutilizarea resurselor și măsurile pentru reducerea poluării, obiectivul Dorna este de a inspira cât mai mulți oameni să participe la această schimbare, prin adoptarea unui comportament responsabil față de mediu și însușirea principiilor colectării separate. Inițiativa Dorna se înscrie, astfel, sub viziunea platformei de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola, Dupa Noi - #NuNeOprimAici.

Fără să intrăm în polemică, considerăm că este necesar să facem câteva clarificari cu privire la cele enunțate în scrisoarea deschisă a Asociației OIREP. Actualul mod de finanțare a sistemului nu presupune nici taxe și nici suprataxe, asa cum greșit se afirmă, ci acoperirea costurilor ceea este total diferit. În cadrul dialogului din ultimii ani, atât reprezentanții Asociației OIREP cât și membri acesteia, au afirmat public și deschis dorința de a participa în mod constructiv la sistemele de colectare gestionate de ADI și disponibilitatea de a finanța costurile necesare, inclusiv cele care privesc comunicarea și gestionarea datelor, în condițiile în care sunt explicit menționate în legislație. Declarația Asociației OIREP contazice toate acestea, așa încât punem la îndoială sinceritatea și motivația care stau la baza activității acestei organizații. Clarificările aduse de prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 2190/2021 nu mai lasă loc interpretărilor diferiților experți, astfel că amânarea sau refuzul de a încheia contracte cu ADIurile nu mai este o opțiune care să asigure în prezent un avantaj competitiv pentru unele OIREP licențiate. Conform principiului răspunderii extinse a producătorului, producătorii prin intermediul OIREP trebuie să acopere costul de gestionare, care înseamnă costul net operațional și costul de management al sistemului, pentru a asigura: informarea beneficiarului pentru separare la sursă, colectarea separată a materialelor reciclabile, încredințarea acestora în vederea reciclării, precum și costurile gestionării datelor pentru asigurarea trasabilității deșeurilor de ambalaj din deșeurile municipale. Precizăm că în toate Statele Membre ale UE, autoritățile locale au responsabilitatea gestionării deșeurilor generate de populație, astfel încât afirmația conform căreia în România au fost introduse autoritățile locale ca verigă suplimentară obligatorie în fluxul gestionării deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale este complet eronată. De altfel, întreaga legislație comunitară și națională reglementează obligații exprese ale autorităților locale în ceea ce privește gestionarea deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale precum și obligația corelativă a producătorilor de a acoperii integral costurile nete de gestionare. Contractele de delegare se atribuie în urma unor proceduri de licitatie publică, astfel că orice operator economic care dorește, poate să participle la competiție. În plus, majoritatea operatorilor care au contracte semnate și în derulare sunt operatori privați, iar concurența între operatori se realizează în etapa licitației și nu se poate pune problema unui monopol. În ceea ce privește calitatea deșeurilor de ambalaje care sunt colectate și sortate din deșeurile municipale, parte din ele sunt ambalaje folosite și în consecință sunt murdare pentru că intră în contact cu produsele pe care le ambalează (ex.: cutii de pizza, ambalaje de la carne, înghețată, etc.), spre deosebire de ambalajele din flux industrial și comercial sau altfel spus, conform afirmației Asociatiei OIREP din “circuitul privat”, care pare să fie eficient în condiții total diferite de operare. Tarifele aplicate în sistemele de management integrat, sunt fie rezultate din procedurile de licitatii, fie tarife stabilite/ajustate/modificate conform Ordinului ANRSC 109/2007 ținând cont de indicatorii de performanță și aprobate de autoritățile locale conform competențelor exclusive ale acestora. În realitate, modul în care OIREP aplică în prezent tarifele la producători nu reflectă costurile reale așa cum precizează legislația. Prin comparare cu alte țări care au sisteme similare, în România tarifele practicate pentru gestionarea deșeurilor din flux industrial comercial sunt mai mari de cca. 3 – 4 ori, în funcție de material. Concret, banii colectați de către OIREP de la producători și indirect de la populație sunt folosiți în mod preferențial și defectuos, preponderent pentru a plătii unor colectori cantitățile de deșeuri de ambalaje mai ușor de colectat, cu valoare mare de piață, deșeuri de ambalaje care provin fie din circuitul industrial comercial și care teoretic și-ar acoperii costurile din valoarea de vânzare. Din corespondența cu asociațiile profesionale similare și experiența țărilor cu performanța din UE rezultă că diferența între tarifele percepute producătorilor pentru gestionarea ambalajelor de la populație și cele din circuitul industrial comercial este de la 3 – 8 ori în funcție de material și chiar mai mult dacă aceste deșeuri nu se pot recicla. În România dacă lecturăm pe site-urile OIREP-urilor tarifele aplicate de aceștia producătorilor, constatăm că acestea sunt mai mari pentru fluxul municipal cu cca 10%, ceea ce evident arată că modul de construire a tarifelor nu reflectă costurile reale, ci mai degrabă o subvenționare încrucișată a anumitor materiale. În România banii colectați de OIREP pentru a finanța fluxul deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale sunt directionați în mod greșit pentru a plăti deșeurile din “circuitul privat”, astfel încât punem la îndoială eficiența modului de gestionare a banilor producătorilor și indirect ai populației. Acoperirea costurilor de comunicare și gestionare a datelor este obligația producătorilor și sub nici o formă aceste costuri nu se pot acoperii de beneficiarii serviciului, adică de populație, pentru ca au fost plătite deja la achiziționarea bunurilor ambalate. În spiritul transparenței FADI susține necesitatea ca aceste sume să fie gestionate separat față de costurile de operare. În mod eronat se afirmă că salarii ale angajaților ADI sunt plătite de producători prin OIREP. Sumele la care se face referire sunt colectate de la populație la cumpararea bunurilor ambalate, deci banii provin indirect de la beneficiarii serviciului, cei pentru care lucrează ADI și nicidecum de la producători sau OIREP. În egală măsură, salariile angajaților OIREP sunt suportate tot din sumele încasate de către producători de la consumatorul final (cetățean) care plătește pentru costurile de gestionare ale ambalajului odată cu achiziția produsului de la raft, astfel că între cele două tipuri de cheltuieli salariale există și trebuie să existe simetrie de finanțare, fără a aduce în atenție nivelurile efective ale acestora. Tot simetrie de finanțare trebuie să existe și pentru costurile privind administrarea și gestionarea datelor aferente ambalajelor din deșeurile municipale. Mai mult, plecând de la faptul că ADIurile sunt finanțate prin cotizațiile membrilor, utilizarea acestor fonduri care provin din bani publici pentru a plăti activități în beneficiul unor firme private este abuziv și contrar legii. În concluzie, nu putem impinge la infinit aceste cheltuieli către autoritățile locale, atâta timp cât responsabilitatea acoperirii integrale a acestora revine producătorului conform directivei europene transpuse în legislația națională, sens în care salutăm decizia Ministerului Mediului de a repara parțial inechitatea generată anterior prin textul legal incomplet în sarcina u.a.t.-urilor și, implicit, a ADI-urilor. Apreciem colaborarea cu unele OIREP în perioada 2019 – 2021 care au fost proactive și parteneri implicați, astfel că pentru noi poziția Asociatiei OIREP este mai mult decât surprinzătoare și nu apreciem că ar putea reflecta opinia tuturor OIREP. Ca și alternativă la modul dificil de lucru pe care Asociația OIREP îl invocă în relația cu ADI, propunem ca pentru fluxul de deșeuri de ambalaje din deșeurile municipale decontarea costurilor să se facă de către AFM, prin încasarea banilor direct de la producători. În acest mod se simplifică atât fluxul financiar cât și fluxul datelor, prin utilizarea aplicațiilor informatice existente și a celor aflate în dezvoltare, precum și evitarea fraudelor în sistem. În acest model nou de operare OIREP vor fi responsabile să gestioneze numai “circuitul privat” și cu eficiență 100%. Opinia noastră pe larg, precum și acțiunile ulterioare comune le vom expune după consultarea cu asociațiile profesionale ale autorităților locale (UNCJR, ACoR, AM, AOR). Liliana Nichita – Director FADI 17.01.2022

Preocuparea continuă a Adminitrației Fondului pentru Mediu este de a îmbunătăți programele de finanțare, astfel încât să fie asigurată creșterea succesului acestora, iar extinderea digitalizării mecanismelor de implementare și adaptarea ghidurilor de finanțare la realitățile contemporane, reprezintă intstrumentele potrivite pentru atingerea obiectivelor scontate.

            În sensul celor expuse și în vederea identificării elementelor care pot eficientiza derularea liniilor de finanțare din portofoliu, Administrația Fondului pentru Mediu, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a luat decizia suspendării sesiunilor de înscriere în cadrul programelor, astfel:

  • începând cu data de 3 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programele denumite generic Rabla și Rabla Plus și
  • începând cu data de 15 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programul denumit generic Casa eficientă energetic.

 

În perioada următoare, instituția noastră va analiza modul de derulare al acestor două programe și, după caz, va elabora proiecte de modificare a ghidurilor de finanțare aferente, astfel încât, la reluarea sesiunilor, mecanismele de accesare a finanțării să fie mai simple și să asigure o eficiență sporită în utilizarea bugetelor alocate. De asemenea, evaluarea evoluției acestor programe va fi realizată și prin prisma disponibilităților financiare rezultate din sesiunile actuale, precum și din perspectiva construcției bugetare pentru anul 2022.

În vederea reluării sesiunilor de înscriere, toate informațiile relevante, atât în ceea ce privește  modificarea ghidurilor de finanțare și consultarea factorilor interesați, cât și calendarul de desfășurare al programelor, vor fi aduse la cunoștință publicului, prin publicarea lor pe site-urile AFM și MMAP, cât și prin intermediul mass-media.

Fragedo, brand emblemă al companiei TRANSAVIA, a fost desemnat „Cea mai de încredere marcă de carne” în cadrul evenimentului Summit Forbes Brands for Kids, ediția 2021. Premiile au fost acordate în baza studiului realizat de Forbes România și Institutul D&D Research care a investigat siguranța, calitatea și încrederea de care se bucură produsele care se adresează copiilor.

Fragedo, cel mai popular brand din categoria sa, a primit premiul pentru Cea mai de încredere marcă de carne, confirmând din nou că se află mereu în topul preferințelor consumatorilor români datorită calității sale, la cel mai înalt nivel, încă de la lansare.

„Pentru noi, la TRANSAVIA, fiecare copil este important și ne dorim ca ei să aibă toate condițiile ca să se dezvolte sănătos și armonios, iar o recunoaștere precum cea pe care FRAGEDO o primește odată cu premiul  „Forbes #1 Brand for Kids la categoria Marcă de carne” înseamnă încă o confirmare că facem lucrurile exact așa cum trebuie. Încrederea de care ne bucurăm din partea consumatorilor, în special a părinților care includ puii Fragedo în alimentația copiilor lor, are la bază promisiunile pe care le ținem zi de zi: siguranța garantată și calitatea superioară a produselor noastre, gustul mereu același, onestitatea și transparența comunicării noastre”, afirmă Theodora Popa, Vicepreședinte TRANSAVIA.

Făcut mereu exact așa cum trebuie, puiul Fragedo asigură consumatorilor mereu calitate premium. Hrăniți 100% cu cereale din fermele proprii TRANSAVIA, sunt apreciați pentru frăgezime și savoare de cei mai exigenți consumatori, având mereu același gust și aceeași calitate, cu valoare nutrițională superioară, indiferent în care dintre variante sunt aleși și gătiți de consumatori.

Strategia, de la bob la furculiță, consolidează poziția de lider de piață pe care TRANSAVIA o onorează cu produse de cea mai înaltă calitate, la standarde certificate de siguranță alimentară, fiind singurul producător care își crește singur toți puii în ferme proprii, de incubație și de creștere, folosind hrană vegetală provenită din cele 10 000 de hectare cultivate prin divizia proprie de ferme vegetale.

Luni, 01 Noiembrie 2021 12:52

PORȚI VERZI PENTRU UN VIITOR VERDE!

Asociația ECOHUMAN ,,LIFE TREE,, (Asociația Ecologică și Umanitară ,,Copacul vieții,,) Satu Mare în calitate de partener al Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca în Proiectul  ReCoN-nect (The Green Deal - Research Comunication to Comunities) sub egida evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni 2021 a desfășurat o amplă acțiune cu conotație de mediu  în Zona Ecoturistică ..Magia Someșului,, de la Odoreu, obiectiv recent dat în folosință publicului larg ca rezultat al proiectului ,,Coridor verde fără frontiere,, finanțat prin Programul INTERREG V-a.

La nivelul țării, în  21 de locații s-au organizat evenimente similare. La Satu Mare Asociația Ecologică și Umanitară ,,Copacul vieții,, împreună cu partenerii: unitățile de învățământ preșcolar și școlar cu sprijinul ISJ, Primăria Odoreu, Serviciul Teritorial de Arii Naturale Protejate, Societatea Carpatină Ardeleană, Asociația CaiacSmile și nu în ultimul rând Asociația STEA, au  desfășurat activități în spiritul protecției mediului în cadrul programului intitulat generic ,,PORȚI VERZI PENTRU UN VIITOR VERDE,, în scopul sensibilizării comunității cu privire la importanța promovării transportului alternativ, a colectării și valorificării deșeurilor  reciclabile precum și a importanței asigurării unui mediu curat și sănătos nu numai pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare și pentru care un număr de peste 500 de cetățeni și-au exprimat dorința de-a face, pe parcursul zilei, un gest pentru mediu, pentru  a demonstra, că împreună prin efort comun putem transforma planeta, așa cum o știm cu toții este poluată, s-o transformăm într-o planetă verde.

La eveniment au participat: din partea organizatorilor dna Békéssy Elisabeta președintele Asociației ,,Copacul vieții,, împreună cu 15 voluntari, Dumitru Pop primarul comunei Odoreu gazda evenimentului, Stere Crețu directorul revistei INFOMEDIU EUROPA, dl.Dan Mirăuță reprezentantul firmei West Management Smart Solutions București, dna Mariana Săsăran-inspector de biologie, dna Sulyok Julia directorul Liceului de Arte ,,Aurel Popp,, și dna Elek Emese consilier în cadrul Serviciului Teritorial de Arii Naturale Protejate.

Scopul evenimentului a fost mobilizarea comunității sătmărene (500 persoane) pentru implicarea în cât mai multe activități ecologice în contextul a trei evenimente de mediu conform calendarului ecologic:

16-22 Septembrie - ,,Săptămâna Mobilității Europene,,

23 Septembrie- ,,Ziua Mondială a Curățeniei,,

  • ctombrie - ,,Ziua Mondială a Deșeurilor Electrice și Electronice,,

În cadrul festivității de deschidere a evenimentului au fost desfășurate activități artistice susținute de unitățile de învățământ preșcolar și școlar;

 

Evaluarea rezultatelor Programului de educație ecologică ,,Colectează, Reciclează, Creează !,,

 

În urma campaniei de colectare a DEEE la nivelul județului Satu Mare cu implicarea primăriilor, a instituțiilor de învățământ preșcolar și școlar, s-a colectat o cantitate de 122 tone de DEEE în mai puțin de 5 săptămâni, Asociația ,,Copacul vieții,, a organizat la nivelul Colegiului Național,,Mihai Eminescu,, concursul de idei de proiecte în cadrul căruia elevii au avut posibilitatea de a-și pune creativitatea la încercare, prin realizarea unui eseu, prin care elevul să facă  propuneri de valorificare a DEEE. Câștigătorul concursului a fost Andrei Horea Groza care a propus realizarea din DEEE a simbolului Zonei Ecoturistice ,,Magia Someșului,, care să fie ,,BOARȚA,, - o specie de pește protejală, specifică sitului Natura 2000,,Someșul Inferior,,. Pe baza propunerii, un grup de 5 elevi de la Liceul de Arte ,,Aurel Popp,, Balázs Varhol Helga, Erdei Áron, Donka Zsuzsa, Erdődi Petra, Kuki Lengyel Mihály coordonați de domnii profesori sculptori AURELIAN BUSUIOC și REVESZ CSABA, în vacanța de vară au realizat lucrarea de artă, care a fost instalată la intrarea în zona ecoturistică.

A fost premiat elevul Andrei Horea Groza de la Colegiul Național Mihai Eminescu, câștigătorul concursului de idei de proiecte precum și Liceul de Arte ,,Aurel Popp,, profesorii sculptori Aurelian Busuioc și Révész Csaba După premiere a urmat festivitatea de dezvelire a lucrării de artă –boarța-simbolul zonei ecoturistice ,,Magia Someșului,,. Ca motivație, premianții au primit din partea asociației diplome de apreciere și vouchere valorice, iar din partea firmei West Management Smart Solutions București, în calitate de partener al programului ,,Colectează, Reciclează, Creează,, un voucher valoric de 5000 lei pentru dotarea atelierului de sculptură cu unelte specifice acestui domeniu.

,,Parada viețuitoarele protejate,, - preșcolarii îmbrăcați în ținute personalizate s-au deplasat în jurul lacului cu nuferi pentru a sensibiliza importanța protecției și conservării speciilor de floră și faună specifice zonei protejate aflate pe cale de dispariție. Au participat majoretele de la Școala Gimnazială Vetiș, preșcolarii de la Grădinițele nr.6, Voinicelul, Grădinița ,,Floarea de colț,, de la Odoreu însoțiți de educatoare și părinți precum și elevii de la Școlile Gimnaziale Odoreu și Dorolț ;

,,Maraton pentru protejarea biodiversității,,- participanții de la Centrul pentru vârstnici din Satu Mare s-au deplasat pe jos în jurul lacului și au purtat pe tricouri în loc de numere imaginea unei specii protejate din aria protejată Sit Natura 2000, ,,Someșul Inferior,, pentru a sensibiliza comunitatea cu privire la importanța protecției habitatelor specifice zonei protejate;

,,Marș ciclist,, - elevii de la Școala Gimnazială Odoreu s-au deplasat cu bicicletele în jurul lacului din cadrul zonei ecoturistice ,,Magia Someșului,, fiecare participant purtând un parasolar cu inscripția programului;

,,Ecologizarea râului Someș,, - voluntarii Asociației ,,CaiacSmile,, și a Asociației STEA s-au deplasat cu caiacele pe Someș și au desfășurat o amplă acțiune de colectare a deșeurilor atât din albia cât și de pe malurile râului Someș. Cei șapte saci de deșeuri colectate la finalul acțiunii au fost transportate la depozitul ecologic de la Doba;

În vecinătatea centrului de informare din incinta Zonei Ecoturistice ,,Magia Someșului,, au fost amenajate ateliere de lucru unde tinerii s-au îndeletnicit în diverse meserii tradiționale și realizări de obiecte din deșeuri reciclabile, coordonați de specialiștii în domeniu, după cum urmează:

SEVA SANA din Ardud Vii – reprezentată de dna   IOANA VAȘVARI  a pregătit împreună cu elevii pastile de ceai prin presare la rece utilizând plante medicinale;

Asociaáia ,,Casa zâmbetelor,, din Micula reprezentată de dna LÖCHLI TÜNDE și dnele UNGVÁRI ERZSÉBET și OLÁH ANNAMÁRIA au  realizat mingi ,,yoyo,, din deșeuri textile;

BOKA ILDIKÓ a învățat pe elevi să confecționeze coșuri din hârtie;

Dl olar ISTVÁNFI GÉZA din Vama a realizat cu copiii obiecte din ceramică personalizate;

Doamnele educatoare de la grădinița nr.6 au  realizat împreună cu preșcolarii obiecte din deșeuri reciclabile prin metoda ,,origami,,

REACTIV ART DESING SRL reprezentată de dna CHRISTIAN DANIELA a realizat din deșeuri de lemn  păpuși care au fost îmbrăcate cu hăinuțe realizate din deșeuri de dantelă și pictate de către elevi;

Dna Mark Nagy Agota  a desfășurat cu tinerii jocuri interactive   pentru ai sensibiliza  față de miracolele naturii;

La ateliere au participat elevii de la Școala Gimnazială ,,Rákóczi Ferenc,, , Bălcescu-Petőfi, Școala Gimnazială Dorolț, Școala Gimnazială ,,Lucian Blaga,, Colegiul Național ,,Ioan Slavici,, Casa de copii ,,AlterEgo,, ,Grădinița nr.6, Grădinița ,,Voinicelul,,.

La finalul activităților fiecare participant a pus amprenta pe globul pământesc cu diametru de 1,5m pregătit în mod special pentru acest moment al evenimentului de către organizatori, o mână verde cu un mesaj ecologic, demonstrând faptul că dacă ne unim forțele și facem un gest oricât de mic pentru mediu putem transforma planeta în verde.

Numai împreună prin muncă susținută  putem aduce o plusvaloare mediului!

Pagina 1 din 28

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107, Comuna Surani, Judetul Prahova
CIF: 36349720; Email:director@infomediu.eu
Telefon: +40 720 88 28 55