DESPRE INUNDAȚII

Principalele noțiuni tehnice ale inundaţiilor sunt:                  

• unda de viitură – fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi a nivelurilor unui curs de apă, într-o perioadă de timp dată.
• timp de creştere – perioada de timp în care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare.
• timp de descreştere – perioada de timp în care debitele scad până la valoarea scurgerii de bază.
• debit maxim (de culminaţie) – volumul maxim de apă care trece printr-o secţiune a unui râu într-o secundă.
• volumul viiturii – volumul total de apă scurs pe râu în timpul viiturii.
• propagarea viiturii – deplasarea undelor de viitură între două secţiuni ale unui curs de apă.

 În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.

Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare a vremii şi cursurilor de apă.

Factori de vulnerabilitate:

• clădirile construite în zona inundabilă;
• lipsa sistemului de avertizare a populaţiei;
• capacitatea redusă de absorbţie a solului;
• fundaţiile cu o rezistenţă slabă a clădirilor;
• stocurile de alimente neprotejate.

Efecte:

1. economice, respectiv distrugeri sau avarii la:
   • obiective industriale;
   • drumuri şi căi ferate;
   • localităţi, magistrale de petrol;
   • apă;
   • gaze;
   • linii electrice;
   • linii de telecomunicaţii;
   • poduri şi podeţe;
   • sectorul zootehnic.
2. sociale negative:
   • victime omeneşti;
   • evacuarea populaţiei;
   • pericol de epidemii;
   • întreruperea procesului de învăţământ;
   • distrugeri de bunuri culturale;
   • provocarea panicii;
   • reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate şi diminuarea veniturilor populaţiei.

1. ecologice negative:
   • degradarea mediului ambiant;
   • poluarea apelor de suprafaţă sau subterane;
   • poluarea solurilor;
   • exces de umiditate;
   • degradarea versanţilor;
   • distrugeri ale faunei şi florei.

Pe lângă efectele directe, se pot manifesta şi o serie de efecte indirecte, astfel:

• întreruperea proceselor de producţie;
• întârzieri în livrarea produselor;
• cheltuieli pentru apărarea în timpul inundaţiilor;
• cheltuieli pentru normalizarea vieţii după inundaţii;
• reducerea exporturilor.

Măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare (diguri, baraje, canale, poldere, controlul eroziunii, etc.).

Măsuri de pregătire specifice:

• sisteme de detecţie şi alarmare;
• educarea şi participarea comunităţii;
• planificarea lucrărilor de apărare.

Măsuri post-dezastru:

• evaluarea efectelor dezastrului;
• căutare-salvare; asistenţă medicală;
• aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente;
• purificarea apei;
• supravegherea epidemiologică;
• adăpostirea temporară.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor (mai ales a celui aerian).

 Cauzele inundațiilor pot fi:

1. naturale/climatice:

• ploi;
• viituri de râuri;
• topirea zăpezilor;
• dezghețul;
• căderea precipitațiilor;
• furtuni puternice;
• cutremure de pamant.

1. antropice:

• despăduriri;
• construcții hidrotehnice;
• ruperea digurilor fluviale sau marine;
• ruperea deliberată a barajelor și digurilor.