Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ
Alunecările de teren reprezintă cel mai răspândit fenomen geologic.
Principalele noțiuni tehnice ale acestui tip de dezastru sunt:
- viteza de manifestare
- lentă, cu viteza v < 0,6 m/an;
- medie, cu viteză 0,6 m/an < v < 3 m/s;
- bruscă, cu viteză v > 3 m/s.
În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.
Cauzele generatoare:
- naturale:
- factorii climato-meteorologici (precipitațiile, temperatura, fenomenul de inghet-dezghet, acțiunea vântului, seceta etc);
- factorii biotici (vegetația, microorganismele care pot conduce la transformări chimice și electrice);
- factorii mecanici naturali (eroziunea, prabușiri de grote, abraziunea, sufozia, exploziile din cauze naturale, mișcări tectonice, erupțiile vulcanice etc.);
- datorate unor activităţi umane (antropice):
- activitățile de excavare necontrolată;
- lucrări hidrotehnice sau de hidroameliorații
- scurgerile de apă din rețelele hidroedilitare ce contribuie la modificarea regimului hidrostatic natural;
- modificările care țin de scopul inițial de utilizare a diferitelor amplasamente;
- construcția de clădiri lânga versanți
- încărcările suplimentare ale masivelor de pământ;
- vibrațiile, defrișări necontrolate;
Modul de manifestare:
- fără semne exterioare de manifestare;
- cu semne exterioare de manifestare:
- căderi de stânci,
- crăpături şi fisuri,
- ejectări de apă şi nisip,
- tasarea construcţiilor.
Predictibilitate: frecvenţa de apariţie a fenomenului şi consecinţele generate de acesta se pot estima în zonele de.risc prin studiul zonei geografice (geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie şi vegetaţie.
Factori de vulnerabilitate:
- clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor şi umpluturilor;
- drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase;
- clădiri cu fundaţii slabe;
- conducte aeriene sau îngropate;
- necunoaşterea efectelor generate de acest hazard.
Efecte:
- distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel;
- blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi crearea unei acumulări de apă cu pericol de inundaţie;
- distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare etc.);
- blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţie (rutiere, feroviare etc.).
Măsuri de reducere a riscului:
- realizarea hărţilor cu zone de risc;
- realizarea unei legislaţii în domeniu;
- asigurarea bunurilor şi persoanelor.
Măsuri de pregătire specifice:
- educarea comunităţii posibil a fi afectată;
- realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare
Măsuri post-dezastru:
- căutare-salvare;
- asistenţă medicală;
- adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrate.
Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.
