Am identificat recent un studiu al Norsk Regnesentral (Norwegian Computing Center, NR) care  invalidează încă o dată credința larg răspândită la nivelul Uniunii Europe ca ambalajele reutilizabile sunt preferabile ambalajelor de unică folosință. Documentul, numit „Calculating tied up and consumed plastic for a reuse system and a single-use system for PET bottles” oferă o analiză detaliată a consumului și stocării de plastic în sistemele de reutilizare și de unică folosință pentru sticle PET. Norvegia operează în prezent un sistem de garanție returnare pentru sticlele de unică folosință din plastic/PET, dar anterior a operat și un sistem pentru sticlele reutilizabile din același material.

Studiul compară cele două sisteme din perspectiva cantității de plastic utilizat și „blocat” în aceste sisteme. Iată o sinteză a concluziilor:

### 1. **Diferențe între Sistemul de Unică Folosință și Sistemul de Reutilizare**

   - **Plastic „blocat”**: Sistemul de reutilizare necesită o cantitate semnificativ mai mare de plastic blocat în circulație pentru a funcționa eficient. De exemplu, sticlele reutilizabile implică și utilizarea lăzilor și tăvilor de plastic, ceea ce duce la un necesar total de plastic de **31.580 tone**, comparativ cu **6.586 tone** în sistemul de unică folosință.

   - **Consumul de plastic virgin**: Consumul este mai mare în sistemul de reutilizare, în special pentru elementele de transport (lăzi și tăvi), ajungând la **563 tone** lunar comparativ cu **408 tone** în sistemul de unică folosință.

### 2. **Impactul Reciclării**

   - Rata de colectare a sticlelor PET în Norvegia este de **91,3%**. Sistemul de unică folosință ajunge la un prag maxim de reciclare de **80%** rPET în sticlele noi. În sistemul de reutilizare, acest procent este limitat la **30%**, ceea ce influențează consumul de plastic virgin.

### 3. **Analiza de Sensibilitate**

   - Raportul arată că eficiența reutilizării sticlelor crește odată cu rata de colectare și timpul între schimbările de model al sticlelor. Cu toate acestea, consumul de plastic pentru sticlele mici este mai mare în sistemul de reutilizare, în timp ce pentru sticlele mari este mai mic.

### 4. **Concluzie Generală**

   - Deși reutilizarea pare benefică din punct de vedere al economisirii resurselor pe termen lung, în Norvegia, sistemul de unică folosință este mai eficient în consumul de plastic pentru sticle mici, dar mai puțin pentru cele mari. Elementele de transport cresc semnificativ consumul total de plastic în sistemul de reutilizare.

Impactul Reciclării în Sistemele PET: Detalii din Raport

Capitolul despre impactul reciclării în document analizează modul în care proporția de plastic reciclat (rPET) afectează consumul de plastic virgin în sistemele de reutilizare și unică folosință pentru sticle PET.

1. Definirea Proporției de rPET

• Proporția de reciclare (rPET) este definită ca procentul de plastic recuperat din sticlele depuse și utilizat în sticle noi.
• În sistemul de unică folosință, limita superioară pentru rPET în sticlele noi este de 80%, ceea ce înseamnă că sticlele noi pot conține până la 80% material reciclat fără a compromite calitatea.
• În sistemul de reutilizare, limita este de 30%, din cauza uzurii și a scăderii calității plasticului reciclat.

2. Efecte asupra Consumului de Plastic

• Sistemul de unică folosință atinge limita de 80% rPET atunci când rata de colectare a sticlelor depășește 86%. La această rată, surplusul de rPET trebuie utilizat în alte industrii, ceea ce reduce consumul de plastic virgin.
• Sistemul de reutilizare generează un surplus de rPET mai mic, dar are un consum mai mic de plastic pentru sticlele mari datorită durabilității acestora și a numărului mare de utilizări înainte de înlocuirea modelului.

3. Analiza Sensibilității

• Rata de colectare DRS (Deposit Refund System) influențează proporția de rPET. O rată de colectare mai mare duce la un consum redus de plastic virgin, dar surplusul de rPET crește odată ce se atinge limita tehnologică.
• În sistemul de reutilizare, intervalul dintre schimbările de model al sticlelor influențează reciclabilitatea. Dacă timpul între schimbări crește, proporția de sticle reciclate scade, iar consumul de plastic virgin crește.

4. Comparație între Sisteme

• Sistemul de unică folosință are un avantaj în utilizarea eficientă a rPET până la limita tehnologică.
• Sistemul de reutilizare are un consum redus pentru sticlele mari, dar necesită mai mult plastic pentru elementele de transport (lăzi, tăvi) și generează mai puțin rPET pentru sticlele noi.

Aceste rezultate subliniază importanța îmbunătățirii tehnologiei de reciclare pentru a crește proporția de rPET acceptabilă, ceea ce ar reduce consumul de plastic virgin în ambele sisteme.

În concluzie iată un grafic care compară consumul mediu lunar de plastic în funcție de proporția maximă de rPET în sticle, pentru sistemele de unică folosință și reutilizare.

Observațiile principale sunt:

• Consumul de plastic scade pe măsură ce crește proporția de rPET.
• Sistemul de unică folosință are un consum mai mic de plastic la o proporție mai mare de rPET (ex. 90%).
• Sistemul de reutilizare începe cu un consum mai mare, dar diferența se reduce pe măsură ce proporția de rPET crește.