DESPRE DEZASTRE Partea a III-a

DESPRE DEZASTRE Partea a III-a

Editorial realizat de Dr.Ing. Stelian Duduș


Vulnerabilităţile
caracteristice nivelului actual de dezvoltare al societăţii umane  sunt:

- sărăcia (datorită lipsei de resurse financiare şi materiale, populaţiile sărace au o capacitate mai redusă de a supravieţui pe timpul declanşării unui dezastru, cât şi de a se reface după încetarea acestuia. Sărăcia este factorul predominant, deoarece generează fenomene care duc la manifestarea tuturor celorlalţi factori care sunt menţionaţi mai jos. Astfel, populaţia săracă va încerca să găsească resurse de supravieţuirea în zonele urbane, ducând la aglomerarea acestora sau, pentru a-şi procura aceleaşi resurse, va recurge la război şi violenţă socială.

Kaplan consideră că războaiele viitorului vor fi şi cele ale supravieţuirii comunitare agravate de sărăcie, ca rezultat al insuficienţei accesului la unele resurse cum ar fi apa, pământul cultivabil, pădurile şi pescuitul. Potenţialele victime sunt fie „trecătorul nevinovat”, fie generaţiile viitoare.

- creşterea populaţiei (duce la creşterea numărului de victime datorită dezastrelor, mai ales pentru zonele în curs de dezvoltare. Urbanizarea rapidă (acest fenomen se datorează migrării populaţiei din zona rurală în cea urbană pentru căutarea unor oportunităţi economice şi de securitate, indiferent dacă zona urbană vizată poate fi de risc major. De exemplu, deşi este situată într-o zonă seismică majoră, se estimează că populaţia din Mexico City va creşte de la 17 milioane la 20-30 milioane cuitori în 2025.

- țări în perioade de tranziţie, pe parcursul istoriei, toate populaţiile au fost supuse unor transformări sociale şi culturale continui. Pe lângă efectele pozitive induse de aceste fenomene, cresc proporţional şi efectele negative generate de acestea. De exemplu, introducerea unor noi materiale de construcţii a dus la apariţia unor construcţii care oferă condiţii superioare de viaţă, dar şi a creşterii spectaculoase a riscului de prăbuşire în cazul unor greşeli de proiectare sau execuţie;

- degradarea mediului, în general, degradarea mediului  amplifică efectele unor dezastre. Astfel, defrişarea pădurilor duce la amplificarea efectelor generate de inundaţii sau alunecări de teren iar degradarea solului majorează efectele secetei. Homer-Dixon concluzionează că pe măsură ce degradarea ambientală continuă, dimensiunea izbucnirii sociale potenţiale se va lărgi şi vor apare războaie şi fluxuri de refugiați motivate ambiental. Problemele iau naştere tocmai datorită funcţionării tehnicii şi nu invers, nu întotdeauna tehnica rezolvă problemele ecologice;

- lipsa de informare şi avertizare, acest factor se manifestă acolo unde populaţia, care trăieşte într-o zonă de risc, nu cunoaşte măsurile de protecţie şi intervenţie în cazul declanşării unui dezastru. Cel mai adesea nu se cunosc semnalele de alarmare pe tipuri de dezastre, traseele de evacuare, procedurile de salvare, precum şi organizaţia care trebuie contactată pentru a primi asistenţă umanitară de urgenţă;

- războiul şi conflictele sociale, se datorează competiţiei pentru resursele limitate existente, intoleranţei etnice şi religioase, cât şi datorită contradicţiilor ideologice.

În ceea ce priveşte termenul de hazard, ONU îl defineşte ca fiind:  „probabilitatea de apariţie, într-o regiune şi perioadă dată a unui fenomen cu potenţial distructiv”. 
Hazardurile
pot fi:

  1. geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren);
  2. climatice (cicloane, inundaţii, secetă);
  3. de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare, defrişare păduri);
  4. epidemii
  5. accidente industriale.
  6. războiul şi tulburările sociale

Hazardurile se  mai pot clasifica ca endogene (variabile dependente de activitatea omului) şi exogene (variabile independente de activitatea omului).

Din punctul de vedere al alianţei politico-militare NATO, hazardele sunt clasificate astfel:      Hazarduri naturale: cutremure, tsunami, erupţii vulcanice, alunecări de teren, cicloane tropicale, inundaţii, secetă, poluarea mediului, defrişarea pădurilor, desertificare, epizootii, epidemii.

Hazarduri tehnologice: accident nuclear la C.N.E., accident chimic şi industrial, accident aviatic, accident feroviar, accident naval, acte de  terorism.

Un alt sistem de clasificare al dezastrelor a fost elaborat în cadrul universităţii Bradford – Anglia. Criteriul de clasificare folosit este numărul de persoane decedate, rezultând şase clase de mărime:

  • clasa 1 10 ≤ decedaţi ≤ 99
  • clasa 2 102 ≤ decedaţi ≤ 999
  • clasa 3 103 ≤ decedaţi ≤ 9999
  • clasa 4 104 ≤ decedaţi ≤ 99999
  • clasa 5 105 ≤ decedaţi ≤999999
  • clasa 6          decedaţi ≥ 106

În ceea ce priveşte frecvenţa anuală probabilă a dezastrelor, autorii sistemului consideră, de exemplu, că pentru dezastrele din clasa 2 aceasta este de 2-3 ani, iar pentru dezastrele de clasa 3 – de 1-3 ani.                                                                                                                  

Dincolo de munca, fără îndoială, utilă, de a clasifica și încadra în categorii tipurile de dezastre în mod cât mai unitar la nivel internațional, efortul principal pe parcursul derulării oricărei situaţii de urgenţă, rămâne cel al capacităţilor naţionale, rolul celor internaţionale fiind de a le suplini (completa) pe acestea, nu de a le înlocui.

România are primul muzeu interactiv dedicat educației pentru mediu și schimbări climatice

România face un nou pas important pentru dezvoltarea culturii sustenabilității în rândul noilor generații, prin lansarea primului muzeu interactiv dedicat educației pentru mediu și schimbări climatice, o inițiativă a Asociației Act for Tomorrow și a companiei NEPI Rockcastle. Muzeul, găzduit de Mega Mall București în perioada 2 februarie - 31 martie, introduce o nouă abordare educațională asupra mediului și schimbărilor climatice, bazată pe experiențe de învățare non-formală și îmbinarea elementelor teoretice cu experiențe practice și interactive. Caracterul inovator constă, de asemenea, în faptul că inițiativa aduce subiectul acțiunii și nevoii de protecție a mediului într-un spațiu neconvențional, astfel încât educația pentru mediu să devină accesibilă publicului larg.

În cadrul evenimentului de lansare au fost prezenți Consilierul de stat pentru Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale – Alexandra Bocșe, Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Cristian-Valer Beșeni, Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Educației – Bogdan Cristescu.

Muzeul se adresează în principal elevilor, dar și părinților, profesorilor și tinerilor studenți și cuprinde numeroase instalații interactive cu rol educațional, prin care aceștia sunt invitați să descopere, într-un mod inedit, informații care îi vor ajuta să devină cetățeni mai responsabili față de natură. Pe lângă scopul educativ, inițiativa urmărește să inspire noile generații să acționeze, oferindu-le o bază de cunoștințe despre schimbările mici, dar semnificative, pe care le pot face în viața de zi cu zi, pentru a avea un impact pozitiv asupra mediului.

Totodată, proiectul vine în întâmpinarea programului național Săptămâna Verde și subscrie obiectivelor Strategiei Naționale de Educație privind Mediul și Schimbările Climatice pentru 2023-2030, adoptată la începutul acestui an de Guvernul României.

Muzeul se întinde pe o suprafață de 100 mp și este structurat în mai multe secțiuni tematice: schimbări climatice, păduri și biodiversitate, universul acvatic și plastisfera, resursele Planetei și gestionarea deșeurilor. Prin activități practice și expoziții interactive, muzeul își propune să crească gradul de conștientizare asupra fenomenului schimbărilor climatice, al efectelor negative pe care obiceiurile oamenilor le au asupra mediului, dar și asupra florei și faunei reprezentative pentru țara noastră, care necesită acțiuni de conservare și protecție. Totodată, vizitatorii vor dobândi cunoștințe esențiale cu privire la deșeurile care ne pun în pericol ecosistemele – atât terestre, cât și acvatice – și acțiunile pe care le putem lua la nivel individual pentru a ne reduce impactul asupra mediului.

Muzeul este situat în Mega Mall București, la nivelul 2 (intrarea principală) și poate fi vizitat zilnic, până la data de 31 martie 2023, în intervalul orar 10:00-22:00. Intrarea la muzeu este gratuită. Muzeul își deschide porțile atât pentru clienții mall-ului, pasionați de natură și sustenabilitate, cât și pentru unitățile de învățământ din București care doresc să viziteze muzeul alături de elevii lor, în cadrul programului Săptămâna Verde

Inițiative similare există și în țări precum Norvegia sau Statele Unite ale Americii. De pildă, în Oslo, The Climate House reunește expoziții și instalații multimedia într-una dintre cele mai ecologice clădiri din Norvegia, cu rolul de a explica impactul schimbărilor climatice naturale și provocate de om. În același timp, The Climate Museum, primul muzeu din SUA dedicat crizei climatice, s-a deschis ca un pop-up în New York, promovând învățarea și acțiunea climatică, prin expoziții, instalații de artă și panouri interactive, care explorează impactul crizei climatice asupra peisajului american, dar și prin programe pentru tineret și instrumente de advocacy oferite de muzeu.

“Pornind de la aceste exemple de bună practică, alături de NEPI Rockcastle ne-am propus să oferim tinerilor din România o experiență de învățare captivantă și interactivă asupra schimbărilor climatice, invitând la reflecție și la acțiune pentru un viitor mai sustenabil. Inițiativa vine într-un context în care actorii publici și neguvernamentali își sporesc eforturile de a forma o nouă generație de cetățeni conștienți și responsabili față de mediu, care vor adopta și promova comportamente durabile. Proiectul se încadrează într-un peisaj din ce în ce mai optimist de conștientizare și acțiune cu privire la mediu, conturat prin prisma recunoașterii tot mai dese a importanței educației pentru mediu în România din partea celor mai importante instituții din stat.” a declarat Andrei Coșuleanu, Președintele Asociației Act for Tomorrow.

“Companiile au obligația și responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea unei societăți sustenabile, asta însemnând investiții în oameni, educație și protecția mediului. Strategiile de business au început de ceva vreme să pună în centrul discuțiilor zona de sustenabilitate și ESG, cât și nevoia de a face mai mult pentru a adresa aspecte ce țin de schimbările climatice. NEPI Rockcastle pune mare preț pe strategia de responsabilitate corporativă a grupului, care se reflectă în obiective de sustenabilitate clare, pe termen lung. Inițiativa derulată împreună cu partenerii noștri de la Act for Tomorrow, o premieră în România, este încă un pas pe care îl facem în efortul nostru de a ne atinge obiectivele de sustenabilitate asumate. Acest proiect unic este dovada reală, dar și speranța că, prin educație, putem aduce schimbare și, în acest caz, putem contribui la dezvoltarea unui mediu mai bun pentru generațiile viitoare.” a declarat  Roxana Baiaș - Group Marketing Director NEPI Rockcastle

Întregul concept, instalațiile interactive și conținutul au fost dezvoltate de echipa Act for Tomorrow, pornind de la exemple de succes din alte state și având la bază literatura de specialitate. Designul acestuia a fost dezvoltat în colaborare cu arhitecta Diana Grigoraș. Spațiul expozițional are la bază materiale sustenabile, în principal lemn.

În următoarele luni, organizatorii își propun să aducă expoziția și în alte orașe din țară, în cadrul mall-urilor din rețeaua NEPI Rockcastle, pentru a oferi acces la educația pentru mediu cât mai multor grupuri de elevi și tineri din România.

LONGi, cea mai mare companie de tehnologie solară din lume, a livrat 100 de milioane de panouri solare în 2022

Cel mai mare producător de panouri solare la nivel global, LONGi, anunță că până la sfârșitul anului 2022 livrările totale ale panoului său solar Hi-MO 5 au depășit 50 de gigawați. Cumulat, livrările se apropie în prezent de 100 de milioane de panouri. 

 

Panoul solar a fost lansat în iunie 2020 și se bazează pe celule de 182 mm și pe tehnologia de lipire inteligentă cu galiu, cu semicelule, fără fisuri. A primit recunoașterea industriei, inclusiv premii de la Intersolar, precum și de la TÜV Rheinland pentru simularea randamentului energetic. 

 

Cota de piață pentru aceste panouri solare a ajuns la 70%

 

Potrivit surselor din industrie, cota de piață pentru modulele de 182 mm a cunoscut o creștere rapidă în 2022, de la 27% în 2021 la un maximum actual de 70%. Cel mai recent panou solar LONGi, Hi-MO 6, a fost lansat în noiembrie și oferă o creștere a eficienței, alături de o serie de alte funcții noi. Linia Artist a Hi-MO 6, care se concentrează pe caracteristici estetice în vederea utilizării în arhitectură și design, a fost deja implementată în aplicații rezidențiale în Suedia și Finlanda.

 

Îmbunătățirile în materie de eficiență provin din cercetare și dezvoltare

 

Anunțul istoric privind Hi-MO 5 a urmat îndeaproape celor mai recente progrese în materie de eficiență ale companiei. În decembrie, institutul de cercetare al societății a atins două noi recorduri mondiale în ceea ce privește eficiența celulelor: 26,56% pentru o celulă HJT de tip P și 26,09% pentru o celulă HJT fără indiu. Acestea s-au bazat pe o plachetă de siliciu monocristalin de dimensiune completă M6 și pe procesul de producție în masă dezvoltat chiar de ei, rezultatele fiind certificate de Institutul de Cercetare a Energiei Solare din Hamelin (ISFH), Germania.

 

LONGi dorește să fie cea mai importantă companie de tehnologie solară din lume

 

Fondată în 2000, LONGi se angajează să fie cea mai importantă companie de tehnologie solară din lume, aceasta concentrându-se pe crearea de valoare pentru client, printr-o transformare completă a modului în care este folosită energia.

 

În cadrul misiunii sale de „a oferi tot ce este mai bun din energia solară pentru a construi o lume verde”, LONGi a dedicat permanent eforturi inovației tehnologice și a creionat cinci direcții de acțiune: celule și panouri solare din mono-siliciu, soluții solare pentru uz comercial și industrial, soluții pentru energie verde și echipamente cu hidrogen. De asemenea compania și-a perfecționat capacitățile de a furniza energie verde și a inclus recent în oferta sa produse și soluții bazate pe hidrogen verde pentru a sprijini trecerea către o societate bazată pe zero carbon.

DESPRE DEZASTRE Partea a II-a

Editorial realizat de Dr.Ing. Stelian Duduș


Scopurile apărării împotriva dezastrelor. Măsuri de
: prevenire, protecție, intervenție

Conform legislaţiei interne, prin apărare împotriva dezastrelor se înţelege:
- măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie;
- măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave; 
- măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Scopurile apărării împotriva dezastrelor sunt:

- reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile, generate de un dezastru; 
- asigurarea unei asistenţe (medicale de urgenţă, religioase, psihologice, etc.) prompte şi calificate a victimelor;
 - realizarea unei refaceri economico - sociale cât mai rapide şi durabile a comunităţilor afectate. 

etapele apărării împotriva dezastrelor  se  pot  împărţi astfel:

  • alarmare (în unele cazuri înştiinţare);
  • declanşarea dezastrului;
  • intervenţia;
  • reabilitarea facilităţilor economico-sociale afectate;
  • dezvoltarea societăţii (prevenire a dezastrelor);
  • pregătire (protecţie împotriva dezastrelor) pentru limitarea efectelor dezastrelor.

 Sintetic, principalele măsuri de prevenire a dezastrelor cuprind :                                  

  • includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii la nivel central şi local;
  • realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard;
  • optimizarea activităţii structurilor care asigură conducerea activităţii de apărare împotriva dezastrelor;
  • dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.

 Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor sunt : 
  - instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru;
  - exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei; 
 - pregătirea factorilor cu drept de decizie;
- realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. 

Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre : 
 - cercetarea zonei afectate; 
 - coordonarea acţiunilor de căutare-salvare, acordare a asistenţei medicale de urgenţă, etc; 
 - evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;
 - organizarea şi administrarea taberelor de sinistraţi; 
- distribuirea ajutoarelor umanitare. 

În sinteză, măsurile expuse mai sus au la bază următoarele principii specifice apărării împotriva dezastrelor:                                                                                                                                                         
apărarea împotriva dezastrelor trebuie să asigure, cu prioritate, realizarea unei dezvoltări pe termen lung a comunităţilor, faţă de îndeplinirea unor interese pe termen scurt;

  • măsurile de apărare împotriva unui tip de hazard (natural sau tehnologic), într-o zonă dată, trebuie să fie compatibile cu cele pentru alte hazarduri (naturale sau artificiale) specifice aceleiaşi zone;
  • toate măsurile de apărare împotriva dezastrelor trebuie să fie finalizate prin realizarea practică a unor proiecte la nivel local;
  • fundamentele tuturor activităţilor desfăşurate pentru apărarea împotriva dezastrelor îl constituie identificarea hazardurilor şi evaluarea riscurilor;
  • resursele financiare alocate pentru realizarea măsurilor pre şi post-dezastru au efect de multiplicare (de exemplu, 1 euro folosit pentru realizarea măsurilor menţionate mai sus economiseşte 3-5 euro cheltuiţi pentru intervenţie în vederea limitării efectelor unui dezastru);
  • implementarea măsurilor de apărare împotriva dezastrelor trebuie să se facă cu implicarea organizaţiilor non-guvernamentale şi private care activează în zonele de risc;
  • fiecare entitate (persoană fizică sau juridică) răspunde de alegerea făcută privind nivelul de risc la care doreşte să se asigure prin aplicarea măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
  • măsurile de apărare împotriva dezastrelor trebuie să fie compatibile, pentru aceeaşi zonă de risc, cu cele privind protecţia muncii şi a patrimoniului cultural.

 În România, prin noțiunea de dezastre, se înţelege:

  1. fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse : cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile;
  2. evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător provocate de accidente. În această categorie sunt cuprinse : accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcţiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă şi exploziile, accidentele majore pe căile de comunicaţii, accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii.            

 Spre comparaţie,  Ministerul Sănătăţii şi Bunăstării din Suedia a definit dezastrul ca fiind o situaţie caracterizată prin existenţa unui dezechilibru între nevoile acute necesare limitării efectelor acestuia şi resursele locale disponibile.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte dezastrul ca fiind orice eveniment care cauzează pagube, distrugeri ecologice, pierderi de vieţi omeneşti şi deteriorarea sănătăţii şi a serviciilor în ceea ce priveşte sănătatea, la o scară suficient de puternică, astfel încât să justifice un extraordinar răspuns sau intervenţie din afara comunităţii afectate. Ceea ce este incident minor într-o ţară dezvoltată, poate fi considerat un dezastru într-o ţară cu mijloace de intervenţie mai reduse.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (în Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR), prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege, gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare – brutale sau agresive,  fie după cauză – naturale sau generate de activitatea umană. Pentru o mai uşoară şi corectă interpretare a definiţiei anterioare, OCHA/ONU mai foloseşte şi următoarea formă alternativă de definire a termenului de dezastru: 
    Dezastrele = Vulnerabilităţi + Hazard

Comisia Europeană a clasat patru proceduri de infringement ale României din domeniul mediului

Patru dintre procedurile de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României, în domeniul protecției mediului, au fost clasate de către Executivul comunitar, în urma măsurilor legislative adoptate de țara noastră. Cele patru proceduri au fost clasate la data de 26 ianuarie 2023 și vizează reglementări privind evaluarea zgomotului ambiental, evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, precum și reglementări legate de înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre UE:

  1. Cauza 2017/2108 având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor de stat membru UE ce îi revin României în temeiul art. 4 alin. (3) TUE, al art. 110 TFUE, al principiului echivalenței și al principiului efectivității, prin menținerea în vigoare a unei legislații care nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre și a dobânzilor aferente calculate de la data efectuării plății fără temei;
  2. Cauza 2021/2251 având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor instituite de art. 14 alin. (2) și art. 15 alin. (1) din Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;
  3. Cauza 2022/0170 având ca obiect netranspunerea Directivei (UE) 2020/367 de modificare a anexei III la Directiva 2002/49/CE în ceea ce privește stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental;
  4. Cauza 2021/0174 având ca obiect netranspunerea Directivei delegate (UE) 2021/1226 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei II la Directiva 2002/49/CE în ceea ce privește metodele comune de evaluare a zgomotului.

„Clasarea celor patru proceduri de infringement reprezintă un important pas înainte către soluționarea problemelor de mediu cu care se confruntă țara noastră și îi felicit pe toți colegii care au lucrat și au contribuit la atingerea acestui obiectiv. În ceea ce privește restituirea integrală a cuantumului taxelor auto de mediu percepute de statul român între 2003 și 2013, finalizarea acestei proceduri reprezintă o reparație morală și istorică față de cetățenii prejudiciați. Iar în cazul elaborării hărților de hazard și de risc la inundații, pe lângă clasarea procedurii de infringement, acestea vor ajuta la elaborarea unor planuri de management care să prevină sau să reducă efectele acestor fenomene. Practic, hărțile sunt, în sine, niște instrumente care vor ghida autoritățile atât în ceea ce privește investițiile în lucrări de apărare împotriva inundațiilor dar, mai ales, în planificarea urbană care va ține cont de zonele cu risc la inundații. Legat de cele două proceduri clasate în domeniul zgomotului ambiant, colegii noștri au reușit transpunerea integrală a legislației europene, fapt care a dus la rezultatul obținut astăzi”,  a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.

În ceea ce privește prima cauză clasată, Ordonanța de urgență nr. 93/2022 reglementează restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante, provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

MMAP lucrează îndeaproape atât cu instituțiile de nivel național, cât și cu serviciile Comisiei Europene și depunem eforturi constante pentru a închide aceste proceduri de infringement declanșate împotriva României. Analizele ne arată că strategia adoptată în ultimii ani dă rezultate și sperăm să finalizăm cât mai curând și celelalte proceduri rămase nesoluționate. În ceea ce privește cele două cauze clasate astăzi din domeniul zgomotului ambiant, trebuie să fim conștienți că poluarea fonică ne afectează în egală măsură și aveam nevoie de reglementări clare pentru a proteja locuitorii, în special pe cei din marile aglomerări urbane. Prin închiderea procedurilor, Comisia Europeană confirmă că autoritățile din România au îndeplinit acest deziderat”, a adăugat Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat pentru afaceri europene și relații internaționale.

Pentru soluționarea celei de a treia cauze, România a realizat demersurile necesare pentru asigurarea transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2020/367, lucru realizat prin legea nr. 181/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 15 iunie 2022. Astfel, este asigurată transpunerea totală a Directivei (UE) 2020/367 privind stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental.

În ceea ce privește ultima cauză clasată, țara noastră a asigurat transpunerea completă, în legislația națională, a Directivei delegate (UE) 2021/1226, prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2022 pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 579/15.06.2022 și prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1090/2019 privind transpunerea în legislația națională a apendicelor A-I ale anexei Directivei (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427/3 mai 2022.

De zece ori, angajator de zece: JTI România

JTI este Top Employer (Angajator de Top) pentru al zecelea an la rând, situându-se pe locul al doilea între cele 31 de companii certificate în România.  Institutul Top Employers a evaluat circa 20 de aspecte, cum ar fi strategia de resurse umane, leadership, mediul de lucru, digitalizarea proceselor, integrarea noilor colegi, atragerea talentelor, politicile de dezvoltare și training, starea de bine a angajaților (well-being), beneficiile și recunoașterea meritelor.

 

Alexander Pitchka, General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria: ”În 2023, JTI aniversează 30 ani în România. Este un moment bun să reflectăm cât de departe am ajuns și să mergem înainte cu încredere! Am construit aici o afacere de succes și o organizație extraordinară, datorită muncii dedicate a angajaților. Acest premiu este încă o dovadă că această companie face ceea ce trebuie pentru oamenii săi și îi apreciază la adevărata valoare. Certificarea reprezintă, de asemenea, angajamentul nostru pentru viitor față de cei peste 1.300 de angajați, societate și statul român. Ne dorim să continuăm să investim în dezvoltarea oamenilor, să ne implicăm în viața comunității și să sprijinim autoritățile în acțiunile de combatere a contrabandei. Suntem aici ca să rămânem și să creștem pe termen lung”.

 

”JTI este una dintre primele multinaționale care au început să producă local în România, în 1994. De atunci, am continuat să investim în fabrică, să modernizăm echipamentele și să creștem capacitatea de producție. Suntem în curs de a finaliza un program de investiții de 60 de milioane de euro, anunțat în 2021, în urma căruia fabrica deține un rol major în aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. Circa 75% din produsele fabricate în București sunt exportate, datorită calității și standardelor înalte de lucru. Toate acestea înseamnă efort, muncă susținută și dedicare. Membrii echipei din România pot fi mândri de realizările lor, sunt Angajați de Top care lucrează pentru un Angajator de Top”, a adăugat Jamie Dunlop, Factory Lead, JTI Romania.

 

“Această certificare reprezintă o recunoaștere pe termen lung a condițiilor excelente de muncă și a celor mai bune practici în resurse umane. Dacă oamenii noștri își valorifică întregul potential și pot fi ei înșiși în cadrul organizației, compania va reuși să-și depășească obiectivele de afaceri. Avem o cultură organizațională extraordinară, la care contribuie zi de zi fiecare angajat. Vom continua să îmbunătățim procesele și să le adaptăm dinamicii pieței muncii, pentru că vrem să consolidăm acest statut de Angajator de Top, pentru echipa actuală, ca și pentru viitorii colegi. Ne dorim  oameni pasionați, cu spirit de echipă și mintea deschisă. Oameni care vor să știe cine sunt cu adevărat și ce le place să facă”, a spus Vaida Vegelyte-Carvalho, People & Culture Director JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

 

În plus, la finalul anului trecut, JTI România a fost certificată pentru prima dată Global Equality Standard (GES-Standardul global privind egalitatea), după o evaluare realizată de Ernst & Yang (EY).  EY’s GES este singura certificare Diversity & Inclusion (D&I- diversitate și incluziune) care analizează oportunitățile egale la scară globală, evaluând inclusiv Equal Pay (plata egală), care confirmă că JTI România aplică aceleași beneficii pentru competențe similare, indiferent de gen.

 

La nivel global, JTI a fost recunoscută între primii 15 Angajatori de Top (Top Employers). Compania este certificată Top Employer în 62 țări.

 

JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local și a investit până în prezent în România peste 250 milioane euro.

PRINCIPIILE ȘI SARCINILE UMANITARE ALE PROTECȚIEI CIVILE

Editorial realizat de Dr.Ing. Stelian Duduș

Conform Protocolului Adiţional I din 1977, la Convenţiile de la Geneva din 1949, prin expresia „ protecţie civilă” se înţelege îndeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau ale catastrofelor şi s-o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia. Aceste sarcini umanitare sunt:

  1. serviciul de alarmare;
  2. evacuarea;
  • punerea la dispoziţie şi organizarea de adăposturi;
  1. aplicarea măsurilor de camuflaj;
  2. salvarea;
  3. servicii sanitare, inclusiv prim-ajutor şi asistenţă religioasă;
  • lupta contra incendiilor;
  • reperarea şi marcarea zonelor periculoase;
  1. decontaminarea şi alte măsuri de protecţie similare;
  2. adăpostirea şi aprovizionarea de urgenţă;
  3. ajutor în caz de urgenţă pentru restabilirea şi menţinerea ordinii în zonele sinistrate;
  • restabilirea de urgenţă a funcţionarii serviciilor de utilitate publică;
  • servicii funerare de urgenţă;
  • ajutor în păstrarea şi întreţinerea bunurilor esenţiale pentru supravieţuire;
  1. activităţi complementare necesare îndeplinirii oricăreia din sarcinile menţionate, inclusiv planificarea şi organizarea.

 

Prin expresia „organisme de protecţie civilă”, în legislaţia internaţională, se înţelege structurile înfiinţate sau autorizate de către autorităţi, pentru îndeplinirea sarcinilor umanitare. Prin „personal al organismelor de protecţie civilă” se înţelege persoanele implicate în îndeplinirea sarcinilor umanitare, inclusiv personalul alocat pentru administrarea structurilor de protecție civilă. Meyer şi Rowan afirmau că, o dată cu apariţia unor reguli raţionalizatoare instituţionalizate în anumite domenii de activitate, se formează şi structurile formale ale acestora dezvoltându-se prin încorporare acele reguli ca elemente structurale.Pornind de la ideea că sistemul este un ansamblu unitar de elemente, aflate într-o permanentă legătură şi urmărind înfăptuirea unui scop, că structura este elementul invariabil al sistemului, ce asigură o ordine relativ stabilă şi că funcţia este mulţimea de însuşiri în compunerea interioară a sistemului, rezultă că protecţia civilă ca sistem este formată din subsisteme (fiecare cu funcţiile sale), care se comportă independent, funcţionarea lor fiind integrată şi subordonată ansamblului. Deşi nu poate fi definită ca fiind o ştiinţă, protecţia civilă a atins un grad de maturitate ridicat, care permite să i se definească obiectul.                                                          

Obiectul sistemului de protecţie civilă îl constituie populaţia civilă şi valorile materiale esenţiale pentru supravieţuire (inclusiv valorile de patrimoniu), a cărei protecţie trebuie asigurată împotriva efectelor războiului şi dezastrelor. Protecţia civilă satisface o serie de nevoi (trebuinţe) pentru a asigura desfăşurarea vieţii şi activităţii oamenilor. Din perspectiva teoriei privind ierarhia nevoilor a lui Abraham H. Maslow, protecţia civilă contribuie la asigurarea nevoilor fiziologice şi a celor de securitate, de asemenea contribuie şi la satisfacerea nevoilor de la nivelurile inferioare ale ierarhiei întrucât trebuie să fie satisfăcute, în general, înainte ca nevoile de la nivelurile mai înalte să devină presante. Afirmaţiile se păstrează şi dacă se utilizează alte teorii ale motivaţiei, cum ar fi teoria ERG a lui Clay Alderfer. Aici protecţia civilă se regăseşte în satisfacerea nevoilor de existenţă (Existence needs) şi de creştere (Growth needs), contribuind, în modul ei specific şi la realizarea nevoilor relaţionale (Relatednees needs). Pornind de la faptul că principiile sunt adevăruri fundamentale, cu caracter general, reieşite din practică, sunt prezentate în continuare, principiile care se manifestă cu caracter legic în toate  activităţile protecţiei civile:

  • principiul rarităţii resurselor = resursele protecţiei civile sunt limitate faţă de nevoile protecţiei civile care sunt nelimitate;
  • principiul raţionalităţii = activităţile protecţiei civile trebuie să se realizeze cu un consum minim de resurse sau să fie realizat un volum cât mai mare de activităţi raportate la un număr prestabilit de resurse;
  • principiul umanitar = este orientată exclusiv spre salvarea vieţii omului şi proprietăţii;
  • principiul imparţialităţii = acordă ajutor fără a face discriminări de rasă, regiile, sex, etc.;
  • principiul neutralităţii = acordă ajutor tuturor celor afectaţi, fără a favoriza pe nimeni.

 

Protecţia civilă poate fi descrisă astfel:

  • este o activitate umană propriu-zisă = reprezintă o formă a libertăţii noastre de a alege ce să facem şi cum să facem pentru ca viaţa care o trăim să fie normală din punct de vedere natural-social;
  • implică o responsabilitate individuală dar şi socială = adică libertatea fiecărui individ de a alege asupra propriului mod de viaţă dar şi modul cum această libertate interacţionează cu cele ale persoanelor cu care convieţuim;
  • este o activitate normală = adică corespunde prin ţelurile şi rezultatele sale la sensul natural de evoluţie al vieţii;
  • face parte din sfera activităţilor de servicii = este o utilitate nepalpabilă (în comparaţie cu bunurile de consum) care satisface nevoile oamenilor de apărare împotriva efectelor războaielor şi dezastrelor;
  • este o activitate specializată = creşterea şi diversificării sarcinilor sale necesită specializarea celor care le îndeplinesc pe segmente pentru a realiza scopurile propuse în mod optim;
  • este o activitate caracterizată prin cooperare = din necesitatea de a realiza activităţile specializate corespunzător logicii finalităţii rezultatelor, în condiţii de raţionalitate.

       

Principala problemă a protecţiei civile poate fi aceeaşi cu a unei organizaţii. Organizaţiile, în special cele complexe, în mod inerent sunt într-o  măsură  mai mare sau mai mică ineficiente. La cele din sectorul privat, acest fapt se datorează existenţei unor pieţe imperfecte iar pentru cele din sectorul de stat datorită faptului că există puţină cerere a consumatorului, nu se simte nevoia imperioasă de măsurare a performanţei şi nu se acordă, în multe cazuri, recompense pe măsura valorilor superioare create. Sociologii însă ne transmit că elementele necesare pentru construcţia organizaţiilor se găsesc pretutindeni în peisajul social şi nu este necesară decât o minimă energie întreprinzătoare pentru a le clădi. Este evident că indiferent de tipul ei, fără o strategie potrivită și implementată eficient, eşecul organizaţiei este doar o problemă de timp. Pornind de aici, pentru o folosire eficientă a resurselor, s-au formulat şi câteva direcții manageriale cu caracter general, privind activitățile specifice protecției civile, a căror aplicare este de dorit:

  • descentralizarea;
  • simplificarea;
  • evaluarea cantitativă a performanţei la nivelul cel mai de jos, pe baza de proceduri;
  • re-alocarea imediată a resurselor conform evoluţiei situaţiei.

Este interesant de privit sistemul protecţiei civile și din punctul de vedere al culturii organizaţionale, aceasta datorită faptului că indivizii sunt influenţaţi indirect, prin intermediul proceselor culturale, de către instituţii, iar cunoaşterea socială evoluează cel mai adesea mai lent decât viteza cu care sunt implementate reformele în domeniul economic, social şi politic. Conform definiţiei culturii organizaţionale dată de Mc. Lean şi Marshall în 1993 („cultura organizaţională este un ansamblu de tradiţii, valori, proceduri şi atitudini, care creează contextul activităţii din cadrul organizaţiei”), se consideră că tipul de cultură organizaţională predominant pentru protecţia civilă este cel tip sarcină (spre comparaţie, pentru o organizaţie politică tipul recomandat este cel tehnocrat). Tipul de cultură sarcină este caracterizat prin:

  • accent pus pe sarcina de realizat;
  • asigurarea tuturor resurselor adecvate;
  • asigurarea oamenilor potriviţi pentru fiecare nivel;
  • asigurarea unei autonomii pentru subordonaţi privind alegerea modalităţilor de realizare a sarcinilor;
  • promovarea lucrului în echipă;
  • realizarea prioritară a obiectivelor comune;

Alte argumente care susțin faptul că protecţiei civile i se aplică cultura de tip sarcină, sunt următoarele:

  • organizația se bazează mai mult pe puterea profesională, decât pe puterea poziţiei în cadrul structurii;
  • structura este foarte adaptabilă, putând reacţiona rapid la schimbările de situaţii;
  • indiferent de diversele opinii care pot exista privind tipul de cultură organizaţională caracteristic protecţiei civile, managerii acesteia sunt obligaţi să cunoască caracteristicile tuturor tipurilor de culturi organizaţionale (autocrat, tehnocrat, sarcină, focalizat), cunoaştere care devine necesară pentru stabilirea unei strategii de conducere indispensabilă exercitării actului decizional, eficientizarea relaţiilor cu persoane şi grupuri de persoane din alte culturi organizaţionale.

 

În concluzie, contribuţia protecţiei civile la satisfacerea unor nevoi (trebuinţe) specifice fiinţei umane reprezintă un invariant al dezvoltării umane. 

Zentiva România a atins ținta de 87.000 copaci plantați în 3 ani pentru reconstrucția a 22 de hectare din Munții Făgăraș

Grupul Zentiva în România, cel mai mare producător de medicamente generice și a treia cea mai mare companie farmaceutică pe plan local în valoare*, a derulat în 2022 a treia mare acțiune a sa de împădurire din Munții Făgăraș, proiect implementat cu sprijinul Fundației Conservation Carpathia. Procesul de plantare s-a derulat în 2022 în două etape: în primăvară s-au plantat 20.000 de puieți, iar în toamnă vremea a permis plantarea unui nou lot de 40.000 de copaci.

Începând cu 2019, Grupul Zentiva în România a contribuit la reabilitarea zonelor afectate de tăieri ilegale din Munții Făgăraș cu un total de 87.000 de copaci, care acoperă o suprafață de aproximativ 22 de hectare. Angajamentul consecvent pentru reconstrucția acestei zone se înscrie inițiativei PlanetZ, prin care Grupul Zentiva acționează pentru refacerea și protejarea sustenabilă a resurselor naturale.

„Suntem convinși că putem schimba în bine lumea din jurul nostru prin responsabilitate și consecvență, prin tenacitatea de a face ce este necesar și util, de a duce un lucru la bun sfârșit, de a avea în mod real un impact palpabil și durabil. Pentru al treilea an consecutiv sprijinim Fundația Conservation Carpathia în misiunea sa de a recupera mediul natural din Munții Făgăraș pierdut în urma deciziilor și acțiunii umane. Vom continua și în acest an cu proiecte de mediu și protecție a biodiversității”, a declarat Simona Cocoș, Director General Zentiva România și Republica Moldova.

„Când vorbim despre natură și procese de regenerare trebuie să gândim pe termen lung și foarte lung. Ne bucurăm să avem în Zentiva un partener de cursă lungă pentru natură. Chiar dacă pădurea la care a contribuit echipa Zentiva va începe să se vadă abia peste 15-20 de ani, este important că procesul de transformare a început deja. Copacii prind rădăcini, iar odată cu ei întregul ecosistem se schimbă în bine. Aici revin o multitudine de specii, procesul de eroziune a solului încetinește, iar din acest bine tot noi oamenii avem de câștigat, pentru că tânăra pădure produce oxigen”, a declarat Mihai Zotta, Director conservare Fundația Conservation Carpathia.

Cu sprijinul Zentiva, Conservation Carpathia a plantat până acum un mix divers de puieți de arbori considerați fără valoare comercială, dar foarte importanți pentru biodiversitate – fag, brad, molid, paltin, ulm și scoruș.  

Acțiunile de mediu susținute de către Zentiva se adaugă altor angajamente și proiecte ale Grupului de a reduce utilizarea de resurse, de a proteja și reface resursele naturale și de a utiliza resurse regenerabile. Toate operațiunile Grupului Zentiva din România utilizează energie verde 100%. Iar recent, Grupul a recepționat un proiect pentru producția de energie electrică prin panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 200kW, care va asigura 10% din consumul de energie al fabricii de medicamente generice Labormed.

„În compania noastră suntem ghidați de responsabilitatea față de colegi, pacienți, parteneri și planetă. Știm că dacă acționăm acum, putem asigura un viitor sustenabil în care generațiile viitoare se vor putea bucura de viața pe planeta noastră așa cum o facem noi”, a completat Simona Cocoș.

 

În România grupul Zentiva reunește societățile Zentiva S.A., Labormed-Pharma S.A., Labormed Pharma Trading S.R.L. (fost Alvogen România). Grupul este un furnizor major de medicamente generice care acoperă peste 15 arii terapeutice, din care amintim terapia durerii, urologie, gastroenterologie, reumatologie și ariile strategice oncologie, cardiovascular, diabet și sistem respirator.

 

În România, în cadrul grupului Zentiva sunt angajate circa 1300 de persoane, dintre care aproximativ 850 în operațiunile industriale (de producție). Grupul de companii Zentiva este lider al pieței de generice din România (în volume și în valoare) și lider al pieței totale din România (medicamente cu prescripție, generice si OTC-uri)  în valoare. 1 din 10 medicamente vândute în farmacii aparține companiilor din Grupul Zentiva în România.*

Driving Net Zero Industry Transformation: From Plan to Action Conference 22 – 24 March, 2023 - Berlin, Germany

Building an end-to-end sustainable strategy, advancing innovation and accelerating operative models transition to carbon neutrality

The marcus evans Driving Net-Zero Industry Transformation: From Plan To Action conference taking place on 22-24 March, 2023, in Berlin, Germany, will enable you to advance your sustainable operation strategies and carbon neutral expectations. With practical hands-on approaches on creating a new operational reality with agile, circular and resilient operations, this conference will provide ways to achieve this transformation through company culture alignment, digitalisation, strong plans and roadmap prioritisation, as well as increase of operational efficiency throughout the value chain. This conference provides a unique opportunity to get ahead with the transition to net zero operations, contributing in an open and engaging environment to discuss, benchmark and capitalise on actionable insights to be part of this change.

Attending This Premier marcus evans Conference Will Enable You to:

  • Design viable roadmaps and timelines for transforming operations
  • Decarbonization strategy for global supply chains
  • Changing the business model from linear to circular models: how does it impact the value chain?
  • Create action plans to abate CO2 emissions and manufacturing zero-waste products
  • Integrate sustainability into the core of the company's culture
  • Use innovation as a problem-solving tool for sustainability

 

Best Practices and Case Studies from:

 

  • Jesse Steele, Director Sustainable Business Performance & Transparency, Vattenfall, Germany
  • Andrea Goeman, Vice President, Global Sustainability, DB Schenker, Germany
  • Dorethe Nielsen, Vice President, Corporate Environmental Strategy, Novo Nordisk, Denmark
  • Juan Carlos Orozco, Chief of Strategy and Sustainability Officer, Celsa Group, Spain
  • Michel Hofland, Head of Finance, AkzoNobel, France
  • Ana Casaca, Global Head of Innovation, Galp, Portugal

 

200 discount is available for Infomediu Europa members! For more information please contact Ria Kiayia, Digital Media and PR Marketing Executive at Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. or visit the event website: https://bit.ly/3GVl7hw

DESPRE DEZASTRE Partea I

Editorial realizat de Dr.Ing. Stelian Duduș


În viaţa de zi cu zi, oamenii înţeleg diferit şi la intensităţi variate nevoile lor (fiziologice, de securitate, apartenenţă de grup, de satisfacere a nevoilor spirituale), de aceea, ei luptă să-şi transforme dorinţele în trebuinţe efective, conform personalităţii fiecăruia.

Această luptă se duce nu numai împotriva rarităţii resurselor, ci şi pentru eficientizarea folosirii lor. Desigur că psihologii pot să ne spună mai multe despre cum fiecare om îşi ierarhizează, în ordinea importanţei, nevoile.

Ernest Becker considera, într-o carte cu care a câştigat premiul Pullitzer (The denial of Death – Negarea morţii), că groaza de moarte (instinctul de conservare) prevalează asupra fiecărui aspect al vieţii noastre.

Pentru a descifra realitatea, ştiinţa află pe căi experimentale cum evoluează un fenomen la scară locală şi pe durată infinitezimală (între t şi t+dt), apoi integrează ansamblul evoluţiilor locale într-o evoluţie globală. Primatul continuităţii este întărit şi legitimat de necesitatea ca savantul, în dorinţa de a acţiona asupra lumii, să poată prevedea cu precizie fenomenele în evoluţia lor, deci să poată deduce o stare oarecare plecând de la starea iniţială. Pentru a aplica mai uşor această metodă, s-a descoperit în secolul al XVII-lea, calculul diferenţial şi integral. Utilizarea lui duce însă la eliminarea discontinuităţii, care este fie ignorată, fie considerată un fel de „caz-limită” al continuităţii. Din acest punct de vedere, René Thom a elaborat o teorie matematică a catastrofelor, pentru a oferi o metodă generală de studiu a schimbărilor discontinue, a salturilor calitative. Conform acestei teorii, termenul de catastrofă are o semnificaţie matematică precisă, reprezentând o variaţie discontinuă a efectelor atunci când se produce o variaţie continuă a cauzelor. Altfel spus, atunci când o funcţie îşi schimbă valoarea într-un punct acesta prezintă o discontinuitate, iar punctul va fi considerat catastrofic. Pornind de aici, şi alţi matematicieni au dezvoltat modele catastrofice pentru fenomene extrem de diverse cum ar fi: revolte în închisori, crize bursiere, declanşarea unor alunecări de teren etc. S-a reuşit o clasificarea (din punct de vedere matematic) a tipurilor de catastrofe elementare în funcţie de numărul de dimensiuni ale spaţiului considerat (notat cu « r »). Din păcate această teorie nu poate momentan decât să facă o prezentare calitativă a unui tip de catastrofă şi nu cantitativă. Cu alte cuvinte putem previziona cum va evolua o catastrofă dar nu şi când se va declanşa aceasta (inclusiv care va fi mărimea sa). Putem să prezicem cu certitudine că un regim politic se va nărui, dar nu putem spune (nici măcar aproximativ) când (a se vedea colapsul brusc al sistemului comunist din anului 1989 care a luat prin surprindere SUA şi Comunitatea Europeană). De asemenea, teoria a confirmat faptul că în general putem prognoza destul de precis efectele unui dezastru natural dar nu şi când. Mulţi oameni, nu mai vor să accepte că dezastrele sunt inevitabile. Ei consideră, în mod eronat, că dezvoltarea tehnologică trebuie să rezolve orice problemă, inclusiv să-i protejeze de efectele dezastrelor. Ori tocmai dezvoltarea tehnologică, dacă nu respectă legile imuabile ale naturii, devine o sursă generatoare de probleme din ce în ce mai complexe, inclusiv în domeniul apărării împotriva dezastrelor. Conform Naţiunilor Unite, pagubele cauzate de efectele generate de dezastre au crescut de la 50 bilioane dolari în 1960 la 120 bilioane dolari în 1980. Pentru primii 6 ani după 1990, pagubele au atins deja cifra de 420 bilioane. Între anii 1966-1990 s-au înregistrat următoarele procente de pierderi pe tipuri de dezastre:

  • inundaţii (77,2% afectaţi şi 8,6% decedaţi);
  • seisme (4,3% afectaţi şi 42,9% decedaţi);
  • erupţii vulcanice (0,1% afectaţi şi 2,0% decedaţi);
  • fenomene meteorologice periculoase (18,4% afectaţi şi 46,4% decedaţi).

 

Dacă se analizează perioada 1965-1992, cele 4653 dezastre naturale au cauzat circa 3,6 milioane victime, au afectat 3 miliarde de oameni la nivelul mondial şi au provocat pierderi economice de 340 bilioane dolari.                                                                     Procentual, distribuţia pe tipuri de dezastre la nivel mondial pentru aceeaşi perioadă a fost următoarea:

  • secetă 11%;
  • cutremur 15%;
  • inundaţii 30%;
  • fenomene meteorologice periculoase 34%;
  • alte tipuri de dezastre 11%.

Tot procentual, distribuţia victimelor a fost :

  • secetă 51%;
  • cutremur 16%;
  • inundații 9%;
  • fenomene meteorologice periculoase 22%;
  • alte tipuri de dezastre 2%.                                                                                    

Distribuţia pierderilor economice pe aceleaşi tipuri de dezastre se prezintă astfel:                        secetă 6%;

  • cutremur 27%;
  • inundaţii 20%;
  • fenomene meteorologice periculoase 43%;
  • alte tipuri de dezastre 4%.

Interpretarea acestor analize și statistici relevă importanța abordării acestei laturi a protecţiei civile, separat sau uneori coroborat cu cele referitoare la efectele ce pot fi produse de armele de distrugere în masă şi/sau armele convenţionale.

Producătorii și comercianții de băuturi sunt așteptați să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR)

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), anunță producătorii, importatorii și comercianții de băuturi că a început înregistrarea în baza de date a sistemului, etapă preliminară intrării în funcțiune a SGR, unul dintre cele mai importante proiecte de economie circulară  din România. Astfel, toate societățile comerciale din România care au calitatea de producători, importatori sau  comercianți de produse din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau aluminiu, cu dimensiuni între 0,1 l și 3 litri, precum și companiile din industria ospitalității ce comercializează aceste produse, au obligația legală, conform Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021, să se înregistreze online, în baza de date a Sistemului de Garanţie-Returnare, pe site-ul www.returosgr.ro. Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) este conceput pentru a încuraja returnarea ambalajelor de băuturi de unică folosință pentru a fi reciclate, contribuind în acest fel la creșterea cantității și a calității materialelor colectate pentru reciclare.

Intrăm astăzi în faza preliminară intrării în funcțiune a  Sistemului de Garanție-Returnare în România și facem apel la toți producătorii, importatorii și comercianții de băuturi demareze cât mai repede înregistrarea online, pe  www.returosgr.ro astfel încât să poată finaliza întregul proces până la data de 28 februarie, anul viitor. Începând de astăzi și până la închiderea procesului de înregistrare, vom desfășura o serie de activități de informare și le vom oferi suport pentru finalizarea cu succes a acestei etape. Este foarte important ca toate companiile vizate să introducă în sistem toate datele solicitate cu o acuratețe cât mai mare. Reamintim faptul că datele culese în această etapă preliminară sunt esențiale pentru configurarea sistemului în raport cu nevoile reale de colectare a ambalajelor la nivel teritorial. Sistemele de garanție-returnare s-au dovedit un succes în țări din întreaga lume, inclusiv în 12 țări din Europa, iar în cazul României un astfel de model va contribui decisiv la atingerea țintelor de reciclare stabilite la nivelul Uniunii Europene. Implementarea cu succes a unui astfel de sistem depinde de fiecare dintre noi, fie că suntem producători, importatori, comercianți, operatori în domeniul HoReCa sau simpli consumatori. De noi toți depinde să facem primul PAS spre o Românie mai curată, în care ambalajele devin resurse.”, a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A .

Producătorii de băuturi, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligați să realizeze obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR, primul pas pentru atingerea acestor ținte fiind înregistrarea în sistem și încheierea contractului cu RetuRO Sistem Garanție-Returnare S.A. Aceștia nu vor mai putea să-și vândă produsele consumatorilor din România dacă nu s-au înregistrat în prealabil în baza de date a SGR. Înregistrarea se face accesând link-ul: https://portal.returosgr.ro

  • Este considerat producător sau importator în scopul SGR orice persoană juridică ce produce și introduce pe piața din România produse SGR, ori importă sau achiziționează intracomunitar aceste produse și le introduce pe piața românească. Ghidul de înregistrare poate fi consultat aici: returosgr.ro/info-producatori

Comercianții de băuturi, precum și companiile care activează în domeniul ospitalității (HoReCa), vor fi responsabili să se asigure că băuturile pe care le vând pe piața românească provin de la un producător înregistrat în SGR, și vor percepe o garanție de 0,50 RON la vânzarea fiecărei băuturi. De asemenea, comercianții  trebuie să organizeze puncte de returnare a ambalajelor de băuturi, în cadrul cărora  să ofere serviciul de preluare a ambalajelor și returnare a garanției către consumatori. Primul pas pentru indeplinirea responsabilităților legale este înregistrarea în baza de date a SGR și o pot face accesând link-ul: https://portal.returosgr.ro

  • Este considerat comerciant în scopul SGR orice persoană juridică ce desfășoară activităţi de comercializare a produselor în ambalaje SGR către consumatorii finali, inclusiv activități din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, unităţi care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi. 

Ghidul de înregistrare poate fi consultat aici: www.returosgr.ro/info-comercianti

Procedura de înregistrare este una simplă. Se va crea un cont de utilizator, introducând datele de identificare ale companiei și datele de contact ale persoanei desemnate în relația cu administratorul SGR. După activarea contului, persoana desemnată în relația cu administratorul SGR va completa toate informațiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale. După introducerea acestor date, se va genera Formularul Standard de Înregistrare în SGR - completat automat cu datele deja introduse. Formularul trebuie semnat de către reprezentantul legal, folosind o semnătură electronică simplă sau calificată , tot prin intermediul portalului RetuRO. Ulterior înregistrării,  se va trece la următoarea etapă, semnarea contractului cu administratorul SGR, RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., de asemenea pe site-ul returosgr.ro. Neînregistrarea în baza de date operată de către administratorul SGR  atrage după sine o amendă între 20.000 și 40.000 RON. Producătorii, importatorii și comercianții sunt așteptați să se înregistreze până pe data de 28 februarie 2023. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. oferă pe toată perioada înscrierii asistență prin call center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 - 18:00, cu excepția sărbătorilor legale.

Sistemul Garanție-Returnare va deveni funcțional începând cu 30 noiembrie 2023, iar consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. SGR reprezintă un sistem în care românii vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți în cadrul magazinelor. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi condiționat de prezentarea bonului fiscal.

--- 

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) a fost creat de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

RetuRO, administratorul SGR, va asigura transparență asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană. 

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107, Comuna Surani, Judetul Prahova
CIF: 36349720; Email:director@infomediu.eu
Telefon: +40 720 88 28 55