Dezvoltarea economică a Indiei și creșterea populației a distrus suprafețe întinse de pădure din cauza creșterii cererii de lemne de foc, pășini și terenuiri pentru construirea de locuințe. Din 2013 și până în prezent peste 2.500 kilometri pătrați de pădure au dispărut, o suprafață cu 30% mai mare decât cea a municipiului Bucureși și județului Ilfov la un loc.

În ciuda acestui fapt, guvernul indian raportează că suprafața totală a terenurilor împădurite a crescut și se fac noi eforturi pentru a le extinde și mai mult. Scopul final este ca 33% din teritoriul Indian să fie acoperit de pădure.

Ca parte a inițiativei de reîmpădurire, 800.000 de voluntari din statul indian Uttar Pradesh, a stabilit un nou record mondial: au plantat 50,4 milioane de copaci în doar 24 de ore. Astfel, peste 80 de specii diferite de puieți au fost ridicate din pepinierele locale și plantate în peste 6.000 de situri din întreagul stat.

Recordul mondial precedent, stabilit de Pakistan în 2013, a fost de 847.275 copaci.

Efortul a făcut parte din angajamentul Indiei de la Conferința climatică de la Paris, în 2015. În acest acord, India a acceptat să aloce 6 miliarde de doalri pentru a replantarea de păduri pe 12% din suprafață, pentru a ridica gradul total de acoperire până la 29%.

Pentru mai multe detalii,accesați sursa:

www.green-report.ro

 Compania Zen Energy pe bază de energie regenerabilă din Australia de Sud urmează a construi o centrală de energie solară de 100 de milioane de $ cu 100 megawati (MW) de stocare a bateriei în regiune.

Președintele profesor Ross Garnaut a declarat că bateria va "rezolva cele mai multe" dintre problemele energetice ale statului și în cazul în care  va creste cu un 50MW în continuare s-ar rezolva "toate" probleme de energie.

"Penele de curent din anul trecut nu s-ar fi întâmplat dacă aceasta centrală ar fi existat ", a spus el. Noi credem că aceasta poate aduce o contribuție majoră atât la stabilitatea rețelei și de asemenea, pentru a oferi un tampon pentru atunci când cererea de vârf pentru putere depășește oferta din alte surse. "Cu toate acestea, profesorul Garnaut a spus" "reguli  de stabilire ac

Compania din Australia, a primit, de asemenea, $ 450.000 de la Agenția Australian Renewable Energy (ARENA) pentru a dezvolta o stație de hidrocentrale pompat în Upper Golful Spencer.

SURSĂ: http://econews.com.au

Autorii unui studiu estimează că numărul de rinoceri negri a scăzut de mai bine de 20 de ori la mijlocul anilor `90. După această perioadă, specia a fost protejată mai bine și până în 2014 au fost salvați 5.000 de rinoceri. Însă, un kilogram de coarne de rinoceri a ajuns să valoreze 65.000 de dolari și suma se află în creștere. Rinocerii negri se mai regăsesc astăzi doar în cinci țări – Africa de Sud, Namibia, Kenya, Zimbabwe și Tanzania. 

Potrivit studiului, începând cu a doua jumătate a secolului XX, în special în Kenya și Tanzania, vânătoarea pentru coarne a rinocerilor negri le-a decimat specia. Animalele ucise în urma braconajului a crescut în Africa de Sud, de la 13 pe an în 2007, la 455 pe an până la jumătatea lunii octombrie 2012. În Zimbabwe, unde populațiile de rinoceri sunt mai reduse, între 2000 și 2011, au dispărut în medie 39 de rinoceri pe an.

Cercetătorii avertizează că braconajul a atins un nivel critic și că dacă uciderile continuă, mortalitatea în rândul rinocerilor va depăși natalitatea între 2016 – 2018. Începând cu 2013, în fiecare an,  peste 1.000 de animale au murit în urma actelor de braconaj.

În același timp, nu numai că numărul de rinoceri negri s-a diminuat considerabil, dar evoluția speciei a făcut ca animalele să aibă gene mai slabe decât strămoșii lor. Cercetătorii numesc acest lucru diversitate genetică și concluzionează că, în cazul rinocerilor negri, ea s-a diminuat cu 69%. Ceea ce înseamnă că rinocerii negri supraviețuiesc, se reproduc și se adaptează mai greu la schimbări. Autorii studiului au stabilit această diminuare a ratei de adaptare, comparând mostre ADN prelevate de la rinocerii negri, care trăiesc în prezent, cu mostrele din muzee.

Sursa: www.green-report.ro

Pescăruşul lui Franklin (Larus pipixcan) a fost observat pentru prima oară în judeţul Olt, la Slatina, potrivit unui comunicat SOR.

Observaţia a fost făcută de unul dintre membrii fondatori ai ONG-ului, Szabó József junior, alături de prietenul său, birdwatcher-ul Pál Lajos.

Cei doi se aflau într-o excursie de observare a păsărilor, pe 26 decembrie 2016, fiind angrenaţi în realizarea listei anuale, un fel de concurs între păsărari, care constă în observarea unui număr cât mai mare de specii pe un teritoriu dat, pe perioada unui an calendaristic.

„Am ajuns aproape de oraşul Slatina unde, înainte de intrarea în oraş dinspre Craiova, ne-am oprit la pod să mai aruncăm o privire pe lac înainte să se întunece. În faţa noastră, la vreo 100 de metri era un stol de 200-300 de exemplare de  pescăruşi râzători (Larus ridibundus), iar pe apă stoluri răzleţe de raţe sunătoare. După ce am "scanat" cu binoclul lacul şi nu mi-a sărit nimic în ochi, m-am hotărât să mă uit cu luneta la pescăruşi, doar-doar găsesc vreunul cu inel color. Uitându-mă la picioarele roşii ale pescăruşilor râzători din faţa stolului, dintr-o dată am zărit un pescăruş care era diferit, într-o zonă cu mai puţine păsări. Avea cioc negru, frunte albă, iar restul capului negru cu un inel orbital alb şi cu o statură puţin mai mică, din câte am putut vedea şi spatele gri închis, ca la un pescăruş sur. În acel moment, i-am zis lui Lajos să vină şi el să se uite şi m-am repezit la maşină, mi-am luat aparatul foto pe care l-am aşezat pe parapetul de beton de pe marginea digului şi am început să fac poze. Cuvintele pe care le-am rostit în acele câteva minute nu le pot reproduce, însă pentru amândoi un lucru era clar şi anume că este o specie nouă pentru fauna României. Am făcut puţin peste 200 de imagini, majoritatea catastrofale, dar la unele am reuşit cumva să ţin aparatul să nu se mişte”, a povestit Szabó József junior. Pasărea a fost observată din nou după trei săptămâni.

Sursă:http://www.rfi.ro

Sursă foto: Szabó József junior

Din analizele gama spectrometrice efectuate în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) din România, asupra probelor prelevate în luna ianuarie 2017, nu s-a pus în evidență prezența radionuclidului artificial Iod-131 în aerosolii atmosferici. Precizăm că, în România, monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu (aer, apă de suprafaţă, sol, vegetaţie) se realizează permanent prin RNSRM, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului (Ministerul Mediului) și în coordonarea științifică, tehnică și metodologică a Laboratorului Național de Referinţă Radioactivitate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). RNSRM funcţionează în prezent cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 86 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama în aer. În cadrul programului standard de monitorizare, RNSRM efectuează și prelevări de probe de aerosoli atmosferici, care sunt analizați beta global imediat (analiză de screening cu rol de avertizare/alarmare timpurie a factorilor de decizie naționali și a populaței), iar rezultatele sunt centralizate, verificate, validate și raportate zilnic de către Laboratorul Național de Referință din cadrul ANPM, în calitate de coordonator al RNSRM. Datele obținute ca urmare a efectuării determinărilor beta globale ale aerosolilor atmosferici sunt publice, ele fiind postate zilnic pe web-site-ul ANPM (http://www.anpm.ro/probe-deaerosoli-atmosferici-analize-beta-globale). Ulterior, probele sunt cumulate lunar și transmise spre analiză gama spectrometrică, în scopul punerii în evidență ale oricăror variații față de cele ale fondului natural.

SURSĂ:DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT, MINISTERUL MEDIULUI

O taxare suplimentară, mai mult decât dublă, a deșeurilor care nu se reciclează nu rezolvă problemă reciclării, astfel încât trebuie gândit un sistem care să restarteze relațiile dintre autoritățile publice locale și salubriști, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, viceprim-ministrul și ministru al Mediului, Daniel Constantin.

'Am găsit un sistem de management al deșeurilor care, din păcate, nu funcționează. E mare nevoie să stingem 'incendiile' pe care le-am găsit după ce am preluat mandatul la Ministerul Mediului. Din 19 ianuarie, există un grup de lucru la Ministerul Mediului care lucrează pentru a găsi cele mai bune soluții pentru Ordonanța pentru modificarea Legii privind taxa la groapă. Nu cred că în această săptămână proiectul de Ordonanță pentru modificarea legii privind taxa la groapă va intra în Guvern. O taxare suplimentară mai mult decât dublă a deșeurilor care nu se reciclează nu rezolvă problemă reciclării. România nu și-a îndeplinit niciun termen în privința reciclării și astfel am ajuns în situația actuală. Problema pe care o avem în acest moment este aceea legată de disputa cine să suporte această penalizare? Cred că această OUG poate să fie o restartare a relațiilor dintre autoritățile locale și salubriști. Salubriștii spun că nu ei trebuie să plătească această taxă, autoritățile locale spun că deja ei au o taxă pe care o plătesc", a afirmat Constantin.

Potrivit ministrului Mediului, societățile de salubritate ar trebui să plătească respectiva taxă la groapa de gunoi.

"Grupul de lucru va propune o metodă care să fie aplicabilă, nu doar introducerea unei taxe pur și simplu. Această taxă penalizatoare ar trebui să fie în sarcina salubrișților, din punctul meu de vedere. Salubristul nu trebuie să ducă gunoiul numai din punctul A în punctul B. Acesta trebuie să pună la dispoziție și pubele diferențiate pentru fiecare cetățean. Obiectivul meu este să creăm un sistem funcțional și să ajungem la o cantitate mai mică de depozitare și mai mare pentru reciclare. Din fondurile care se colectează din taxa la groapă o sumă se va întoarce către salubriști, pentru ca aceștia să poată realiza investițiile necesare", a explicat oficialul.

La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv. În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creșterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reușit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, așa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

România trebuie să respecte 36 de condiționalități ex-ante față de Comisia Europeană, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

Reprezentanți ai autorităților publice și organizațiilor de profil participă, marți, la conferința națională 'Aplicații concrete în contextul noilor prevederi legislative în domeniul mediului'.

Sursa informatii+poza - Agerpres

În cadrul evenimentului au loc dezbateri despre stadiul implementării proiectelor de management integrat al deșeurilor, soluții privind deblocarea proiectelor de investiții, legislația actuală privind devierea de la depozitare și soluții pentru creșterea cantităților de deșeuri depozitate.

AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruștei)

Primăvara aceasta prospețimea vlăstarilor va invada comuna Ariceștii Rahtivani, aflată la doar 14 de km de Ploiești. Haiducii Pădurii Copiilor împreună cu voluntarii dornici de mişcare pentru bine vor planta puieţi pe 8,5 hectare pentru o pădure nouă, pentru un aer mai curat şi pentru o viaţă sustenabilă.

Din 2016, programul Pădurea Copiilor a devenit Asociația Pădurea Copiilor. Cu energia, cu entuziasmul, cu încrederea că putem contribui la un viitor mai bun pentru copiii de astăzi, ne continuăm misiunea de a readuce viața acolo unde aceasta a devenit nesustenabilă, de a terraforma.

Pădurea Copiilor este moștenirea a 10.000 de voluntari ce au refăcut 36 de hectare ale Vlăsiei de odinioară, plămâni verzi de care beneficiază zeci de mii de oameni. Numeroase companii și ambasadori extremi au rezistat și s-au dedicat cauzei noastre, pentru ca în 2017 încă 21 de hectare* să redevină verzi.

Despre Asociaţia Pădurea Copiilor

Pădurea Copiilor este o asociație nouă, înființată în 2016, desprinsă organic din Asociația ViitorPlus, unde a început în anul 2007 sub numele: „Adoptă un copac!”.

Pădurea Copiilor este un program de mediu cu o componentă puternic educațională, care își propune dezvoltarea comunităților din sudul tarii, aflate în dificultate și schimbarea de mentalități. Obiectivul nostru de a împăduri suprafeţe degradate din sudul României este atins prin implicarea comunităţilor locale, cu ajutorul a mii de voluntari şi cu susţinerea companiilor partenere, ce aleg să aibă un comportament responsabil. Pentru aceasta avem parteneriate pe termen lung cu companii şi donatori, organizăm  evenimente şi campanii educaţionale şi sportive, care să susţină proiectele de împădurire.

În 2016, domeniile noastre de implicare au devenit mai vaste oferind soluții pentru împădurire, voluntariat, sport, educație, eco-inovație, dezvoltare comunitară.

SURSĂ: Direcția de Comunicare Padurea Copiilor

IFAT Eurasia 2017, care a avut loc între 16 februarie și 18, a demonstrat încă o dată importanța continuă a Turciei ca centru pentru sectorul de mediu din regiunea Eurasia.Spațiul ocupat de această expoziție în Centrul Expozițional din Istanbul (OFIs) a crescut la peste 17.000 de metri pătrați. Un total de 230 de expozanti-reprezentand 413 companii-au participat la cea de a doua ediție a Eurasia's Leading Târgul pentru tehnologii de mediu. Stefan Rummel, Managing Director al Messe München, explică: "Creșterea în spațiu de aproape zece la sută, arată că expozantilor, de asemenea, continuă să aibă încredere și încredere în piața eurasiatic. Acum, și în viitor, Turcia este un partener comercial important, iar legătura dintre est și vest. Acesta este motivul pentru Eurasia IFAT este de o importanță atât pe termen lung. "

Pentru mai multe informații, accesati sursa: 

http://images.info.messe-muenchen.de/Web/MesseMunchen/%7B3f5f3b11-895a-4b94-ac06-1f0d4092c236%7D_06_IFAT_Eurasia_en_Final_Report.pdf?bid=IFE_2017_P_PI_06_EN&etcc_med=email&bkn=central_email

În cursul zilei de 23 februarie 2017, ora 15:30, a fost semnalată de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, o poluare accidentală cu uleiuri și hidrocarburi provenite de la transformatoarele Punctului TRAFO de pe amplasamentul S.C. FORTUS S.A. Iași (societate aflată în faliment, administrator judiciar SMDA MURES INSOLVENCY SRL).

Reprezentanții S.C. Fortus S.A. au intervenit prin obturarea cu materiale absorbante a scurgerilor de ape impurificate în colectorul Valea Adâncă, sursa poluării fiind stopată. Totuși, de pe platforma FORTUS, o cantitate neprecizată de ulei si hidrocarburi a pătruns din sistemul de canalizare pluvială, în pârâul Valea Adâncă și, de aici, în râul Nicolina.

Menționăm că, au fost avertizate și folosințele din aval: S.C. APAVITAL S.A. Iași și S.C. AQUAVAS S.A. Vaslui - sucursala Huși.

În intervalul 23-24 februarie 2017, pentru reducerea efectelor poluării, Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, prin Sistemului de Gospodărire a Apelor Iași, a instalat cca 300 ml baraje plutitoare absorbante în șapte secțiuni, după cum urmează:

1. Confluența Valea Adâncă – râul Nicolina;
2. Pe râul Nicolina, aval confluență Valea Adâncă;

     În Municipiul Iași pe râul Nicolina:

3. aval 100 m de Piața CUG;
4. aval 200 m Pod Galata;
5. amonte confluență cu râul Bahlui;

    Pe râul Bahlui:

6. amonte Pod Metalurgiei;
7. în zona podului Holboca.

În cursul zilei de astăzi, 24 februarie 2017, au fost semnalate, în continuare, irizații de ulei și hidrocarburi, pe cursul râului Bahlui și Jijia, până la confluența cu râul Prut. Totodată, a fost continuată acțiunea de împrăștiere a 600 kg de material absorbant pe suprafața apei, în amonte de barajele plutitoare, în vederea reținerii și colectării irizațiilor.

Din cauza efectului presiunii ghețurilor, barajele absorbante sunt afectate și necesită refaceri periodice.

Sunt în curs de amplasare încă două baraje suplimentare, pe râul Jijia, amonte de confluența cu râul Prut (zona pod Moreni).

SURSĂ: AGENȚIA NAȚIONALA APELE ROMÂNE

Un angajat al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, I.N., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Pucioasa – Direcția Silvică Dâmbovița, a fost agresat recent de un grup de persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal lemn din fondul forestier de stat. Angajatul Romsilva a fost internat în Spitalul Județean din Târgoviște, cu multiple leziuni la picioare și în zona toracică.

            De la începutul anului, acesta este al șaptelea caz de agresiune asupra personalului de teren al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe fondul sporirii acțiunilor de pază și a controalelor. Agresiunile anterioare au avut loc pe raza Ocoalelor Silvice Ghimpați, județul Giurgiu, Roșiori de Vede, județul Teleorman, Dolhasca și Marginea, județul Suceava, Bocșa Montanei, județul Caraș-Severin și Târgu Mureș. În patru din aceste cazuri, personalul silvic agresat a necesitat îngrijiri medicale.

            În toate cazurile de agresiune, organele de cercetare au deschis dosare de urmărire penală pentru infracțiunile de vătămare corporală sau ultraj.

            Pe parcursul anului trecut, alți 22 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost agresați în timpul acțiunilor de pază și control în fondul forestier de stat.

            Intensificarea acțiunilor de pază și control în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a condus, anul trecut, la o scădere cu 16,27% a tăierilor ilegale.

SURSĂ: 

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA