DESPRE SECETĂ

DESPRE SECETĂ

Editorial realizat de Dr. Ing Stelian DUDUȘ

Conform Wikipedia, Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă. În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.

Cauzele fenomenului:

  • deficit pluviometric;
  • degradarea solului;
  • creşterea temperaturii apei oceanelor;
  • creşterea concentraţiei de bioxid de carbon în atmosferă.

Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a cărui formă de manifestare depinde de o serie de factori:

  • existenţa sistemelor de irigaţii;
  • capacitatea de absorbţie a terenului;
  • frecvenţa căderilor pluviometrice;
  • modul de adaptare al fermierilor).

Predictibilitate: perioade de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climaterice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producere a fenomenului.

Factori de vulnerabilitate:

  • stabilirea de habitate în zone aride,
  • terenuri agricole izolate,
  • lipsa unor resurse alternative de alimentare cu apă,
  • lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc,
  • nesubvenţionarea agriculturii în zonele de risc la acest hazard,
  • lipsa interesului faţă de efectele generate de acest hazard.

Efecte:

  • scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice;
  • creşterea preţurilor;
  • creşterea ratei inflaţiei;
  • reducerea stării nutriţionale a populaţiei;
  • îmbolnăviri;
  • reducerea surselor de alimentare cu apă;
  • criză energetică;
  • distrugerea comunităţilor prin creşterea imigrării;
  • scăderea stocurilor strategice.

Măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată.

Măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare.

Măsuri post-dezastru:

  • menţinerea stabilităţii preţurilor;
  • distribuirea centralizată a hranei;
  • asigurarea rezervelor de alimente;
  • asigurarea unor noi surse de alimentare cu apă;
  • monitorizarea situaţiei nutriţionale a populaţiei.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice (mai ales imagini prin satelit), monitorizarea situaţiei nutriţionale şi economico-sociale.

Philips continuă să-și consolideze strategia de business responsabilă, prin angajamentele sociale, de mediu și de guvernanță corporativă (Environmental, Social and Corporate Governance – ESG)

  • 1,81 miliarde de vieți îmbunătățite cu ajutorul tehnologiilor, serviciilor și soluțiilor, dezvoltate de Philips în domeniul tehnologiei medicale
  • Philips a devenit prima companie din domeniul tehnologiei medicale care a obținut aprobarea inițiativei Science Based Targets (SBTi) pentru obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 din întregul lanț valoric
  • Philips a primit distincția "A List" de la CDP pentru al 10-lea an consecutiv, o recunoaștere continuă pentru poziția de lider în domeniul sustenabilității
  • Furnizorii și clienții Philips se implică activ pentru a contribui la reducerea emisiilor în întregul lanț valoric
  • Cu o utilizare a energiei regenerabile de 77%, Philips avansează către a îmbunătăți 2 miliarde de vieți pe an până în 2025

 Royal Philips (NYSE: PHG, AEX: PHIA), lider mondial în domeniul tehnologiei medicale, a înregistrat progrese importante în realizarea ambițiilor sale cheie în materie de mediu, implicare socială și guvernanță corporativă (ESG). În 2022, Philips a îmbunătățit viața a 1,81 miliarde de persoane prin tehnologiile și soluțiile sale, reducând în continuare emisiile operaționale, precum și emisiile indirecte în întregul lanț valoric, alături de furnizorii săi.

 „Continuăm să ne apropiem de obiectivul de a îmbunătăți 2 miliarde de vieți pe an până în 2025, în timp ce intensificăm eforturile în direcția sustenabilității în cadrul operațiunilor noastre și al lanțului de aprovizionare", a declarat Marnix van Ginneken, Chief ESG & Legal Officer la Royal Philips. „Impulsul tot mai mare de a reduce amprenta colectivă asupra mediului, manifestat în industrie medicală și în rândul clienților, ne încurajează zilnic să continuăm eforturile pentru reducerea emisiilor în întregul lanț de aprovizionare și să accelerăm trecerea la o economie circulară."

 Actualizarea obiectivelor de mediu, impact social și guvernanță corporativă reprezintă o parte integrantă a Raportului Anual Philips 2022.

 Mediu:

Veniturile circulare au reprezentat 18% din vânzările companiei în 2022, comparativ cu 16 % în 2021. În 2022, Philips a înregistrat cu 10% mai multe retururi de echipamente medicale, față de anul precedent și peste 3.500 de sisteme au fost returnate pentru reciclare. Produsele și soluțiile EcoDesigned au însemnat venituri de 71,7%, susținute de produsele de îngrijire și frumusețe care conțin peste 25% plastic reciclat și de cele din categoria Oral Healthcare care a introdus primele capete de periuță, fabricate din materiale 75% bio. Cererea de sisteme de sănătate sustenabile este susținută de MR 5300 prin magnetul BlueSeal, lider în industrie, care ajută departamentele de radiologie să reducă masiv nevoia de gaz și heliu;

 Philips a atins un nivel de utilizare a energiei regenerabile de 77%, depășind obiectivul de 75% pentru 2025. Compania a redus emisiile de CO₂ legate de transport și distribuție cu 22% printr-o politică mai strictă de transport aerian și prin optimizarea locațiilor depozitelor. Compania a îmbunătățit circularitatea fluxului său de deșeuri la 91%, reciclând, reutilizând sau reducând din ce în ce mai mult deșeurile. Un exemplu este înlocuirea plasticului de unică folosință în ambalajele furnizorilor cu cutii care pot fi folosite în mod repetat.

 CDP, un ONG global care evaluează performanța și gestionarea emisiilor de CO₂ ale companiilor care raportează, a clasat Philips pe lista "A" a CDP Climate Change pentru a zecea oară consecutiv, datorită performanței și transparenței continue a companiei în materie de climă;

 În 2022, Philips a devenit prima companie din domeniul tehnologiei medicale care a primit aprobarea din partea inițiativei Science Based Targets (SBTi) pentru obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ din întregul lanț valoric. În plus, 41% dintre furnizori (pe baza cheltuielilor) s-au angajat acum să respecte obiectivele bazate pe știință - obiectivul Philips este de 50% până în 2025;

 Implicare socială:

Philips a fost aproape de 1,81 miliarde de oameni prin tehnologiile și soluțiile sale în anul 2022, dintre care 202 milioane în comunitățile defavorizate (cu ajutorul Fundației Philips). Acest lucru aduce mai aproape compania de obiectivul său de a îmbunătăți 2 miliarde de vieți pe an până în 2025, dintre care 300 de milioane în comunitățile defavorizate.

 În 2022, îmbunătățirea accesului la îngrijire în comunitățile vulnerabile a fost susținută de parteneriate durabile, de dezvoltarea de soluții digitale inovatoare și de implementarea unor noi modele de afaceri și de finanțare care sunt atât sustenabile, cât și scalabile.

 Philips a avansat în privința angajamentul asupra diversității de gen în funcțiile de conducere, incluzând o reprezentare de 30% a femeilor în rolurile de conducere, un accent sporit pe sănătatea și bunăstarea angajaților (atât sănătatea fizică, cât și cea mentală) și un accent continuu pe asigurarea unui loc de muncă sigur și sănătos. 

 Guvernanța corporativă:

Angajamentul Philips față de o guvernanță responsabilă și transparentă este ilustrat prin publicarea Raportului Philips privind drepturile omului 2022, în care Philips a informat părțile interesate cu privire la progresele cheie, înregistrate în abordarea drepturilor omului în ultimul an, împreună cu planurile de îmbunătățire continuă.

 Philips continuă să își asume un rol activ, în colaborare cu instituții globale precum Fundația pentru Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Forumul Economic Mondial (WEF) și Uniunea Europeană pentru a contribui la dezvoltarea unui cadru global standard de raportare ESG.

Philips continuă urmărirea direcțiilor din strategia sa bazată pe sustenabilitate, pentru susținerea unei industrii medicale mai sustenabile, pentru atenuarea schimbărilor climatice și pentru a lăsa o planetă mai sănătoasă generațiilor viitoare. În 2023, compania este inclusă pentru al zecelea an consecutiv în Claritive 100 Global Innovator, top care măsoară excelența bazată pe consecvență și inovație. Philips investește anual peste 1,7 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare pentru a oferi inovații centrate pe pacient și pe oameni. Datorită prezenței sale globale, a platformelor informatice puternice, a datelor de monitorizare ambulatorie și imagistică, a ofertelor de sănătate personală, precum și a capacităților puternice de a sprijini îngrijirea în diferite medii, Philips contribuie la bunăstarea oamenilor pentru a face medicina mai accesibilă și mai durabilă, atât în spital, cât și la domiciliu.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNUI SEISM

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNUI SEISM

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ


Termenii de „Seism” sau „Cutremur” sunt folosiți pentru descrierea mișcărilor pământului, respectiv vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

Principalele caracteristici ale unui seism sunt:

- focarul (sinonim hipocentru) – punct teoretic din interiorul pământului unde apare declanşarea unui cutremur tectonic;

- epicentru – proiecţia focarului pe suprafaţa pământului;

- falie –  fractură plană sau uşor curbă a scoarţei terestre în lungul căreia se produc deplasări;

- intensitate seismică –  cuantificarea consecinţelor unui cutremur, pe o scară specifică de 12 grade, plecând de la efectele avute asupra populaţiei, a construcţiilor şi a mediului natural. Cele mai cunoscute scări de intensitate sunt: scara MM (Mercalli modificată), scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik);

- izoseiste – curbe care delimitează, pe o hartă macroseismică, suprafeţele de egală intensitate seismică;

- magnitudine – parametru care măsoară cantitatea de energie eliberată de un cutremur, elaborat în 1935 de S.F. Richter, pe o scară de nouă grade;

- adâncimea focarului (hipocentrului) – distanţa pe verticală dintre epicentru şi focar.

După adâncime, cutremurele se clasifică astfel:

  • de suprafaţă: între 0 - 50 km,
  • intermediare: între 50 - 250 km,
  • de adâncime: peste 250 km;

- microzonare seismică – împărţirea unei regiuni în sectoare caracterizate de aceleaşi efecte pentru un cutremur prevăzut, înregistrate la scări de 1:5000 până la 1:10000;    

- predictibilitate – se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice, istoricul acestora şi observaţii în teren;

- factori de vulnerabilitate:

  • construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat;
  • clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau execuţie);
  • densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse;
  • informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure.

 

- efecte:

  • distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii sociale, culturale, religioase etc.);
  • distrugerea sau avarierea construcţiilor industriale;
  • distrugerea sau avarierea reţelelor de gospodărie publică (apă, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicaţii, canal etc.);
  • producerea unor efecte de masă (panică, stres etc.);
  • generarea unor accidente nucleare sau chimice.

- măsuri de reducere a riscului: proiectarea clădirilor conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de apărare împotriva efectelor cutremurului.                                                                                                      - măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei; realizarea planurilor de protecţie şi intervenţie.                                                                                                                                              - măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor; căutare-salvare; asistenţă medicală de urgenţă; reabilitarea facilităţilor ec.-soc. afectate; distribuirea de ajutoare.

DESPRE INUNDAȚII

DESPRE INUNDAȚII

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ


Principalele noțiuni tehnice ale inundaţiilor sunt:                  

  • unda de viitură – fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi a nivelurilor unui curs de apă, într-o perioadă de timp dată.
  • timp de creştere – perioada de timp în care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare.
  • timp de descreştere – perioada de timp în care debitele scad până la valoarea scurgerii de bază.
  • debit maxim (de culminaţie) – volumul maxim de apă care trece printr-o secţiune a unui râu într-o secundă.
  • volumul viiturii – volumul total de apă scurs pe râu în timpul viiturii.
  • propagarea viiturii – deplasarea undelor de viitură între două secţiuni ale unui curs de apă.

 În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.

Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare a vremii şi cursurilor de apă.

Factori de vulnerabilitate:

  • clădirile construite în zona inundabilă;
  • lipsa sistemului de avertizare a populaţiei;
  • capacitatea redusă de absorbţie a solului;
  • fundaţiile cu o rezistenţă slabă a clădirilor;
  • stocurile de alimente neprotejate.

Efecte:

  1. economice, respectiv distrugeri sau avarii la:
    • obiective industriale;
    • drumuri şi căi ferate;
    • localităţi, magistrale de petrol;
    • apă;
    • gaze;
    • linii electrice;
    • linii de telecomunicaţii;
    • poduri şi podeţe;
    • sectorul zootehnic.
  2. sociale negative:
    • victime omeneşti;
    • evacuarea populaţiei;
    • pericol de epidemii;
    • întreruperea procesului de învăţământ;
    • distrugeri de bunuri culturale;
    • provocarea panicii;
    • reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate şi diminuarea veniturilor populaţiei.

 

  1. ecologice negative:
    • degradarea mediului ambiant;
    • poluarea apelor de suprafaţă sau subterane;
    • poluarea solurilor;
    • exces de umiditate;
    • degradarea versanţilor;
    • distrugeri ale faunei şi florei.

Pe lângă efectele directe, se pot manifesta şi o serie de efecte indirecte, astfel:

  • întreruperea proceselor de producţie;
  • întârzieri în livrarea produselor;
  • cheltuieli pentru apărarea în timpul inundaţiilor;
  • cheltuieli pentru normalizarea vieţii după inundaţii;
  • reducerea exporturilor.

Măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare (diguri, baraje, canale, poldere, controlul eroziunii, etc.).

Măsuri de pregătire specifice:

  • sisteme de detecţie şi alarmare;
  • educarea şi participarea comunităţii;
  • planificarea lucrărilor de apărare.

Măsuri post-dezastru:

  • evaluarea efectelor dezastrului;
  • căutare-salvare; asistenţă medicală;
  • aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente;
  • purificarea apei;
  • supravegherea epidemiologică;
  • adăpostirea temporară.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor (mai ales a celui aerian).

 Cauzele inundațiilor pot fi:

  1. naturale/climatice:
  • ploi;
  • viituri de râuri;
  • topirea zăpezilor;
  • dezghețul;
  • căderea precipitațiilor;
  • furtuni puternice;
  • cutremure de pamant.
  1. antropice:
  • despăduriri;
  • construcții hidrotehnice;
  • ruperea digurilor fluviale sau marine;
  • ruperea deliberată a barajelor și digurilor.

 

GNM a demarat controale în toată țara pentru a verifica conformarea agenților economici la obligația de înscriere în baza de date a SGR până la data de 28 februarie

GNM a demarat controale în toată țara pentru a verifica conformarea agenților economici la obligația de înscriere în baza de date a SGR până la data de 28 februarie

Termenul limită până la care producătorii, importatorii și comercianții de produse care fac obiectul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) aveau obligația de a se înscrie în platforma SGR (www.returosgr.ro) a expirat pe 28 februarie 2023. Începând cu data de 01 martie 2023, Garda Națională de Mediu a demarat un control tematic, la nivel național, pentru a verifica modul în care agenții economici s-au conformat față de această obligație legală. Potrivit companiei RetuRO, administratorul SGR, până la data de 28 februarie, peste 55.000 de operatori economici și-au activat conturile de utilizatori în platforma online. Dintre aceștia, 23.145 au finalizat înregistrarea conform procedurii prevăzute de lege.

 Controlul demarat astăzi de GNM va continua până la finalul lunii martie și îi vizează pe operatorii economici care nu au respectat obligațiile prevăzute de HG 1074/2001. Conform aceluiași act normativ, nerespectarea termenului limită de înscriere în platformă se sancționează cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei. Într-o primă fază, în cazul în care vor constata nerespectarea obligației de înscriere, comisarii GNM vor emite avertismente și vor impune conformarea operatorului economic în maxim 30 de zile. După expirarea perioadei de conformare, comisarii vor reveni la agentul economic avertizat și, în cazul în care vor constata în continuare neconformități, vor aplica sancțiunile prevăzute de lege.

 Le recomandăm tuturor operatorilor economici – producători/importatori și comercianți de băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, comercializate în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1l şi 3l) – care se află încă în stadii intermediare de înregistrare, dar și celor care încă nu s-au înregistrat, să parcurgă de îndată toți pașii necesari pentru a finaliza procedura de înregistrare. Este important ca, la momentul controlului comisarilor de mediu, procedura să fie finalizată, chiar dacă aceasta a fost inițiată după termenul de 28 februarie. De asemenea, obligația de înscriere rămâne valabilă inclusiv pentru toți operatorii economici vizați care își încep activitatea după 28 februarie 2023.

 Pentru o gestionare mai eficientă a deșeurilor la nivel național și pentru creșterea gradului de reciclare, Guvernul României și-a asumat implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi. SGR reprezintă un sistem prin care cetățenii vor plăti o garanție de 0,50 bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l, inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți, practic, în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.

 Înregistrarea OBLIGATORIE în baza de date a sistemului reprezintă etapa preliminară intrării în funcțiune a SGR, care va avea loc pe 30 noiembrie 2023.  De asemenea, pentru informații și suport privind înregistrarea în platforma SGR, vă informăm că RetuRO pune la dispoziție un call center - 021 207 00 09 – număr cu tarif normal apelabil din orice rețea, disponibil de luni până vineri între orele 09:00 - 18:00, cu excepția sărbătorilor legale.

Un PET mic pentru om, un Tricou de Uriaș pentru omenire.

Un PET mic pentru om, un Tricou de Uriaș pentru omenire.

Acesta este sloganul celei mai recente campanii de promovare a reciclării, demarată de Asociația 11even, cu sprijinul Kaufland România și Federația Română de Rugby.

Proiectul propune realizarea unui nou record atestat de Guinness World Records, pentru cel mai mare tricou din lume. Cu dimensiuni estimate la nivelul unui teren de rugby, tricoul va fi realizat complet din țesătură reciclată din material plastic. Pentru aceasta, în perioada 1-22 martie, organizatorii lansează invitația tuturor doritorilor de a se alătura acestui demers și de a strânge împreună peste 250.000 de PETuri, în magazinele Kaufland din toată România. Cei care doresc să contribuie pot să aducă oricâte PETuri de până la 3 l la aparatele de reciclat din parcările tuturor magazinelor Kaufland din țară. Pentru a lua parte și la tombola organizată cu această ocazie, trebuie reciclate 5 PETuri odată. Aparatul emite un bon cu un cod unic, care poate fi înscris pe site-ul www.tricoudeurias.ro pentru a participa la concurs. Între premiile oferite de organizatori se regăsesc tricouri replică ale Tricoului de Uriaș, realizate din fibră de plastic 100% reciclat, tricouri și mingi semnate de jucătorii echipei naționale de rugby a României, sau experiențe la evenimentul de atestare a recordului.

Pe 22 aprilie, cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului, dorim să stabilim un nou record mondial atestat de Guinness World Records. Alături de Kaufland România, partenerul principal al proiectului, și de echipa națională de Rugby a României, vom desfășura pe Stadionul Arcul de Triumf din București Cel mai mare tricou din lume, un adevărat Tricou de Uriaș. Și pentru că dorim să-i răsplătim pe uriașii de mâine - cei cu ajutorul cărora putem realiza acest obiectiv, după evenimentul de atestare, din materialul folosit pentru tricoul destinat recordului se vor produce peste 12000 de tricouri de adulți și copii, care vor fi donate pe parcursul anului în cadrul evenimentelor Bucurie în Mișcare. Aflat la cea de a XI-a ediție, Bucurie în Mișcare este unul din cele mai importante programe de promovare a mișcării de masă din țara noastră, fiind organizat de Asociația 11even, cu sprijinul Kaufland și cu implicarea a sute de cluburi și entități din domeniul sportului.

Mai multe informații despre posibilitatea de implicare în proiect, stadiul colectării și informații despre reciclarea corectă a plasticului se regăsesc pe www.tricoudeurias.ro sau pe paginile

noastre de social media.

Modelul olandez de management al crizelor

Modelul olandez de management al crizelor

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ


Olanda a fost printre primele ţări care a început studierea metodică a termenului de criză precum şi modul de realizare a unui sistem de gestionare a acestora. A fost pus în funcţiune un sistem de management al crizelor cu următoarele caracteristici:

  • fiecare minister planifică măsuri şi asigură fonduri pentru managementul unei situaţii de criză specifice (de exemplu, Ministerul Afacerilor Externe – pentru crizele politice externe sau Ministerul Justiţiei – pentru combaterea terorismului intern), inclusiv pentru structurile subordonate;
  • fiecare minister are propriul Centru de operaţiuni pentru situaţii de criză;
  • Ministerul de Interne asigură coordonarea generală, printr-o structură de coordonare inter-ministerială;
  • Ministerul de interne asigură funcţionarea Centrului naţional pentru situaţii de criză;
  • administraţia publică locală îşi creează structuri similare cu cele ale ministerelor.

            Regula de bază urmărită pe parcursul derulării tuturor acţiunilor manageriale desfăşurate de structurile enumerate mai sus, este aceea ca orice tip de criză să fie rezolvată la cel mai scăzut nivel al administraţiei de stat.

 Gestionarea unei crize comportă parcurgerea următoarelor faze:

  • analiza riscurilor;
  • prevenirea;
  • planificarea intervenţiei;
  • organizarea intervenţiei;
  • coordonarea intervenţiei;
  • perfecţionarea mecanismelor de realizare a intervenţiei conform concluziilor rezultate din intervenţia anterioară.
DESPRE ALUNECĂRILE DE TEREN

DESPRE ALUNECĂRILE DE TEREN

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ


Alunecările de teren reprezintă cel mai răspândit fenomen geologic.      

Principalele noțiuni tehnice ale acestui tip de dezastru sunt:

  • viteza de manifestare
    • lentă, cu viteza v < 0,6 m/an;
    • medie, cu viteză 0,6 m/an < v < 3 m/s;
    • bruscă, cu viteză v > 3 m/s.

În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.

 Cauzele generatoare:

  1. naturale:
    • factorii climato-meteorologici (precipitațiile, temperatura, fenomenul de inghet-dezghet, acțiunea vântului, seceta etc);
    • factorii biotici (vegetația, microorganismele care pot conduce la transformări chimice și electrice);
    • factorii mecanici naturali (eroziunea, prabușiri de grote, abraziunea, sufozia, exploziile din cauze naturale, mișcări tectonice, erupțiile vulcanice etc.);
  2. datorate unor activităţi umane (antropice):
    • activitățile de excavare necontrolată;
    • lucrări hidrotehnice sau de hidroameliorații
    • scurgerile de apă din rețelele hidroedilitare ce contribuie la modificarea regimului hidrostatic natural;
    • modificările care țin de scopul inițial de utilizare a diferitelor amplasamente;
    • construcția de clădiri lânga versanți
    • încărcările suplimentare ale masivelor de pământ;
    • vibrațiile, defrișări necontrolate;

 Modul de manifestare:

  • fără semne exterioare de manifestare;
  • cu semne exterioare de manifestare:
    • căderi de stânci,
    • crăpături şi fisuri,
    • ejectări de apă şi nisip,
    • tasarea construcţiilor.

Predictibilitate: frecvenţa de apariţie a fenomenului şi consecinţele generate de acesta se pot estima în zonele de.risc prin studiul zonei geografice (geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie şi vegetaţie.

 Factori de vulnerabilitate:

  • clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor şi umpluturilor;
  • drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase;
  • clădiri cu fundaţii slabe;
  • conducte aeriene sau îngropate;
  • necunoaşterea efectelor generate de acest hazard.

Efecte:

  • distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel;
  • blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi crearea unei acumulări de apă cu pericol de inundaţie;
  • distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare etc.);
  • blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţie (rutiere, feroviare etc.).

Măsuri de reducere a riscului:

  • realizarea hărţilor cu zone de risc;
  • realizarea unei legislaţii în domeniu;
  • asigurarea bunurilor şi persoanelor.

Măsuri de pregătire specifice:

  • educarea comunităţii posibil a fi afectată;
  • realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare

Măsuri post-dezastru:

  • căutare-salvare;
  • asistenţă medicală;
  • adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrate.

Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.

Kaufland lansează în exclusivitate o colecție vestimentară sustenabilă, cu fibre din alge marine

Kaufland lansează în exclusivitate o colecție vestimentară sustenabilă, cu fibre din alge marine

Kaufland România lansează o colecție vestimentară realizată prin procese sustenabile, cu fibre SEACELL din alge marine în compoziție. Articolele de îmbrăcăminte sunt disponibile de miercuri, 1 martie, în ediție limitată, sub mărcile proprii Kaufland, Townland și Oyanda.

Toate articolele lansate conțin între 20 și 24% fibră din alge marine SEACELL, o soluție inovatoare dezvoltată de compania SMARTFIBER ca răspuns la provocările climatice actuale. Utilizată în țesături, fibra SEACELL este blândă în contact cu pielea și menține un nivel optim de hidratare. Totodată, aceasta este prietenoasă cu mediul, complet biodegradabilă și provine exclusiv din resurse regenerabile.

Noua colecție se înscrie în seria proiectelor sustenabile promovate de companie de-a lungul timpului, din dorința de a proteja mediul înconjurător și a încuraja un comportament responsabil al consumatorilor, în această direcție. Selecția include articole de bază versatile pentru bărbați și femei, precum maiouri, lenjerie intimă și șosete.

„Colecția pe care o lansăm astăzi nu vine doar cu articole vestimentare confortabile și de calitate, care permit pielii să respire, ci aduce o inovație în domeniul sustenabilității, o zonă în care investim constant. Obiectivul Kaufland este ca, prin produsele și serviciile noastre, să ne ajutăm clienții să trăiască responsabil, cu grijă și respect pentru mediu și resurse”, a declarat Valer Hancaș, Director Corporate Affairs şi Comunicare la Kaufland România.

Drumul producției inovatoare: de la alge marine, la hainele din garderobă

Fibra SEACELL este realizată exclusiv din celuloză și alge, printr-un proces de producție ce necesită un consum redus de energie și resurse. Fibrele de celuloză și aditivii naturali se amestecă, folosind un proces brevetat la nivel mondial, rezultând produse ecologice și de calitate superioară.

Algele sunt uscate, apoi tocate grosier, măcinate și integrate uniform în fibra de celuloză, din care sunt ulterior fabricate articolele textile. Acestea sunt recoltate printr-un proces sustenabil: doar stratul superior din porțiunea regenerativă a algei este colectat, fapt ce permite plantei să se dezvolte în continuare. Algele sunt complet netratate, așadar proprietățile lor rămân neschimbate.

Noile articole din gamele Townland și Oyanda pot fi achiziționate exclusiv din rețeaua de magazine Kaufland România, de miercuri, 1 martie, în limita stocului disponibil.

Elevii din 75 de școli învață să colecteze separat deșeurile, prin programul Azi pentru Mâine

Elevii din 75 de școli învață să colecteze separat deșeurile, prin programul Azi pentru Mâine

75 de școli din 8 județe ale țării (Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Ilfov, Vâlcea, Ialomița și Tulcea) fac parte din concursul de colectare separată a deșeurilor, în cadrul programului Azi pentru Mâine, implementat de Asociația CSR Nest. Concursul, ajuns la a patra ediție consecutivă, a început de la 1 martie și se desfășoară până la încheierea anului școlar.  Clasele care reușesc să colecteze, în următoarele patru luni, cele mai mari cantități de hârtie/carton, plastic şi aluminiu vor fi recompensate cu premii totale în valoare de 75.000 RON.

La fel ca la ediția anterioară, competiția se va desfășura între clasele aceleiași școli, pentru a stimula și mai mult implicarea elevilor și a profesorilor. Fiecare clasă va putea înscrie, în mod direct, cantitatea de deșeuri colectată, în platforma online ExpertDeseuri.ro. Pe această platformă, în secțiunea dedicată, vor fi centralizate toate cantitățile colectate, urmând ca pe baza acestora să se desemneze câștigătorii. Clasa din fiecare școală care va colecta cea mai mare cantitate de deșeuri reciclabile primește un premiu în valoare de 1.000 RON. Simultan cu derularea concursului de colectare separată, în școli vor fi organizate si sesiuni de informare a elevilor și părinților cu privire la importanța și modalitățile de colectare separată a deșeurilor.

Județul cu cele mai multe școli partenere în program este Ialomița (17 școli), urmat de Călărași și Constanța, cu câte 12, respectiv 11 școli. În județul Dâmbovița sunt 10 școli, 9 în Vâlcea, iar în  Ilfov și Tulcea sunt câte 4 școli.

”Concursul încurajează colectarea separată a deșeurilor și observăm că atât elevii cât și profesorii se mobilizează din ce în ce mai mult, de la an la an. În cele trei ediții de până acum, au fost colectate 179.000 kg de deșeuri în vederea reciclării. Pe lângă componenta practică de colectare separată a deșeurilor, posibilă prin folosirea infrastructurii de colectare separată deja existentă în școli sau prin sprijinul colectorilor parteneri din fiecare județ, ne bucurăm să vedem entuziasm și față de inițiativele educaționale pe care le derulăm. Prin intermediul acestora, elevii deprind obiceiuri de impact pentru viitor, precum tehnici de colectare separată corectă a deșeurilor și adoptarea unui comportament responsabil față de mediul înconjurător.” - Anda  Sebesi, Director de Comunicare la Asociația CSR Nest.

În cadrul concursului de anul trecut, au fost colectate 78.000 kg de deşeuri, aproape dublu față de ediția anterioară. Deșeurile au fost adunate pe două fracţii: hârtie/carton şi plastic/PET + doze de aluminiu.

Ediția desfășurată în anul școlar 2021-2022 a reunit peste 32.000 de elevi și peste 600 de profesori, iar în cele 53 de școli incluse în program au fost amplasate 53 de containere de exterior și 530 pubele de interior, pe două fracții – hârtie / carton, plastic/PET și metal. La solicitarea directorilor de școli în edițiile anterioare, activitățile educaționale și de colectare separată a deșeurilor au fost extinse începând de anul trecut și la nivelul ciclului primar.

Platforma ‘Azi pentru Mâine’ este un proiect de susținere a comunităților din România, finanțat de Fundația Coca-Cola, care se înscrie în demersurile de sustenabilitate ale Sistemului Coca-Cola în România, reunite în cadrul platformei După Noi. Lansat în 2019, la inițiativa Asociației CSR Nest, sprijinit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu scopul de a oferi informații și infrastructură pentru colectare selectivă, treptat, proiectul  evoluat către o platformă complexă, cu componente pe mai multe direcții interconectate și complementare: educare, conștientizare, infrastructură și conlucrare pentru aducerea la aceeași masă a tuturor actorilor implicați în procesul de colectare separată și facilitarea implementării unor sisteme de colectare separată în vederea reciclării în diferite comunități.

În cadrul aceleiași platforme, Asociația CSR Nest a publicat Ghidul de colectare separată a deșeurilor. Ghidul poate fi consultat de oricine este interesat pe website-ul dedicat platformei, www.azipentrumaine.ro şi conține detalii importante despre cum se face corect colectarea acasă, la serviciu, în comunitate, pașii de urmat pentru implementare și diferite răspunsuri și soluții sau studii de caz.

Concepţia franceză privind gestionarea (managementul) crizelor

Concepţia franceză privind gestionarea (managementul) crizelor

Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ

Din punct de vedere al explicării termenului de criză, se consideră că există mai multe definiţii, în funcţie de nivelul la care este studiat fenomenul: academic, ştiinţific, juridic, administrativ, tehnic, corporativ, “popular”.                                                                          

Conţinutul definiţiei este influenţat de următorii factori:

  • contextul în care este folosit termenul;
  • natura efectelor pe care le generează;
  • importanţa efectelor generate;
  • problemele de jurisprudenţă care apar.

 Privind problema din direcţia securităţii civile, cea mai apropiată de specificul acesteia este definiţia ştiinţifică. Accentul definiţiei trebuie să cadă asupra faptului că orice situaţie operaţională importantă (accident, catastrofă, etc.), trebuie astfel gestionată încât să nu ajungă la statutul de criză, destabilizând sau punând în discuţie însăşi existenţa structurii sau sistemului organizaţional. În Franţa, se preferă folosirea termenului de gestionare (administrare, executare) în loc de management, pentru a pune accent pe aspectul concret, practic al acestei activităţi. Prin criză se înţelege un fenomen (catastrofă, accident, etc.), pentru a cărui gestionare operaţională sunt depăşite posibilităţile sistemului (organizaţiei) ce răspunde de aceasta, situaţia scăpând de sub control. Din acest punct de vedere, accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986 şi inundaţiile de pe râul Somme sunt considerate catastrofe, pe când incendiul de la uzinele “PROTEX” din Tours sau “scandalul sângelui contaminat” din Franţa, reprezintă crize.

Criza depinde de doi factori principali: nivelul de risc și capacitatea de răspuns a structurii (organizaţiei, comunităţii etc.) afectate.

Modul de percepere a unei situaţii de criză diferă în funcție de nivelul structurii sau comunităţii afectate. Din fazele care caracterizează o criză, conceptul francez consideră că doar două sunt fundamentale pentru diminuarea posibilităţii de declanşare a unei crize sau limitarea efectelor acesteia:

  • prevenirea (include diagnoza şi prognoza fenomenelor care pot genera crize, precum şi evaluarea forţelor şi mijloacelor necesare pentru gestionarea acestora);
  • intervenția (prin aceata se înțelege intervenţia cu forţe şi şi mijloace ale unui nivel administrativ superior celui direct afectat, care nu mai are mijloacele suficiente pentru a gestiona criza).

 O importanţă deosebită o reprezintă participarea sistemului judiciar la gestionarea crizelor. Această importanţă este dată de următoarele aspecte: cererile de compensaţii financiare ale victimelor, stabilirea responsabilităţilor, sancţionarea vinovaţilor, elaborarea unor noi norme juridice în domeniu. În sistemul francez de gestionare al crizelor, situaţia generată de o criză este asimilată cu o tornadă a cărei gaură neagră reprezintă tipul de criză. Problema esenţială o reprezintă alegerea organismului care trebuie să realizeze cooperarea între toate serviciile implicate în gestionarea crizei. Elementul de bază al sistemului francez, în privința gestionării crizelor, îl reprezintă celula de criză (denumit şi centru de apărare operaţional), constituită la nivelul prefecturii.

Misiunile celulei de criză sunt:

  • definirea strategiei de gestionare a crizelor ce pot apărea în zona de reponsabilitate;
  • luarea deciziilor de nivel strategic;
  • coordonarea acţiunilor din cadrul tuturor fazelor ce caracterizează o criză;
  • asigură schimbul de informaţii şi comunicarea dintre toţi „actorii” implicaţi (mass-media, experţi, populaţie, familiile victimelor, politicieni, echipe de asistenţă internaţională, etc.).

Celula de criză reprezintă un organ oficial, o autoritate de stat şi răspunde de realizarea următoarelor scopuri:

  • limitarea efectelor generate de crizele din zona de responsabilitate;
  • folosirea eficientă a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
  • asigurarea unui climat de lucru caracterizat de încredere şi transparenţă.

O criză poate să apară fără a fi precedată de o catastrofă, aşa cum o catastrofă nu degenerează obligatoriu într-o criză.

Distrugerea arhivelor unui serviciu administrativ de un incendiu poate genera o situaţie de criză, fără ca aceasta să destabilizeze funcţionarea statului.

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107, Comuna Surani, Judetul Prahova
CIF: 36349720; Email:director@infomediu.eu
Telefon: +40 720 88 28 55