Dintre expozanţi mentionăm WEISE WATER SYSTEMS, din Germania, VONTRON MEMBRANE TECHNOLOGY CO, din China, MOLINARI OFFICINA MECCANICA, Italia, NIHOT RECYCLING TECHNOLOGY B.V., din Olanda, İZAYDAŞ, din Turcia, HITACHI, din Japonia, FESA FİLTRE LTD. ŞTİ., din Turcia, EPSILON PALFINGER, din Austria, BIOVERSAL INTERNATIONAL GmbH, din Austria, AUSTRIA, AIR-SEAL PRODUCTS, din Marea Britanie.
În cadrul standului Infomediu Europa au fost prezenţi atât reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, ai Gărzii Naţionale de Mediu, cât şi partenerii economici care ne-au însoţit în acest an în Turcia: SetCar S.A., EcoSud, Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, VIVANI Salubritate, Asociaţia AMDISC. Toţi vizitatorii interesaţi de România şi de piaţa românească în general au primit răspunsuri de la delegaţia română, formată anul acesta din:
- Silvian Ionescu - Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Nagy Iosif - Preşedinte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
- Simona Săceanu – Director Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti;
- Genica Bădănoiu - Director adjunct Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti;
- Dana Haranaciu - Consilierul Comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Ninel Peia - Director Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;
- Sorina Marin – Director Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti.
În prima zi a conferinţei, delegaţia română s-a întâlnit cu reprezentanţi din Ministerul Mediului din Turcia, reuşind să atingă câteva subiecte cheie din domeniul mediului din cele două ţări. Prezent la această întâlnire, preşedintele Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, ne-a declarat că „în 2005, în Turcia nu exista un plan de management naţional de colectare a deşeurilor. Nu aveau noţiunea de deşeuri periculoase. Mi-a atras atenţia faptul că a apărut clasificarea deşeurilor în Turcia. S-au adaptat destul de repede”. De asemenea, Silvian Ionescu a ţinut să precizeze că „sunt rare statele care au atâta deschidere faţă de producătorii români. Turcia şi Rusia sunt printre principalii colaboratori ai producătorilor români”.
Prezent pentru prima dată la REW Istanbul, Nagy Iosif, Preşedinte ANPM ne-a mărturisit: „Am rămas plăcut impresionat de nivelul acestui târg. Probabil că din zona aceasta se pot cumpăra utilaje mai ieftine, de o calitate foarte bună şi de aceea sfătuiesc companiile româneşti să participle la acest târg. Mi-au atras atenţia în mod special standul Germaniei si de standurile firmelor turcesti”.
Chiar dacă am fost departe de România, nu am fost departe de problemele României. Am stat de vorbă despre preocupările actuale în domeniul mediului cu domnul Silvian Ionescu, Comisarul General al GNM, care ne-a declarat: „Una dintre sarcinile rapide pe care trebuie să le îndeplinim este să facem o reevaluare a întregului necesar de investiţii în domeniul mediului în România. Când s-a constituit Programul Operaţional Sectorial de Mediu si s-a stabilit necesarul de fonduri, la începutul lui 2004, conducerea Ministerului hotărâse că aveam 20 de situri contaminate care trebuiau remediate. Astăzi vorbim de 1.005 situri contaminate care trebuie remediate. Sigur că au un grad de prioritate. Dar asta înseamnă de 50 de ori mai multe investiţii în domeniul mediului. Caseta de canalizare a Bucureştiului, care nu costa nimic, va costa în final în jur de 70 de milioane de euro pentru a fi curăţată, pentru că s-a cimentat depozitul din interior şi mai are doar 10 % capacitate, în dreptul tribunalului. România trebuie să investească o sumă foarte mare în mediu. Avem de renaturat halde de steril, halda de la Sidex, halda de la Termocentrala Mintia. În acelasi timp ne plângem că distrugem mediul cu exploatările de balastiere din albiile minore ale râurilor. E foarte simplu să combini cele două lucruri, să facem ce-au făcut nemţii, francezii şi în loc să mai folosim balast la drumuri să folosim sterilul de la siderugie sau de la CET-uri. Lucrurile atea trebuie puse de acord în guvern si dată o hotărâre care să spună că în albiile minore nu se mai intervine decât în cazuri de excepţie, iar pentru exploatare de balast nu se mai intervine pentru că folosim sterilul din siderurgie. V-am dat câteva exemple de modificări din mers şi adaptare la o lume mai modernă pentru că nu putem să rămânem încremeniţi în proiect”.
Şi în acest an, în cadrul REW Istanbul au fost organizate conferinţe, dezbateri şi seminarii. Organizatorii au pregătit un program oficial realizat în parteneriat cu Ministerul Mediului, municipalităţile, zonele industriale organizate şi alte instituţii. De asemenea au avut loc seminarii de afaceri, la care au participat expozanţii din cadrul REW Istanbul, oferindu-le acestora ocazia de a-şi prezenta compania, tehnologiile şi serviciile oferite. Teme precum colectarea deşeurilor solide, apa reziduală, gazele reziduale şi energia verde au fost dezbătute de specialişti.
Am remarcat interes mare din partea Germaniei, unul dintre liderii internaţionali în reciclarea şi gestionarea deşeurilor. Pentru germani, atât în calitate de expozanti, cât şi de vizitatori, REW Istanbul este un prim pas să se extindă în alte ţări din această regiune, prin noi parteneriate, şi să investească cât mai mult pe piaţa din Turcia. Prezenţa Germaniei la târg a fost marcată atât prin participări individuale ale companiilor, cât şi prin participarea colectivă cu Hessen şi Bavaria. Dar şi ţări ca Italia, Spania, Taiwan, China, Austria, Olanda, Japonia, au fost reprezentate la târg de producători din diverse domenii ale mediului. Prin urmare, REW Istanbul a reunit un număr semnificativ de vizitatori locali şi internaţionali şi de expozanţi aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, păstrându-şi astfel titlul de târg internaţional.
Conferinţa „Noi practici în managementul deşeurilor”, organizată de Ministerul turc al Mediului şi Pădurilor şi de TUCEV (Turkey Environmental Protection Foundation), a adunat un public numeros fiind de un real interes pentru toţi cei prezenţi. De asemenea, Proiectul pentru dezvoltarea capacităţii de instruire în incinerarea deşeurilor, organizat de REC (Regional Environment Center), una dintre cele mai respectate organizaţii internaţionale de mediu, a adus la stand numeroşi vizitatori interesaţi de acest subiect. Au mai avut loc conferinţe privind managementul emisiilor de carbon, gestionarea durabilă a resurselor şi pe alte teme care stabilesc ordinea de zi în industria mediului.
Universitatea Sabanci şi EEN (Enterprise Europe Network) au organizat un
eveniment sub forma unui matchmaking în cadrul căruia investitorii locali s-au întâlnit cu reprezentanţii societăţilor europene şi au discutat despre posibile parteneriate. La astfel de întâlniri, faţă în faţă, se fac primii paşi în vederea încheierii unor parteneriate de durată.
Pentru delegaţia română, a doua zi a REW Istanbul a prilejuit o vizită la ISTAC, cea mai mare fabrică din Turcia care se ocupă de managementul deşeurilor. Este surprinzător cum sunt colectate aproximativ 94% din deşeurile unei metropole cum este Istanbulul. In urma reciclării, fabrica de la ISTAC produce compost, RDF, granule de plastic şi energie. Chiar dacă sistemul de colectare nu a fost instituţionalizat, există numeroase programe de informare şi de creare a unei conştiinţe ecologice.
Companiile şi investitorii străini au venit la REW Istanbul, în scopul de a crea noi parteneriate atât în Turcia, cât şi în Balcani şi în Orientul Mijlociu, în domeniul tehnologiilor de mediu. Prezent la târg, Zekeriya Aytemur, asistentul managerului general al Istanbul Fair Organization a subliniat faptul „că tehnologiile de mediu vor reprezenta în viitor o industrie care va fi la fel de populară ca industria auto, turismul sau industria textilă”.
Chiar dacă ştim că multe companii şi-au redus drastic bugetul de marketing, organizatorii REW Istanbul au reuşit să atragă anul acesta tot mai mulţi expozanţi. Am încercat să aflăm mai multe detalii de la Namik Sarigol, Project Manager Istanbul Fair Organization (IFO), care ne-a declarat: „Încercăm să atragem vizitatori din regiune, inclusiv din statele balcanice, astfel încât REW Istanbul să devină cadrul propice pentru întâlnirea dintre furnizori de tehnologie, companii, industrii, autorităţi locale şi centrale şi să ajutăm astfel la schimbul de informaţii şi la încheierea de parteneriate. Ediţia de anul acesta este una echilibrată din punctul de vedere al sectoarelor prezente în cadrul expoziţiei. În cazul în care vorbim despre vizitatori, costurile sunt mult mai mici comparativ cu alte evenimente similare din Europa şi beneficiezi de oportunitatea de a vedea aceeaşi calitate a tehnologiilor şi a serviciilor. Mă bucur că, prin intermediul revistei Infomediu Europa, România este prezentă la acet târg. După părerea mea, România întâmpina anumite probleme în conformarea la reglementările europene şi sunt sigur că România şi Turcia pot învăţa una de la cealaltă şi pot chiar să acţioneze împreună”.