Targetul privind eficienţa energetică arată că Austria şi-a propus îmbunătăţirea intensităţii energetice cu cel puţin 20% până în anul 2020, în comparaţie cu media 2001-2005. Cipru vrea să îşi crească eficienţa energetică cu 1% anual, iar Danemarca vrea ca până în 2020 să fie una dintre primele trei ţări din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Finlanda şi-a fixat ca target creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020, iar Germania dublarea productivităţii energetice faţă de 1990. La capitolul energie regenerabilă Austria vrea ca ponderea energiei regenerabile în totalul energiei generate să fie de 45% în 2020. Bulgaria vizează ca 16% din consumul brut de energie să fie din surse regenerabile, inclusiv să aibă o cotă de 10% în transport, până în 2020. Danemarca, în schimb, şi-a propus ca până la finalul acestui an, 20% din consumul brut să fie asigurat din astfel de surse. Estonia are ca target procentul de 25% până în 2020, Franţa 23%, Slovenia 25%, iar Finlanda 60%, dar până în 2015.

Pe de altă parte, suprafaţa aflată în proprietate privată a crescut cu 8,6%, ajungând la restul de 60% din total. Ponderea pădurilor aflate în proprietate publică a scăzut din 2000 până în 2010 în 10 state din Europa, mai ales în România, Slovenia şi Lituania, şi într-o măsură mai mică în Austria, Finlanda, Letonia, Estonia şi Regatul Unit. Aşadar, în Slovenia suprafaţa împădurită aflată în proprietatea statului a scăzut cu 20,2%, în Lituania cu 12,5%, în România cu 26,8%, în Austria cu 7,54%, în Finlanda cu 7,12%, în Letonia cu 12,5%, în Estonia cu 4,56% şi în Regatul Unit cu 5,14%. La unele dintre cele mai noi state membre care au aderat la UE începând din 2004 rezultatul se poate datora, în principal, restituirii terenurilor foştilor proprietari, în timp ce alte ţări şi-au vândut activele lor publice de pădure.

Ultimele date publicate de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) arată că, în cei trei ani din perioada menţionată, emisiile UE15 au fost cu 4,7% peste obiectivul impus, însemnând o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 198,4 milioane tone pe an. Este de aşteptat ca, până în 2012, UE15 să se situeze între 4,6 – 5,1% peste target. Pe de altă parte, în cazul Italiei, aceasta era, la sfârşitul lui 2010, cu 1,7% în urmă, Austria cu 8,9%, iar Luxembrug cu 1,4%. Franţa, Grecia, Suedia şi Regatul Unit şi-au realizat obiectivul asumat prin Protocol deja din 2006. Alte ţări care şi-au îndeplinit obiectivul sunt Slovenia (5,3%), Slovacia (4,6%), Letonia (18,6%), Cehia (4,4%), Lituania (38%), Estonia (46,6%), Ungaria (30,2%), Bulgaria (40,4%), România (35,5%) şi Polonia (24,6%). Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (EU ETS) este un instrument care permite companiilor industriale să reducă din propriile emisii de bioxid de carbon, în mod rentabil, din punct de vedere financiar. În perioada de implementare a Protocolului de la Kyoto (2008–2012), ţările dezvoltate pot comercializa între ele cote de emisie de gaze pentru a-şi realiza obiectivele de emisie propuse. EU ETS acoperă mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze…

Motivaţia proiectului o reprezintă conştientizarea elevilor din şcolile cu clasele I-VIII asupra importanţei colectării selective a deşeurilor (deşeuri din PET-uri, hârtie, carton, baterii, becuri, deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice). Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Compania Tega SA, Compania Ave Huron, Romaqua Group Borsec, Infopress Group, Mineral Quantum, Elk Farm. Mii de kilograme de hârtie şi sticlă strânse în etapa precedentă În perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în prima parte a proiectului „EcoAtitudine” desfăşurat în judeţele Covasna şi Harghita s-au strâns, de către elevi, peste 10 tone de hârtie. Astfel, elevii din judeţul Covasna au adunat 1.332 kg PET, 5.102 kg hârtie, 2.697 kg sticlă, 340 kg DEEE, iar cei din Harghita 2.312 kg PET, 5.757 kg hârtie, 6.415 kg sticlă, 3.522 kg DEEE. În prima etapă a campaniei de colectare selectivă adresată elevilor din clasele I-VIII au fost implicate un număr total de 19 şcoli, respectiv 10 din judeţul Covasna şi 9 din judeţul Harghita, totalizând aproximativ 12.000 de elevi. Şcoli participante în a II-a etapă: Covasna: 1. Şcoala I-VIII „Gaál Mózes” Baraolt2. Şcoala I-VIII „Kelemen Didák” Mereni3. Şcoala I-VIII„Váradi József” Sf. Gheorghe4. Şcoala I-VIII „Nicolae Colan” Sf. Gheorghe5. Şcoala I-VIII „Czecz János” Ghidfalău6. Gr.…

Programul Campaniei se derulează astfel: 1. Colectarea deşeurilor din PET-uri, carton, hârtie din şcoli în perioada 25 octombrie - 25 noiembrie 2011; 2. Colectarea deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice de la elevi pe data de 13 noiembrie 2011; 3. Data de finalizare a concursurilor de desene şi machete în data de 15 noiembrie 2011; 4. Anunţarea oficială a rezultatelor finale pentru etapa a II-a pe 6 decembrie 2011. Scolile din Bucureşti care vor participa la cea de-a doua etapă sunt aceleaşi ca şi în prima parte a proiectului, respectiv din Bucureşti Şcolile cu nr. 128, 141, 139, 124 şi 150, iar din Ilfov Şcolile nr.1 Baloteşti, nr.1 Dascălu, nr.1 Brăneşti, Şcoala Generală Ştefăneşti, nr.1 Moara Vlăsiei şi nr.2 Moara Vlăsiei. Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Eco Sud SRL, Compania Romprest Service SA, Titan SA, Doosan IMGB, Rigk SRL, ECO-X SRL, Stirom, Monbat. Prima parte încheiată cu succes Prima etapă a proiectului s-a desfăşurat în perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în cinci şcoli din Bucureşti şi 6 din judeţul Ilfov. În cadrul acesteia au fost susţinute un număr total de 11 „ore de ecologie” în cadrul cărora a fost acordat un număr total de 138 de…