„Natura 2000”, reţeaua de arii protejate a Uniunii Europene, a întreprins recent o expansiune semnificativă, aducând sub tutelă încă 166 de situri noi, la cele 22.558 existente. Din cei aproape 18.800 km², 17.000 km² reprezintă zone marine. Reţeaua acoperă, în prezent, 18% din suprafaţa continentală a UE şi mai mult de 145.000 km² din mările sale. Aceasta cuprinde aproximativ 26.000 de situri, la care s-au adăugat recent încă 166 de situri noi din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia, Cipru, Ungaria, Lituania şi Italia.

În urma anunţării celei de-a doua etape a concursului a intrat în joc o nouă şcoală, anume „Geo Bogza” din Bălan, Harghita, după ce una dintre şcolile, din acelaşi judeţ, s-a retras. Aşadar, şcolile din ambele judeţe au colectat şi cumulat 9.582 kilograme de hârtie, în scădere cu 11,9%, faţă de prima etapă când au fost 10.877 kg. În ceea ce priveşte deşeurile din PET, şcolile au strâns 2.759 kg, mai puţin cu 24,2%. Din Covasna au fost strânse 1.297 kg PET, şi din Harghita 1.462 kg. Şcolile din cele două judeţe au strâns şi sticlă, cantitatea colectată ajungând la 1.308 kg. La capitolul deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice au fost strânse 5.468 kg, cu 41,4% mai multe kilograme decât în prima etapă. Dintre acestea, 3.830 kg au fost din Covasna şi 1.630 kg din Harghita.

Grupul de Presă REPORTER, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Ilfov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov şi Inspectoratul Şcolar Bucureşti au susţinut 11 ore de ecologie în şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acestea au colectat 58,1 metri cubi de hârtie, cu 1,93% mai puţin decât în prima etapă, când au însumat 59,25 mc. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte deşeurile din PET au fost colectate 44,6 mc, cu 5,68% mai mult, iar la capitolul DEEE au fost 1.537 kg, în creştere cu 64,3%, faţă de ediţia precedentă.

Iniţiativa în cele ce urmează a fost luată de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prin emiterea Ordinului 509 / 2011. Aşadar Ordinul 509 / 2011 emis de preşedintele ANRMAP face referire la următoarele prevederi: Criteriile de calificare Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, iar nivelul cerinţelor minime solicitate, prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului.

De ce este polibestul un ecomaterial? Masele plastice se reciclau oricum, dar azbocimentul nu avea o altă modalitate de recuperare la nivel mondial decât prin îngropare în pământ. Să ne gândim ce eşec reprezenta pentru omenire faptul că s-a produs atâţia zeci de ani azbociment şi singura soluţie era îngroparea sa. Soluţia mea este ca, prin câteva procese mecanice, să combinăm masele plastice cu azbocimentul, în aşa fel încât să le reutilizăm. În momentul de faţă se mai produce azbociment în Thailanda, Indonezia, India, China, Ucraina şi Republica Moldova. În Uniunea Europeană s-a oprit producţia de azbociment din cauza faptului că, în procesul de producere a produsului, muncitorii sunt supuşi cancerului pulmonar sau azbestozei, boală profesională.

Care este scopul proiectului? Prin implementarea acestui proiect, operatorul regional S.C. Apă-Canal Ilfov S.A. a deschis drumul unor parteneriate durabile în plan regional. Astfel, va oferi locuitorilor accesul neîngrădit la un sistem fiabil şi eficient, care va respecta cei mai înalţi indici de performanţă. Investiţiile care vor fi realizate, în scopul extinderii şi modernizării serviciilor de utilitate publică, reprezintă fundamentul dezvoltărilor socio-economice, baza creşterii nivelului de trai, îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi standardelor de mediu, prin care se vizează în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin laboratoarele Reţelei Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului, relevă faptul că nivelul de poluare a atmosferei se menţine ridicat în unele zone de pe teritoriul ţării, depăşindu-se concentraţia maximă admisă pentru unele dintre noxele evacuate în mediu. Poluarea aerului şi a apei, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, defrişarea pădurilor, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale sunt, de asemenea, probleme stringente.

În sfârşit acum avem ordonanţa. A trebuit să analizăm totuşi să nu fie o suprafinanţare prin faptul că unii primesc bani de la Fondul de Mediu sau Ministerul Economiei şi primesc şi certificatele verzi. Am reevaluat strategia energetică a României pentru că noi trebuie să mărim la 24%, ceea ce înseamnă energie regenerabilă în cuantum total al energiei până în 2020. În momentul de faţă noi suntem la 6-7%, deci foarte jos. Dar sunt investiţii puternice în eoliene, în biomasă trebuie să vedem, vin şi fotovoltaice şi altele”, a spus Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, anul viitor creşte cu minim preţul energiei pentru că nu vor fi probleme.

El a mai spus că este considerată infracţiune dacă omul fură mai mult de 5 metri cubi de lemn, iar 75% din procesele verbale sunt între 4,5 şi 4,8 metri cubi. Potrivit acestuia există un protocol încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, intitulat „Scutul pădurii”. În cadrul acestui protocol, au fost organizate descinderi inopinate, în urma cărora au fost aplicate amenzi. „Am avut vreo 35 de descinderi inopinate care s-au lăsat cu amenzi. Dar, dacă vă uitaţi la eficienţa acestor dosare, care ar trebui instruite, doar 0,5% din ele se duc până în faza finală, iar altele se pierd pe drum”, a subliniat Laszlo Borbely.

iar Finlanda avea în anul 2000 aproximativ 23,3 milioane ha de teren împădurit, iar în 2010 puţin peste 23,2 milioane ha, ceea ce reprezintă o scădere de 0,15%. În termeni relativi, cele mai mari extinderi în zonă împădurită s-au înregistrat în Irlanda (21,4%), în timp ce Bulgaria şi Letonia au înregistrat creşteri mai mari de 10%. În termeni absoluţi, patru state membre au înregistrat o extindere în exces de 400.000 de ha, şi anume Franţa, Bulgaria, Italia şi Suedia, cel din urmă stat înregistrând cea mai mare creştere (594.000 de ha).

Targetul privind eficienţa energetică arată că Austria şi-a propus îmbunătăţirea intensităţii energetice cu cel puţin 20% până în anul 2020, în comparaţie cu media 2001-2005. Cipru vrea să îşi crească eficienţa energetică cu 1% anual, iar Danemarca vrea ca până în 2020 să fie una dintre primele trei ţări din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Finlanda şi-a fixat ca target creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020, iar Germania dublarea productivităţii energetice faţă de 1990. La capitolul energie regenerabilă Austria vrea ca ponderea energiei regenerabile în totalul energiei generate să fie de 45% în 2020. Bulgaria vizează ca 16% din consumul brut de energie să fie din surse regenerabile, inclusiv să aibă o cotă de 10% în transport, până în 2020. Danemarca, în schimb, şi-a propus ca până la finalul acestui an, 20% din consumul brut să fie asigurat din astfel de surse. Estonia are ca target procentul de 25% până în 2020, Franţa 23%, Slovenia 25%, iar Finlanda 60%, dar până în 2015.

Pe de altă parte, suprafaţa aflată în proprietate privată a crescut cu 8,6%, ajungând la restul de 60% din total. Ponderea pădurilor aflate în proprietate publică a scăzut din 2000 până în 2010 în 10 state din Europa, mai ales în România, Slovenia şi Lituania, şi într-o măsură mai mică în Austria, Finlanda, Letonia, Estonia şi Regatul Unit. Aşadar, în Slovenia suprafaţa împădurită aflată în proprietatea statului a scăzut cu 20,2%, în Lituania cu 12,5%, în România cu 26,8%, în Austria cu 7,54%, în Finlanda cu 7,12%, în Letonia cu 12,5%, în Estonia cu 4,56% şi în Regatul Unit cu 5,14%. La unele dintre cele mai noi state membre care au aderat la UE începând din 2004 rezultatul se poate datora, în principal, restituirii terenurilor foştilor proprietari, în timp ce alte ţări şi-au vândut activele lor publice de pădure.

Ultimele date publicate de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) arată că, în cei trei ani din perioada menţionată, emisiile UE15 au fost cu 4,7% peste obiectivul impus, însemnând o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 198,4 milioane tone pe an. Este de aşteptat ca, până în 2012, UE15 să se situeze între 4,6 – 5,1% peste target. Pe de altă parte, în cazul Italiei, aceasta era, la sfârşitul lui 2010, cu 1,7% în urmă, Austria cu 8,9%, iar Luxembrug cu 1,4%. Franţa, Grecia, Suedia şi Regatul Unit şi-au realizat obiectivul asumat prin Protocol deja din 2006. Alte ţări care şi-au îndeplinit obiectivul sunt Slovenia (5,3%), Slovacia (4,6%), Letonia (18,6%), Cehia (4,4%), Lituania (38%), Estonia (46,6%), Ungaria (30,2%), Bulgaria (40,4%), România (35,5%) şi Polonia (24,6%). Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (EU ETS) este un instrument care permite companiilor industriale să reducă din propriile emisii de bioxid de carbon, în mod rentabil, din punct de vedere financiar. În perioada de implementare a Protocolului de la Kyoto (2008–2012), ţările dezvoltate pot comercializa între ele cote de emisie de gaze pentru a-şi realiza obiectivele de emisie propuse. EU ETS acoperă mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze…

Motivaţia proiectului o reprezintă conştientizarea elevilor din şcolile cu clasele I-VIII asupra importanţei colectării selective a deşeurilor (deşeuri din PET-uri, hârtie, carton, baterii, becuri, deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice). Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Compania Tega SA, Compania Ave Huron, Romaqua Group Borsec, Infopress Group, Mineral Quantum, Elk Farm. Mii de kilograme de hârtie şi sticlă strânse în etapa precedentă În perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în prima parte a proiectului „EcoAtitudine” desfăşurat în judeţele Covasna şi Harghita s-au strâns, de către elevi, peste 10 tone de hârtie. Astfel, elevii din judeţul Covasna au adunat 1.332 kg PET, 5.102 kg hârtie, 2.697 kg sticlă, 340 kg DEEE, iar cei din Harghita 2.312 kg PET, 5.757 kg hârtie, 6.415 kg sticlă, 3.522 kg DEEE. În prima etapă a campaniei de colectare selectivă adresată elevilor din clasele I-VIII au fost implicate un număr total de 19 şcoli, respectiv 10 din judeţul Covasna şi 9 din judeţul Harghita, totalizând aproximativ 12.000 de elevi. Şcoli participante în a II-a etapă: Covasna: 1. Şcoala I-VIII „Gaál Mózes” Baraolt2. Şcoala I-VIII „Kelemen Didák” Mereni3. Şcoala I-VIII„Váradi József” Sf. Gheorghe4. Şcoala I-VIII „Nicolae Colan” Sf. Gheorghe5. Şcoala I-VIII „Czecz János” Ghidfalău6. Gr.…

Programul Campaniei se derulează astfel: 1. Colectarea deşeurilor din PET-uri, carton, hârtie din şcoli în perioada 25 octombrie - 25 noiembrie 2011; 2. Colectarea deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice de la elevi pe data de 13 noiembrie 2011; 3. Data de finalizare a concursurilor de desene şi machete în data de 15 noiembrie 2011; 4. Anunţarea oficială a rezultatelor finale pentru etapa a II-a pe 6 decembrie 2011. Scolile din Bucureşti care vor participa la cea de-a doua etapă sunt aceleaşi ca şi în prima parte a proiectului, respectiv din Bucureşti Şcolile cu nr. 128, 141, 139, 124 şi 150, iar din Ilfov Şcolile nr.1 Baloteşti, nr.1 Dascălu, nr.1 Brăneşti, Şcoala Generală Ştefăneşti, nr.1 Moara Vlăsiei şi nr.2 Moara Vlăsiei. Iniţiativa este susţinută de Eurosun Management & Consulting, Eco Sud SRL, Compania Romprest Service SA, Titan SA, Doosan IMGB, Rigk SRL, ECO-X SRL, Stirom, Monbat. Prima parte încheiată cu succes Prima etapă a proiectului s-a desfăşurat în perioada 14 martie - 15 iunie 2011, în cinci şcoli din Bucureşti şi 6 din judeţul Ilfov. În cadrul acesteia au fost susţinute un număr total de 11 „ore de ecologie” în cadrul cărora a fost acordat un număr total de 138 de…

Din punctul dumneavoastra de veder care consideraţi că sunt cele mai importante probleme de mediu cu care se confruntă lumea în prezent?Să reuşim să asigurăm o educaţie ecologică mai bună pentru tânăra generaţie. Educaţia ecologică trebuie să înceapă chiar din copilărie. În prezent, viaţa nu este „adaptată” la problemele legate de mediu - oamenii ştiu foarte puţin despre aceste lucruri, un exemplu fiind colectarea selectivă a deşeurilor. Este extrem de util să-i învăţăm pe tinerii despre importanţa mediului înconjurător. Ce fel de soluţii adoptă companiile în relaţia cu părţile interesate (asociaţii, autorităţi locale, ONG, primării etc.), în special în cazul în care activitatea acestora ridică obiecţii şi generează conflicte din cauza impactului asupra mediului?Aceasta depinde de tipul investiţiei. În Franţa, de exemplu, este aproape imposibil să construieşti un incinerator nou. Influenţa localnicilor este extrem de mare. Există foarte puţine domenii care să indice necesitatea colaborării internaţionale cu claritatea cu care o face protecţia mediului. Ne puteţi spune care sunt cele mai importante?La nivelul Europei, legislaţia trebuie adaptată pentru fiecare ţară în parte. Din acest motiv, ţările pun în practică legislaţia fiecare în felul său. Legislaţia este aceeaşi în Germania, Franţa etc. Dar, de exemplu, nu există graniţe în ceea ce…

„Cantitatea si calitatea apelor, inclusiv funcţiile ecosistemelor contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii mediului şi implicit a oamenilor. În calitatea mea de co-preşedinte al Bordului Ministerial European de Mediu şi Sănătate, subliniez importanţa susţinerii politice de nivel înalt pentru atragerea unui interes din ce în ce mai crescut integrării problemelor de sănătate şi protecţie a mediului”, a declarat Laszlo Borbely. Ministrul român a subliniat şi importanta Strategiei UE pentru regiunea Dunării în implementarea şi finanţarea unor proiecte transnaţionale. În cadrul sesiunii plenare au mai avut intervenţii miniştrii de mediu din Ungaria, Kazahstan şi Republica Moldovă. Conferinţa Ministerială „Mediu pentru Europa” s-a desfăşurat la Astana, capitala statului Kazahstan, sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.

Investiţia va fi reglementată printr-o Hotărâre de Guvern, al cărei proiect se găseşte pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Conform proiectului, staţiunea turistică Slănic Moldova va deveni, dintr-o staţiune de interes naţional, un obiectiv turistic de standard internaţional. Pentru realizarea amenajărilor necesare, terenul destinat pârtiei de schi, aflat în proprietatea publică a oraşului Slănic Moldova, va fi scos definitiv din fondul forestier naţional, iar vegetaţia va fi defrişată. Oraşul Slanic Moldova va oferi, în compensare, un teren agricol care va fi împădurit.

„Cadastrul verde - Registrul Local al spaţiilor verzi” reprezintă- instrumentul care face posibilă implementarea angajamentelor asumate de municipalitate conform cerinţelor impuse prin legislaţia locală şi naţională, respectiv Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Municipiului Bucureşti aprobat prin HCGMB nr.294/2005 şi Legea nr.24/2007 republicată privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Conform acestui act normativ, „municipiile de rang zero şi unu au obligaţia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi” şi „să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări”. Acest instrument oferă Municipalităţii suportul pentru implementarea normelor europene transpuse în legislaţia românească de mediu prin OUG 114/ 2007, care impune administraţiei publice locale ca, până la finele anului 2010, să asigure o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor şi până la 31 decembrie 2013, 26 mp/locuitor. Faptul că numărul total de arbori identificaţi pe parcursul derulării proiectului este de 1.717.339 de exemplare, în comparaţie cu estimarea de aproximativ 400.000 de arbori, premergătoare iniţierii acestuia, nu face decât să confirme necesitatea utilizării unui astfel de instrument care să confere…

La masa jurizării au fost prezenţi reprezentanţii celor 17 reviste membre ale EEP, inclusiv Infomediu Europa, şi reprezentanţi ai (EFAEP) Federaţiei Europene a Asociaţiilor Profesioniştilor de Mediu. Juriul a avut în vedere următoarele criterii: inovaţie şi progres, rezolvarea problemelor de mediu, calitate şi eficienţă, originalitate. Pentru ediţia din 2011, inovaţiile participante au fost introduse pe piaţă după ianuarie 2009. În urma chestionarelor cu punctajul aferent fiecărei inovaţii, secretariatul EEP a făcut clasamentul primilor 15 proiecte, urmând ca discuţia faţă în faţă să stabilească prin argumente clare cele mai bune trei invenţii din domeniul protecţiei mediului pe anul 2011. Câştigătorii Premiului EEP vor obţine recunoaştere în mediul de afaceri european şi nu numai, vor beneficia de apariţii în toate cele 17 reviste membre ale EEP, vor fi menţionaţi în newsletterele EEP şi pe site-ul oficial EEP, iar la Pollutec Paris vor avea gratuit un stand complet echipat. S-a stabilit ca rezultatele finale să fie făcute publice doar la Pollutec Paris (29 noiembrie - 2 decembrie 2011), unde se va desfăşura gala premiilor EEP Award. Astfel, în cadrul acestei gale vor fi decernate trei premii: aur, argint şi bronz. Anul acesta, inovaţiile care vor câştiga aceste premii sunt revoluţionare şi cu siguranţă…