Invitatul special al conferinţei a fost domnul Pau Garcia Audi, reprezentantul Comisiei Europene, de la Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI), care a menţionat obiectivele Strategiei 2020 şi rezultatele obţinute până în prezent pentru atingerea lor: „În privinţa reducerii gazelor cu efect de seră cu 20% şi creşterea producţiei de energie regenerabilă cu 20% până în 2020 suntem pe drumul cel bun, unele ţări anunţând că au atins deja aceste obiective. Însă pentru reducerea consumului de energie trebuie făcute eforturi mai mari, pentru că în ritmul pe care îl are Uniunea în prezent nu vom reuşi să îl scădem decât cu 10%, în loc de 20%, cât este ţinta stabilită pentru 2020.”

Studiul a relevat că au fost efectuate 112.900 de controale în păduri, în urma cărora s-au constatat peste 18.000 de contravenţii silvice şi 6.656 de infracţiuni. La parchete au fost depuse şi plângeri şi denunţuri în mod direct, înregistrându-se astfel, pe perioada menţionată, un total de 7.168 de dosare. 87% dintre acestea s-au oprit la nivelul procurorilor, prin neînceperea urmăririi penale (60% dintre dosare), sancţiuni administrative, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Doar 723 de dosare au fost trimise de către procurori în instanţele de judecată. „Şansele de a face închisoare cu executare, în cazul în care ai tăiat pădure ilegal, sunt de doar 0.47%, şi asta doar dacă eşti prins, şi te afli deja la a doua condamnare”, este una din concluziile studiului.

Proiectul este menit să contribuie la creşte-rea calităţii ofertei educaţionale din învăţământul tehnic la nivelul regiunilor Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru şi Vest prin mai buna corelare a programelor aferente specializării „Măsurători terestre şi cadastru” cu cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii. „Universitatea coordonează şi suntem şi parteneri în mai multe programe. Unul l-am încheiat anul trecut. Este vorba de prima serie de şcoală doctorală, unde au absolvit 34 din 34. La absorbţia fondurilor pe care trebuia să le absorbim în cadrul programului nu am reuşit decât 43%. Sper să nu se întâmple aşa ceva şi cu programul nostru la care ţin foarte mult”, a spus Ioan Neuner, rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

„Potenţialul disponibil al resurselor de energie regenerabilă din România a fost identificat sau cuantificat printr-o serie de studii, dar nu se ştie cu certitudine dacă acest potenţial a luat în considerare şi restricţiile sau condiţionalităţile protecţiei mediului”, a declarat Ioan Ghergheş, preşedinte executiv al Asociaţiei Române de Mediu (ARM). Potrivit acestuia, la nivelul lui 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a emis avize de racordare pentru aproximativ 8.000 de MW din energie eoliană.

Prin aceste acorduri, România primeşte un sprijin financiar nerambursabil de 305,9 mil Euro pentru perioada 2009-2014, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 2 ani. Aceşti bani vor fi alocaţi mai multor domenii, printre care şi cele legate de mediu şi protecţia mediului: CCS (captarea şi stocarea carbonului), inovare industrială nepoluantă, managementul şi protecţia mediului, schimbări climatice şi energie regenerabilă. „Acest moment reprezintă finalizarea unei prime părţi a unui proces foarte important pentru România, pentru că până în prezent, am avut deja la dispoziţie un prim pachet de fonduri nerambursabile, din partea aceloraşi ţări, în valoare de aproape 100 mil euro, din care ţara noastră a reuşit să absoarbă peste 70%” a declarat Ministrul Leonard Orban.

Cel mai longegiv eveniment dedicat energiei regenerabile din Europa de Sud-Est, „Energy Efficiency & Renewable Energy Congress”, a atras peste 550 de specialişti din Europa, Asia, Africa şi SUA, cât şi participarea a 412 companii din 33 de ţări, reuşind să devină o platformă eficientă pentru stabilirea de noi parteneriate între factorii de decizie guvernamentali şi locali, investitori, oameni de afaceri, reprezentanţi afiliaţi. Expozanţii şi-au prezentat serviciile şi produsele, în cele patru hale imense, publicului de profil care a captat o perspectivă unică a pieţei şi a interacţionat cu cei mai importanţi jucători ai industriei din Balcani.

În Uniunea Europeană există 23 de milioane de IMM-uri, care reprezintă 99% dintre toate afacerile desfăşurate în UE şi care asigură 90 de milioane de locuri de muncă. Doar 26% dintre IMM-uri oferă produse şi/sau servicii eco, faţă de 30% în SUA, dar se estimează că numărul lor va creşte cu 8% în următorii 2 ani. Din totalul IMM-urilor de pe piaţa verde a UE, 52% vând produse şi servicii eco, 26% activează în domeniul reciclării, iar 20% în domeniul energiilor regenerabile şi managementul deşeurilor municipale. Dintre produsele şi serviciile verzi la nivelul Uniunii, cel mai bine se vând cele din sectorul alimentar (25%), urmate de echipamente mecanice şi electronice (23%), mobilă, lemn şi produse din hârtie (19%), materiale şi servicii în domeniul construcţiilor (18%). 93% dintre IMM-uri au iniţiative, cel puţin într-o direcţie, pentru a fi mai eficiente din punct de vedere al resurselor: reducerea consumului de energie (62% dintre IMM-uri), micşorarea cantităţii de deşeuri (62%), reciclare (61%), reducerea consumului de apă (50%). În cadrul companiilor de peste 250 de angajaţi, aceste procente sunt mai mari cu 10-20 de puncte procentuale.

Este probabil una dintre cele mai îndrăzneţe şi extreme forme de energie alternativă, însă dacă s-ar reuşi în această direcţie, am obţine soluţia permanentă pentru nevoia energiei la nivel mondial Biocombustibil produs de microorganisme Una dintre problemele apărute în pro-ducţia biocombustibililor o reprezintă cantitatea foarte mare de biomasă necesară. Un tip deosebit de biocombustibil este cel produs de microorganisme. Suportul folosit este apa sălcie, poluată sau apa de mare, astfel eliminându-se problema biomasei necesare. În momentul în care sunt expuse la lumină şi CO2 (obţinut din emisiile termocentralelor, de exemplu) microorganimele secretă nişte chimicale similare cu etanolul, producându-se astfel un lichid utilizabil pentru autoturisme şi nu numai.

Mă informez şi sunt foarte deschisă discuţiilor şi evenimentelor de gen, dar nu mă apucă entuziasmul doar când cineva pronunţă un cuvânt mare sau care defineşte o cauză mare. Am privit mulţi oameni cum demarează proiecte, dar se opresc înainte de jumătate. Şi asta pentru că nu o fac din credinţă proprie, sunt luaţi de val. Lunar fac un interviu care are ca subiect o cauză nobilă. Spre exemplu, fac materiale despre cum arată masivul Cetate distrus de proiectele Roşiei Montane, popularizez cu domnul Ovidiu Bojor plantele rare din munţii Apuseni, parcurg cu bicicleta câte 1000 de kilometri prin oraşele străbătute de fluviul Dunărea şi lista poate continua.

O fermă îşi poate creşte eficienţa irigaţiei prin îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de irigaţii propriu-zis şi îmbunătăţirea managementului şi utilizării acelui sistem. Printre principalele metode folosite la nivel mondial sunt irigarea prin aspersie, microaspersie şi picurare la suprafaţă. Unul dintre cele mai apreciate sisteme de irigaţii la nivel mondial este cel de tip pivot (pulverizează apă de deasupra culturii). În România, cea mai utilizată metodă este în prezent picurarea. Irigarea poate fi îmbunătăţită prin: - folosirea unor stropitori automate, prin sistem cu picătura (picurarea la suprafaţă duce apa exact unde este nevoie de ea, cu un consum mic de energie electrică pentru pompare) sau utilizarea sistemului pivot cu multiple avantaje; - folosirea metodei “minim tillage” pentru a conserva solul în condiţii optime pentru o irigare corectă şi o dezvoltare eficientă a culturii;

O viziune a combustibililor alternativi pentru 2030 Până la un sfert din necesarul de carburant pentru sectorul transporturi la nivelul UE poate fi satisfăcut de combustibili ecologici mai puţin poluanţi până în anul 2030. O parte importantă a acestui necesar va fi asigurată de industria europeană prin dezvoltări bazate pe tehnologii sustenabile şi inovatoare care creează oportunităţi pentru furnizorii de biomasă, producătorii de combustibili ecologici şi industria constructoare de maşini. Comerţul de combustibili alternativi la nivel internaţional va creşte. În 2030, combustibilii ecologici vor fi folosiţi cu precădere în sectorul motoarelor cu combustie internă având în vedere că această tehnologie va prevala încă la data respectivă. E posibil totuşi ca în anumite aplicaţii sau în cadrul unor flote dedicate să fie folosite trenuri de rulare speciale, de exemplu pilele de combustie. Biorafinăriile integrate care produc în acelaşi timp substanţe chimice, combustibili ecologici şi alte forme de energie vor fi operaţionale 100%. Biorafinăriile se vor caracteriza la scara de producţie printr-o integrare eficientă a liniilor de manipulare şi producţie de biomasă, a procesului de fermentare în bioreactoare, de prelucrare chimică şi de recuperare şi epurare finală a produsului. Instalaţiile viitoare vor fi mult mai flexibile decât cele existente în prezent din…

Potrivit acestuia, până la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare contractele ICE ECX Decembrie 2012 erau cotate la 7,27 euro cu un volum de tran-zacţionare de aproximativ 10 milioane de tone. „În pofida momentului optimist, participanţii la piaţă se aşteaptă la corecţii de preţ şi atingerea unui nivel de preţ de 7 euro dat fiind inexistenţa unor ştiri optimiste din piaţă şi a semnalelor mixte dinspre piaţa energiei.

Pentru aceasta, conform ANRE: „prima analiză de supracompensare se va realiza în semestrul I din 2012 şi va avea efect asupra capacităţilor ce vor începe să producă energie electrică după 1 ianuarie 2013” şi nu monitorizarea din doi în doi ani, aşa cum se lua în calcul până acum. Conform informaţiilor de pe piaţă, beneficiarii cei mai avantajaţi, şi anume cei din domeniul producţiei de energie solară, vor primi 4 certificate în loc de 6. Dacă acest pas va fi în tendinţe cu evoluţia costurilor producţiei unui MW instalat (o depreciere de 50% a costurilor de producţie de la 3.5 milioane la 1.7 milioane EUR) modificarea rapidă a legislaţiei nu permite investitorilor stabilirea unei strategii de investiţie pe termen lung.

O mare varietate de experimente care au fost deja demarate, precum şi faptul că sursa de energie pe bază de alge poate înlocui combustibilii pe bază de petrol, au dus la această concluzie. E nevoie de mai mult timp pentru a fi dezvoltată corespunzător şi perfecţionată, după care sursa regenerabilă de energie pe bază de alge poate fi folosită la nivel mondial. Cianobacteriile sunt probabil cele mai bune posibile surse de energie, aşadar, aşa numita algocultură, este una dintre cele mai bune opţiuni pe care le avem pentru viitor. Foarte multe soiuri de alge conţin mai mult de 50% uleiuri, care pot fi transformate foarte uşor în combustibil biodiesel. Sursa de energie pe bază de alge oferă diferite avantaje pe care celelalte surse regenerabile de energie nu le au. De exemplu, boabele de soia şi porumbul sunt foarte des folosite în producţia de combustibil bio, dar există foarte multe probleme legate de acest lucru. Ţările în curs de dezvoltare sunt cu înverşunare împotriva acestui lucru, deoarece recoltele nu sunt folosite pentru alimente, industria de biocombustibil ocupând pământ fertil care se găseşte foarte rar în întreaga lume.

Producerea biocombustibililor a părut iniţial o alternativă foarte „verde” la poluarea combustibililor fosili, însă cu trecerea timpului au început să apară diverse probleme sociale şi de mediu. Primii biocombustibili creaţi au fost bioetanolul, biodieselul şi biogazul. Bioetanolul şi biodieselul sunt creaţi din producţii agricole: grâu, secară, porumb, trestie de zahăr, sfeclă de zahăr, manioc, Jatropha, cartofi, sorg etc (pentru bioetanol) şi plante mai oleaginoase pentru biodiesel: soia, rapiţă, floarea soarelui, palmier sau chiar grăsimi animale şi ulei crud. Un principal avantaj al celor două tipuri de combustibil este că pot fi folosite în amestec cu combustibilii clasici, şi de regulă motoarele maşinilor nu au nevoie de modificări pentru a funcţiona. Problemele care apar însă în legătură cu această primă generaţie de biocombustibili sunt cel mai strâns legate de competiţia pentru resurse între populaţie şi producătorii de biocombustibil care ocupă terenurile pentru cultivarea de plante special destinate producţiei de bioetanol/biodiesel.

Utilizarea biomasei pentru producerea de energie a crescut simţitor în ultimul deceniu. În Statele Unite, generarea de energie electrică din biomasă a crescut cu 7 procente în fiecare an între 1990 şi 1994, ajungând la 59.000 GWR în 1994. O astfel de creştere ar putea duce la o indus-trie producătoare de 150.000 - 200.000 de GWh de energie electrică până în 2020. În Europa, energia biomasei reprezintă în prezent circa 2% din consumul total, iar Comisia Europeană estimează că cifra va ajunge la 15 % în Uniunea Europeană în următorii 15 de ani. De exemplu, în Ungaria, energia obţinută din biomasă este în creştere. Aceasta a înlocuit deja unele centrale care operau pe cărbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima că, până în 2020, 16% din energia produsă în Ungaria va proveni din surse regenerabile.

- cantitatea de energie solară care cade pe terenul agricol şi proporţia de energie interceptată de organele verzi ale plantei (eficienţa plantelor în a converti, prin fotosinteză, radiaţia solară în biomasă);- pierderile de biomasă prin evapotranspiraţie;- orientarea terenului dacă e în pantă;- calitatea solului (trebuie aplicată rotaţia culturilor pentru a îmbogăţi solul în elemente nutrivite);- umiditatea solului;

Badín Localizare: Slovacia Operator: Kompala as Putere: 1 X 7 MW CHP Punere în funcţiune: 2012 Combustibil: lemn şi resturi lemnoase Furnizor instalaţie: Adato Furnizor T/G: Ekol EPC: Adato La data de 12 februarie 2012, unitatea - situată în Banská Bystrica - a trecut testele şi a fost pusă în funcţiune. A fost construită ca o parte dintr-o operaţiune mai amplă de compostare şi colectare şi valorificare a biomasei. Bertrix Localizare: Belgia Operator: Energies Renouvelables des Ardennes Putere: 1 X 8.45 MW CHP Punere în funcţiune: 2006 Combustibil: lemn şi resturi lemnoase Furnizor instalaţie: Vyncke Furnizor T/G: MAN, Turbomach EPC: AMEC, Vyncke În ianuarie 2004, ERDA propunea construirea unei centrale electro-termice la noua fabrică de peleţi din Bertrix, o provincie din Luxemburg. În 2005 se alătură companiei AMEC SPIE şi Vzncke. Căldura degajată este folosită pentru a usca rumeguşul, cu ajutorul căruia se obţin 100.000 de tone de peleţi pe an. Investiţia de 30 milioane de dolari a fost făcută de Dexia Lease.

Transelectrica va realiza în 2012 lucrări de modernizare a reţelei, principalul scop fiind creşterea capacităţii de preluare a energiei eoliene.„Marea problemă cu care ne confruntăm este integrarea centralelor eoliene...

România va sprijini financiar Republica Moldova cu 15 milioane de euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a semnat la Iaşi, împreună cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, omologul moldovean, Gheorghe Şălaru şi viceministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Anatolie Zolotcov, Declaraţia Comună...