• Webbanner Ecomondo
  • Ned 2020 Web
Pe 22 aprilie, cu ocazia Zilei Pământului 2012, s-a lansat şi în România mişcarea Friends of Glass ca parte a forumului european cu acelaşi nume, care reuneşte consumatori europeni ce sustin şi promovează utilizarea sticlei ca ambalaj pentru alimentele şi băuturile consumate. Sticla este realizată din materii prime naturale şi sustenabile, care se găsesc din abundenţă în natură, este inertă din punct de vedere chimic, 100% şi infinit reciclabilă, returnabilă şi reutilizabilă. Din punct de vedere al mediului, sticla şi aluminiul sunt considerate printre cele mai bune materiale pentru industria ambalajelor. (detalii pe www.thinkglass.gr)
Societatea Ornitologică Română (SOR), sprijinită de CN Transelectrica SA - Constanţa, a amplasat 3 cuiburi artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune pentru cea mai rară specie de păsări care cuibăreşte la noi - şoimul dunărean. În Europa mai sunt circa 450 de perechi, specia fiind ameninţată la nivel global. Amplasarea de cuiburi artificiale este o metodă eficientă pentru a stimula păsările să cuibărească într-o zonă pe care o frecventează pentru hrănire, cum ar fi stepa doborogeană. Acţiunea face parte din proiectul „Conservarea şoimului dunărean în nord-estul Bulgariei, Ungaria, România şi Slovacia”, importanţa protecţiei şi conservării speciei fiind recunoscută la nivelul UE.
Organizaţiile membre ale Coaliţiei pentru Mediu din România, alături de 28 de organizaţii locale de pescari, au transmis noului ministru al Mediului, Attila Korodi, o scrisoare în care semnalează abuzurile de mediu din Masivul Făgăraş de pe râurile Capra, Buda, Otic, constatate cu ocazia lucrărilor de contrucţie pentru mai multe microhidrocentrale. Organizaţiile cer de urgenţă ministrului Mediului să oprească lucrările şi să analizeze în mod corespunzător situaţia din teren, să instituie un moratoriu pentru demararea unor proiecte similare pe apele de munte, să susţină refacerea albiilor minore la starea iniţială şi să reactualizeze legislaţia în domeniu inclusiv prevederile legate de certificatele verzi pentru astfel de proiecte.
Producătorul de autovehicule Volkswagen a încheiat un parteneriat cu două companii din domeniul biocombustibililor (Solazyme şi Amyris), pentru a testa eficienţa biodieselului în reducerea emisiilor poluante. Biocombustibilii sunt produşi din diferite plante zaharoase (Amyris) şi din microalge (Solazyme). Unele analize deja efectuate au arătat că biodiesel-ul are cam aceeaşi performanţă cu motorina obişnuită, dar arderea lui este semnificativ mai curată. Ambele tipuri de biocombustibil sunt deja folosite pe diferite autovehicule şi autobuze (în Brazilia) fără a fi necesare modificări ale motoarelor, asigurându-se o reducere importantă a noxelor şi implicit a gazelor cu efect de seră.
Primul test al biodieselului B100 din microalge marine a fost făcut în luna martie în New Delhi, India. Un autovehicul obişnuit a fost alimentat cu biodieselul B100 şi a parcurs o distanţă de 200km, timp în care au fost colectate date care susţin promovarea şi utilizarea acestui biocombustibil. Deşi guvernul doreşte să facă investiţii în creşterea utilizării biocarburanţilor, recunoaşte că vor fi necesare eforturi considerabile pentru a face acest nou biocombustibil disponibil pe scară largă, şi la un preţ accesibil. Proiectul denumit CSIR-NMITLI este condus de Consiliul de Cercetare Ştiinţifică şi Industrială în colaborare cu Ministerul Ştiinţelor Mediului din India.
Concurenţa pentru cea mai curată ţară europeană se ascute în vestul continentului. După ce Marea Britanie a intrat serios în pâine, cu reglementări severe care vizează tăierea drastică a emisiilor de dioxid de carbon până în 2020, a venit rândul Danemarcei să preia ştafeta ecologică, printr-un nou plan energetic, astfel încât până în 2020 nivelul gazelor cu efect de seră să fie diminuate cu până la 34% faţă de nivelul înregistrat în 1990 şi să scadă consumul de energie cu peste 12%, comparativ cu nivelul din 2006. De asemenea, guvernul danez urmăreşte ca până în 2020 nu mai puţin de 35% din producţia naţională de energie să fie asigurată din resurse regenerabile, dintre care jumătate urmează să fie generată de parcurile eoliene.
Compania Ameresco va construi o nouă instalaţie în cadrul unei staţii de epurare din Philadelphia (SUA), ce va folosi biogazul eliminat de nămolul apelor reziduale, şi care va genera electricitate şi energie termică. Costul construcţiei este estimat la 47.5 milioane de dolari, aceasta urmând să aibă o putere instalată de 5.6MW. Utilizarea ei va reduce costurile de funcţionare ale staţiei de epurare cu 12 milioane de dolari în primii 16 ani. Se estimează că se vor reduce astfel emisiile de CO2 cu aproape 22.000 de tone pe an, echivalentul scoaterii de pe străzi a 4.800 de maşini sau împăduririi a 2.180 de hectare.
Cercetători din cadrul Universităţii UCLA au demonstrat o metodă prin care se poate converti energia electrică în combustibil lichid. Este vorba de utilizarea electricităţii (convertite prin panouri fotovoltaice) pentru transformarea dioxidului de carbon în izobutanol, având astfel loc stocarea energiei electrice într-un mod mai eficient decât bateriile pe litiu folosite în mod obişnuit în prezent. Izobutanolul produs va putea fi folosit ca şi carburant lichid, deschizându-se astfel posibilitatea utilizării energiei electrice pentru deplasarea cu autovehiculul, chiar dacă nu avem o maşină electrică.
Prin biomasă provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se înţelege fracţiunea biodegradabilă obţinută din: a) culturi de plante agricole şi non agricole energetice destinate producţiei de biomasă, utilizată în scopul producerii energiei electrice; b) deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor. Certificatele de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se emit de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. În sensul prezentării procedurii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) producători de biomasă obţinută din culturi energetice, denumiţi în continuare producători de culturi energetice - persoanele fizice şi/sau juridice prevăzute la art. 6 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, care îndeplinesc prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă…
Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „UE a adoptat unele dintre cele mai ambiţioase norme din lume în domeniul protecţiei mediului. Aceste norme contribuie în mod semnificativ la protecţia mediului şi a populaţiei. Însă forţa lor depinde de modul în care sunt puse efectiv în aplicare şi trebuie să le adaptăm pentru a răspunde noilor provocări. Am dori să aflăm opiniile cetăţenilor cu privire la acţiunile pe care le-am putea întreprinde, împreună cu statele membre şi cu toate celelalte părţi interesate, pentru a asigura o mai bună protecţie a mediului şi pentru a ne susţine prosperitatea ţinând seama de limitele planetei. Poate că UE nu este în măsură să le facă pe toate, dar am dori să aflăm în ce domenii şi în ce mod acţiunea acesteia poate avea impactul cel mai decisiv în vederea ameliorării calităţii mediului - nu doar pentru noi, ci şi pentru copiii copiilor noştri”. Cel de-al 7-lea Program de acţiune pentru mediu ar trebui să ofere un cadru global şi coerent pentru aceste iniţiative strategice, stabilind obiective prioritare şi arătând clar modul în care politica în domeniul mediului poate să contribuie la creşterea ecologică, la ameliorarea sănătăţii şi la creşterea bunăstării.
Unul dintre drepturile garantate, indirect, în Convenţie, este dreptul la un mediu sănătos. Acesta este considerat, de o parte a literaturii juridice de specialitate, ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace, dreptul la dezvoltare etc. (Bîrsan, 2005, p. 32), care însă, nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţie. Ţinând cont de importanţa acestui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recurs la tehnica „protecţiei prin ricoşeu” care a permis extinderea protecţiei unor drepturi garantate de Convenţie la drepturi care nu sunt prevăzute de aceasta. Astfel, printr-o interpretare extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie, dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată, fiind considerat o componentă a acestuia, în acest fel ajungându-se la protejarea indirectă a dreptului la mediu. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia) nu include în articolele sau în Protocoalele sale sintagma „mediu înconjurător” sau „drept la un mediu sănătos”. Însă, privind în urmă, la momentul adoptării Convenţiei (Roma, 1950), problemele mediului nu reprezentau o preocupare însemnată, dezvoltarea industrială neridicând probleme grave în ceea ce priveşte mediul. În aceste condiţii, s-ar putea considera că…
Pentru a facilita abordarea unui acquis complex, cum este cel de mediu, acesta este structurat în 10 sectoare, referitoare la: legislaţie orizontală, calitatea aerului, gestiunea deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, poluare industrială şi managementul riscului, substanţe chi-mice periculoase şi organisme modificate genetic, zgomot, protecţie civilă şi siguranţa nucleară şi radioprotecţie. La nivelul UE, reglementările în domeniul mediului se manifestă sub forma directivelor, pe care statele membre trebuie să le preia în legislaţia naţională. Fiecare dintre sectoarele menţionate mai sus are directive referitoare la normele de bază în domeniul respectiv, mai puţin în cazul legislaţiei orizontale, ale cărei prevederi au implicaţii asupra întregului domeniu. Acţiunile comunitare în domeniul mediului au început în 1972 prin patru programe de acţiune succesive, bazate pe o abordare sectorială şi orizontală a problemelor domeniului mediului. În această perioadă au fost adoptate aproximativ 200 de acte normative ce vizau limitarea poluării prin introducerea de standarde minime, în special pentru sectoarele: managementul deşeurilor, poluarea apelor şi a aerului.
„Compostarea acasă a fost restricţionată până în prezent de numărul limitat de tipuri de mâncare ce putea fi reciclată, timpul prea mare necesar pentru obţinerea compostului şi mirosurile neplăcute care atrag vizitatori nedoriţi (şobolani, muşte etc)”, a declarat Tony Callaghan, inventatorul produsului. Containerul HotBin aduce o serie de avantaje: - permite compostarea oricăror resturi organice solide, vegetale şi animale: fructe, legume, mâncare gătită, coji, seminţe, sâmburi, carne, oase de dimen-siuni mici, peşte şi orice alt tip de mâncare din bucătărie, cutii de pizza şi cartoane de ouă mărunţite, resturi vegetale în urma toaletării grădinii, frunzele de toamnă căzute în grădină, iarba tăiată în urma tunderii gazonului şi resturile rezultate în urma tunderii gardului viu etc;
Unde ne aflăm exact în ceea ce priveşte dezvoltarea biocombustibililor? Statele membre au reuşit să crească pro-centul de biocombustibili în amestecul cu benzină şi motorină la 4-5%.Aceste valori sunt de aşteptat să crească până la aproximativ 9% până în anul 2020. Cum corespund biocombustibilii şi biomasa Planului Strategic European pentru Tehnologiile Energetice (SET)? Comisia a alocat peste 100 de milioane de Euro pentru dezvoltarea şi comerci-alizarea de noi tipuri de biocombustibili în cadrul Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7, 2007-2013). În plus, proiectele avansate de biocombustibili pot fi cofinanţate în cadrul programului NER 300, care prevede finanţarea pentru captarea la scară comercială şi stocarea carbonului (CCS) şi proiecte demonstrative de tehnologii regenerabile inovatoare de la 300 de milioane de indemnizaţii păstrate în rezerva noilor candidaţi ai Sistemului UE de Comercializare a Emisiilor. Statele Unite investesc deja foarte mult în tehnologiile de a doua gene-raţie. Aparent, se va investi 1 miliard de dolari anul acesta. Pare o sumă imensă în comparaţie cu investiţiile Uniunii Europene. Aşadar, credeţi că UE poate concura cu combustibilii de a doua generaţie ai SUA? Până acum nu am văzut aceeaşi dezvoltare în Uniunea Europeană, deşi prima fabrică la scară largă este…
Sursele regenerabile de energie pot înlocui combustibilii fosili şi pot conduce la diminuarea efortului financiar pentru achiziţionarea resurselor primare epuizabile (cărbune, gaze naturale, petrol), precum şi la atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluării (producerea de energie verde). O astfel de resursă de materie energetică regenerabilă o reprezintă deşeurile de lemn (rumeguş, rădăcini, tocătură, coajă), provenite din activitatea de prelucrare a lemnului. Energia asociată biomasei forestiere poate fi foarte profitabilă în domeniul industrial, pentru că toate deşeurile celulozice abandonate astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) pot fi transformate în produse energetice. Utilizarea acestor deşeuri în scopuri energetice ar putea reduce o bună parte din consumul actual de petrol şi gaze naturale.
Invitatul special al conferinţei a fost domnul Pau Garcia Audi, reprezentantul Comisiei Europene, de la Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI), care a menţionat obiectivele Strategiei 2020 şi rezultatele obţinute până în prezent pentru atingerea lor: „În privinţa reducerii gazelor cu efect de seră cu 20% şi creşterea producţiei de energie regenerabilă cu 20% până în 2020 suntem pe drumul cel bun, unele ţări anunţând că au atins deja aceste obiective. Însă pentru reducerea consumului de energie trebuie făcute eforturi mai mari, pentru că în ritmul pe care îl are Uniunea în prezent nu vom reuşi să îl scădem decât cu 10%, în loc de 20%, cât este ţinta stabilită pentru 2020.”
Studiul a relevat că au fost efectuate 112.900 de controale în păduri, în urma cărora s-au constatat peste 18.000 de contravenţii silvice şi 6.656 de infracţiuni. La parchete au fost depuse şi plângeri şi denunţuri în mod direct, înregistrându-se astfel, pe perioada menţionată, un total de 7.168 de dosare. 87% dintre acestea s-au oprit la nivelul procurorilor, prin neînceperea urmăririi penale (60% dintre dosare), sancţiuni administrative, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Doar 723 de dosare au fost trimise de către procurori în instanţele de judecată. „Şansele de a face închisoare cu executare, în cazul în care ai tăiat pădure ilegal, sunt de doar 0.47%, şi asta doar dacă eşti prins, şi te afli deja la a doua condamnare”, este una din concluziile studiului.
Proiectul este menit să contribuie la creşte-rea calităţii ofertei educaţionale din învăţământul tehnic la nivelul regiunilor Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru şi Vest prin mai buna corelare a programelor aferente specializării „Măsurători terestre şi cadastru” cu cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii. „Universitatea coordonează şi suntem şi parteneri în mai multe programe. Unul l-am încheiat anul trecut. Este vorba de prima serie de şcoală doctorală, unde au absolvit 34 din 34. La absorbţia fondurilor pe care trebuia să le absorbim în cadrul programului nu am reuşit decât 43%. Sper să nu se întâmple aşa ceva şi cu programul nostru la care ţin foarte mult”, a spus Ioan Neuner, rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
„Potenţialul disponibil al resurselor de energie regenerabilă din România a fost identificat sau cuantificat printr-o serie de studii, dar nu se ştie cu certitudine dacă acest potenţial a luat în considerare şi restricţiile sau condiţionalităţile protecţiei mediului”, a declarat Ioan Ghergheş, preşedinte executiv al Asociaţiei Române de Mediu (ARM). Potrivit acestuia, la nivelul lui 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a emis avize de racordare pentru aproximativ 8.000 de MW din energie eoliană.
Prin aceste acorduri, România primeşte un sprijin financiar nerambursabil de 305,9 mil Euro pentru perioada 2009-2014, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 2 ani. Aceşti bani vor fi alocaţi mai multor domenii, printre care şi cele legate de mediu şi protecţia mediului: CCS (captarea şi stocarea carbonului), inovare industrială nepoluantă, managementul şi protecţia mediului, schimbări climatice şi energie regenerabilă. „Acest moment reprezintă finalizarea unei prime părţi a unui proces foarte important pentru România, pentru că până în prezent, am avut deja la dispoziţie un prim pachet de fonduri nerambursabile, din partea aceloraşi ţări, în valoare de aproape 100 mil euro, din care ţara noastră a reuşit să absoarbă peste 70%” a declarat Ministrul Leonard Orban.
Pagina 80 din 85

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: