Anul acesta tema o reprezintă biodiversitatea marină şi a zonelor de coastă, supravieţuirea acestora fiind esenţială în special pentru asigurarea necesarului de hrană la nivel planetar, pescuitul asigurând mai mult de 15% din proteinele de origine animală necesare unei diete echilibrate. „Diversitatea biologică sau biodiversitatea este în directă legătură cu fenomenul schimbărilor climatice. De altfel, Convenţia privind diversitatea biologică în sine are ca scop utilizarea durabilă a resurselor. Iar dacă sunt folosite eficient şi sustenabil, resursele naturale au o legătură directă cu creşterea economică. Dar nu orice fel de creştere, ci una durabilă, care nu epuizează resursele astăzi, ci le foloseşte în aşa fel încât ele să fie disponibile şi pentru generaţiile viitoare, iar utilizarea lor să nu afecteze mediul”, a declarat, cu acest prilej, ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb.

„Un Peisaj Forestier Intact presupune o zonă de minim 50.000 ha, fără influenţe umane vizibile: drumuri asfaltate, linii de înaltă tensiune, canale navigabile, aşezări omeneşti, exploatări de lemn sau minereuri etc. Aceste zone sunt foarte puţin atinse de om, şi includ chiar şi păduri virgine”, a explicat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green. Peisajul intact din zona Retezat are 97.000ha şi conţine munţi, păduri, lacuri, peisaje superbe, abrupturi, doline, peşteri, 1200 de specii de plante superioare, 55 de specii de mamifere, dintre care cele mai căutate: urs, lup, râs, capră neagră etc.

Începând cu anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (SPA), suprafaţa ariilor de protecţie avifaunistică la nivelul Regiunii 6NV aproape s-a dublat, crescând de la 207.589 ha (6,08%) la 395.136 ha (11,57%)

România şi-a manifestat interesul pentru protecţia patrimoniului natural şi cultural al Munţiilor Carpaţi odată cu ratificarea Convenţiei cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor prin adoptarea Legii nr. 389 din 19.10.2006, care a intrat în vigoare în data de 6 martie 2007. După ratificarea şi de către Serbia, la 10.03.2008, Convenţia a fost adoptată de către toate cele şapte state carpatice semnatare: Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina. Principalul organism decizional al Convenţiei este reprezentat de Conferinţa Părţilor, a cărei activitate este susţinută prin înfiinţarea unor organe subsidiare şi a unui Secretariat permanent.

Dacă ar fi să faci o campanie de susţinere a mediului înconjurător cum s-ar creiona aceasta? Aş pune imaginea unui corp uman - într-o parte un plămân, în cealaltă parte un arbore iar la picioarele omului să fie un copil, pentru că există multe cazuri de boli foarte grave şi probleme de respiraţie la copii, cauzate de poluarea aerului.

Turismul la nivel mondial este o activitate complexă, care contribuie la dezvoltarea socioeconomică a statelor şi a comunităţilor locale, dar care, atunci când se desfăşoară în zone naturale, îşi lasă amprenta asupra mediului înconjurător în diferite moduri: risc de incendiu, deşeuri lăsate în natură, perturbarea florei şi faunei, construirea de spaţii de cazare fără o strategie sustenabilă, fragmentarea zonelor naturale prin infrastructură rutieră etc. Societatea Internaţională de Ecoturism (TIES) defineşte pe scurt fenomenul ecoturismului ca fiind o călătorie, o vizitare responsabilă a ariilor naturale care conservă mediul şi prin care se contribuie la bunăstarea comunităţii locale. În dezvoltarea ecoturismului pot fi implicaţi şi pot colabora foarte mulţi actori, de la politicieni (pentru crearea unei strategii turistice naţionale sustenabile), operatorii de turism, companiile de transport, societăţi comerciale, până la comunităţile locale, administratorii ariilor protejate şi turişti.

Sculptura a fost terminată în 1913 de către sculptorul Edvard Eriksen şi există în cele trei variante originale, cea care a fost aşezată pe stâncile din Longelinie, fiind cea mijlocie. Peste un milion de oameni vizitează sirena anual. Când apele Mării Baltice cresc dintr-un motiv sau altul devine o problemă ca nu cumva mica statuie să aibe de suferit din cauza intemperiilor sau valurilor. Este incredibil în aceste zone reci ce pasiune există pentru artă, pentru scris, pentru muzică şi pentru dans.

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una dintre problemele importante la nivel internaţional. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deţinând printre altele un mare număr de ecosisteme şi habitate. În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferite categorii. Până la 47% din suprafaţa ţării este acoperită de ecosisteme naturale sau semi-naturale, în ţara noastră păstrându-se în continuare una dintre cele mai întinse suprafeţe de păduri virgine din Europa. Integritatea ecosistemelor naturale din pădurile României este dovedită de prezenţa unei game foarte largi din fauna Europei, incluzând 60% din populaţiile de urs brun şi respectiv 40% din populaţiile de lup. Din cele 105 specii de mamifere identificate în România, 26 specii sunt periclitate, 7 specii sunt critic periclitate, 35 specii sunt vulnerabile, 25 specii sunt în declin. Cea mai întinsă deltă din Europa, Delta Dunării, se află în cea mai mare parte pe teritoriul României (82%). Zone întinse de păşuni alpine, peşteri, precum şi o reţea extinsă de râuri se adaugă la marea biodiversitate a ţării. O chestiune de importanţă europeană este faptul că România reprezintă zona de confluenţă pentru 5 dintre…

Elevii din Prahova au învăţat să se poarte prietenos cu mediul înconjurător şi au fost premiaţi ca atare în cadrul festivităţii de premiere a campaniei EcoAtitudine 2012. Ultima zi de premiere a fost dedicată judeţului Prahova. În sala Consiliului Judeţean Prahova s-au adunat, pe 21 iunie, peste 150 de elevi din clasele I-VIII de la cele 9 şcoli cuprinse în proiect. Surprinşi de premiile acordate în cadrul festivităţii, foarte mulţi dintre copiii prezenţi la eveniment s-au hotărât să se implice şi mai mult în a doua etapă a campaniei EcoAtitudine 2012, pentru a câştiga premiile puse la bătaie de partenerii proiectului: calculatoare, imprimante, cd playere, videoproiectoare, console de jocuri, seturi de desen, mingii de fotbal şi de baschet etc.

Şcolile din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, participante în campania EcoAtitudine 2012, au fost premiate în cadrul aceluiaşi eveniment, în data de 12 iunie, în incinta Romexpo din Capitală. Toţi copiii au plecat acasă cu câte o mică surpriză. Căldură mare, emoţii şi mai mari. Peste 50 de elevi din clasele I-VIII de la cele cinci şcoli bucureştene şi peste 50 de elevi din calsele I-VIII de la cele şase şcoli din judeţul Ilfov au venit într-un suflet pe 20 iunie, la Romexpo, să-şi onoreze câştigătorii primei etape a campaniei EcoAtitudine. În cadrul evenimentului, fiecare copilaş a primit câte un mic cadou din partea unuia dintre partenerii proiectului, constând în maşinuţe de jucărie, maimuţoi de pluş şi alte obiecte recreative.

Festivitatea de premiere a fost deschisă într-un mod extrem de animat, copiii întrecându-se în bancuri de vârsta lor. Participanţii la prima etapă a proiectului EcoAtitudine şi-au primit premiile chiar în sediul bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” din Piteşti. Peste 250 de elevi ecologişti de la cele 10 şcoli înscrise în campania Ecoatitudine 2012 s-au întâlnit pe 19 iunie să vadă cine şi-a îndeplinit misiunea ecologică aşa cum trebuie. Asta pentru că elevii argeşeni s-au întrecut pe sine, strângând 6680 kg de deşeuri din hârtie şi carton pe parcursul proiectului de anvergură naţională.

În data de 18 iunie, cei mai mici elevi ai claselor I-V din judeţul Olt au răspuns la clopoţelul care anunţa câştigătorii primei etape a campaniei EcoAtitudine 2012. Cei mai mulţi dintre cei 200 de elevi participanţi la festivitatea de premiere care a avut loc în Amfiteatrul Colegiului Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” din Slatina au fost copii mici, până în clasa a V-a, care au fost foarte entuziasmaţi de întreaga campanie EcoAtitudine şi care au participat îndeosebi la concursul de desene, câştigând şi premii la această categorie. Ei au reuşit să strângă cea mai mare cantitate de DEEE dintre toate şcolile participante.

Ca un roi de albinuţe, copiii au zburdat de fericire pe muzica formaţiei Queen, la anunţarea premiilor. Cei mai harnici, cei mai creativi, cei mai îndrăzneţi au luat premii pe măsură. Dintre toţi participanţii la proiect s-a remarcat şcoala de copii hipoacuzi a Centrului pentru Educaţie Incluzivă „Elena Doamna”, care a şi câştigat concursul de machete cu o construcţie mai aparte, intitulată „Cascada”. Ei s-au bucurat cu atât mai mult cu cât efortul lor pe tot parcursul desfăşurării proiectului a fost unul dublu.

Alături de cadrele didactice, elevii celor nouă şcoli cuprinse în proiect s-au prezentat miercuri, 13 iunie, în Amfiteatrul Consiliului Judeţean Harghita din Miercurea Ciuc unde revista Infomediu Europa, în parteneriat cu APM Harghita şi GNM - Comisariatul Judeţean Harghita, le-au oferit prichindeilor multe premii şi surprize. Şcolarii, români şi maghiari deopotrivă, au venit pe rând pe scenă, cu inima bătând de emoţii, să-şi ridice premiile binemeritate.

Au scăpat de şcoală şi totodată au primit şi premii. Un premiu inedit a fost excursia la cea mai mare unitate de tratare şi reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) din România (GreenWeee Buzău). Elevii au fost foarte încântaţi să descopere cu ochii lor echipamentele care sortează deşeurilor pe categorii, tipurile de materiale care pot fi „salvate” dintr-un aparat electric stricat şi multe alte operaţiuni specifice reciclării DEEE.

În această etapă a proiectului EcoAti-tudine, desfăşurată în perioada 15 martie - 1 iunie 2012, au participat în total 71 de unităţi şcolare şi în jur de 75.000 de elevi şi cadre didactice, care au reuşit să adune în jur de 24.5 tone de deşeuri din hârtie, carton şi PET şi în jur de 6.5 tone de DEEE-uri. Pe lângă activitatea de colectare selectivă a deşeurilor, copiii au aflat informaţii relevante despre protecţia mediului şi s-au implicat în concursurile organizate prin proiect: desene cu tema campaniei, machete din materiale reciclabile etc, dovedind o grijă din ce în ce mai mare faţă de mediul în care trăiesc.

Contractele cu livrare la un an au deschis vineri (15 iunie) la 6.93 EUR, echivalentul preţului de decontare a zilei precedente pe spot, şi au urcat până la maximul înregistrat pe 3 mai. Volumele tranzacţionate au fost promiţătoare, aproximativ 11 milioane de tone într-o şedinţă de tranzacţionare. Nu doar certificatele de emisii par să fi atins nivelul cel mai de jos şi să-l fi depăşit, ci şi energia germană care s-a apreciat cu 0.5 procente la nivelul de 48 EUR/MWh, după o cotaţie minimă a ultimelor 19 luni ( 47.55 EUR), în timp ce petrolul a închis la $98.10/baril cotaţia cea mai ridicată a săptămânii.

Agenţia Europeană de Mediu (EEA) atrage atenţia că funcţionarea sănătoasă a ecosistemelor forestiere şi biodiversitatea pe care o găzduiesc sunt în pericol pentru că pădurile se confruntă cu o varietate de ameninţări: gestionare nesustenabilă, poluarea aerului, schimbări climatice, introducerea de specii de copaci cu genotipuri diferite faţă de cele autohtone, fragmentare din cauza dezvoltării rapide a zonelor urbane şi a reţelelor de transport etc. Aproape trei sferturi din populaţia europeană umană trăieşte în zone urbane, iar procentul se estimează că va ajunge la 80% până în 2020. Pădurile sunt esenţiale, deci, în jurul şi în interiorul oraşelor pentru furnizarea aerului proaspăt, reducerea prafului, a poluării şi a zgomotului.

Prin acest concept s-a avut în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative capabile de menţinere şi extindere a unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau în pericol. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km², din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, circa 82%, restul (circa 18%), fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina.

Restul regnului animal şi vegetal suferă sau este supus presiunilor, în special celor determinate de activitatea omului. De exemplu, un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariţiei. Printre acestea se numără foca-călugăr mediteraneeană (Monachus monachus), linxul iberic (Lynx pardinus) şi broasca Karpatos (Pelophylax cerigensis). Diminuarea biodiversităţii reprezintă o pierdere enormă, afectând sistemele naturale de care depind economia şi societatea. Alături de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa mediului.