404 Eroare - pagina nu a fost gasita
Ne pare rau dar pagina pe care o cautati nu a fost gasita
You can go to the homepage

ULTIMELE ARTICOLE

0
2 lei sticla 1 leu PET-ul

Ești dator Terrei! Știi asta? Azi consumăm de la natură „pe datorie” bunurile și serviciile de care avem nevoie ca să supraviețuim. Impactul consumului excesiv al resurselor naturale este vizibil cu ochiul liber: lipsa apei, deșertificare, scăderea productivității solului, defrișare și fenomene extreme cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, schimbări climatice etc.


Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an.

Dacă nu vrei să fii părtaș la declinul Terrei, Infomediu Europa are o soluție pentru tine: alătură-te campaniei „2 lei sticla, un leu PET-ul”!

Semnând petiția inițiată de revista Infomediu Europa ai o șansă să-ți plătești datoria față de Pâmânt și, totodată, poți salva resursele Terrei, protejând mediul înconjurător. Cum? Simplu: reciclează ambalajele! Dacă vom continua să le aruncăm, nu vom câștiga nimic. Nici la nivel individual, nici la nivel de țară, ci dimpotrivă. Să dăm valoare ambalajelor!

Revista Infomediu Europa a lansat deja o provocare fără precedent și autorităților române responsabile de protejarea mediului. Este vorba despre eficientizarea sistemului de colectare selectivă, reciclare și reutilizare. Sunt trei concepte care, în ultimii ani, au dat adevărate bătăi de cap atât guvernanților noștri, autorităților din domeniu, cât și celor care activează în aceste industrii.

Uniunea Europeană este, de asemenea, sensibilă la protecția mediului. Mai ales din cauza lipsei, din ce în ce mai acute, a resurselor naturale, anticipată de majoritatea specialiștilor din domeniu.

Acum, populația de pe întreg Europa susține că singura soluție pentru preîntâmpinarea dezastrului este reciclarea deșeurilor și reintroducerea acestora în piață ca materie primă.

O posibilă variantă viabilă ar fi ca autoritățile să dea valoare ambalajelor.

Cum însă? În cel mai simplu mod posibil. Să introducă, de pildă, garanția pe ambalaj – fie el sticlă, PET ori doză de aluminiu. Dacă un consumator ar fi recompensat pentru predarea ambalajului unui produs, el ar fi primul interesat să recicleze. Această soluție ar fi benefică pentru noi toți. Gândiți-vă ce-ar însemna să primești bani pentru fiecare ambalaj dus la un centru de colectare modern, aflat la îndemâna oricui.

Semnați petiția: „2 lei sticla, un leu PET-ul!”. Avem șansa ca aceste centre de colectare să devină realitate și să scăpăm de datorie!

Urmăreste dezbaterile pe www.infomediu.eu și în paginile revistei Infomediu Europa.

CLICK AICI PENTRU A SEMNA PETIȚIA!

…sau completează formularul de mai jos

0

Prima perdea forestieră de protecţie în cadrul programului stabilit prin OUG nr. 38/2014 este plantată, începând de marţi, de Romsilva, pe aproximativ 8 kilometri de-a lungul A2, urmând ca plantările acestor perdele să fie reluate anul viitor.

Directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, a declarat că, prin plantarea de marţi, pe o lungime de 7,9 kilometri de-a lungul A2, în apropiere de Feteşti, începe implementarea programului de realizare a perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, prevăzut în ordonanţa de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 38/2014. În România, necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.752 de kilometri, potrivit ordonanţei, notează Mediafax.

Acestea urmau să fie plantate, din toamnă, pe terenuri private, acolo unde proprietarii erau de acord, şi respectiv pe terenuri expropriate, însă în acest moment, în afara tronsonului de la Feteşti, care era în proprietatea statului, nu sunt alte terenuri disponibile, a precizat Crăciunescu.

Acesta a mai spus că Romsilva aşteaptă exproprieri pe celelalte tronsoane sau acordul proprietarilor, pentru a relua plantările de perdele forestiere de protecţie anul viitor, în primăvară. Totodată, Crăciunescu a precizat că Romsilva se va ocupa de plantări pe terenurile statului, în timp ce celelalte pot fi făcute de firme particulare.

În prezent, în România există perdele de protecţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare, a mai precizat Adam Crăciunescu.

Perdeaua de protecţie a Autostrăzii Soarelui, începută marţi de Romsilva, în apropiere de Feteşti, va fi realizată pe aproximativ 20 de hectare din aproximativ 120.000 de puieţi din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel, măceş.

Oamenii de ştiinţă au descifrat misterul care înconjoară felul diferit în care beau apă pisicile şi câinii, potrivit unui studiu publicat luni în Statele Unite, informează Reuters.

Pisicile “manipulează” apa pentru a-şi potoli setea şi fac acest lucru într-o manieră elegantă, în timp ce câinii “zdrobesc” apa, împroşcând-o în toate direcţiile.

Cel mai recent studiu din acest domeniu, care s-a concentrat asupra câinilor şi a fost prezentat la o conferinţă organizată la San Francisco de American Physical Society, s-a bazat pe o descoperire anterioară, ce a vizat felul în care pisicile beau apă. Nici pisicile, nici câinii nu pot să îşi apropie obrajii suficient de mult pentru a crea forţa de sucţiune, aşa cum fac oamenii, iar felul în care aceste animale beau apă a rămas multă vreme învăluit în mister.

În 2010, inginerii de la Universitatea Princeton şi cei de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) au explicat felul în care beau apă pisicile. Felinele îşi pun limba pe suprafaţa apei, fără să o străpungă, apoi o ridică brusc şi trag odată cu ea o coloană de lichid cu viteza de 1 metru pe secundă. Imediat înainte ca gravitaţia să tragă apa în jos, pisicile îşi închid gurile deasupra coloanei de apă cu viteza de 4 metri pe secundă, înghiţind apoi apa.

Atunci când studiul pe câini a început, cercetătorii credeau că şi aceste animale beau apă la fel ca pisicile, a declarat inginerul în biomecanică Sunny Jung, de la Virginia Tech, un membru al echipei care a studiat pisicile şi care a coordonat apoi studiul despre câini.

În timp ce limba pisicilor atinge cu delicateţe suprafaţa apei, limba câinilor o străpunge în forţă, aşa cum au arătat filmările subacvatice. “Câinii împroaşcă în jur multă apă, însă pisicile nu fac niciodată aşa ceva”, a adăugat Sunny Jung.

De asemenea, pisicile îşi retrag limba pentru a crea o coloană de apă cu o forţă de două ori mai mare decât gravitaţia. Câinii generează o forţă de opt ori mai mare decât gravitaţia.

Deşi doar vârful limbii unei pisici atinge apa, în cazul câinilor, o zonă mare din limbile lor străpunge suprafaţa apei, fapt care îi face să fie nişte “băutori neîndemânatici”. Mai exact, volumul de apă pe care limba unui câine poate să îl deplaseze creşte exponenţial cu mărimea corpului acelui câine. Acesta este motivul pentru care un câine din rasa Saint Bernard, nu un baset, poate să “transforme” podeaua din bucătărie într-o piscină.

0

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) informează care sunt temperaturile maxime şi minime prognozate pentru perioada 24 noiembrie-7 decembrie, mediate pentru fiecare regiune a ţării.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

Vremea se va răci în primele zile, astfel încât pe data de 26 noiembrie media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 5 grade, iar cea a temperaturilor minime la -1 grad. Între 27 şi 29 noiembrie, valorile termice medii vor creşte cu 1…2 grade, atât ziua cât şi noaptea, apropiindu-se de cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie. În primele zile ale lunii decembrie, se va declanşa un proces de răcire, lent dar continuu, maximele diurne urmând să coboare spre o medie de 3 grade. Regimul mediu al minimelor nocturne va evolua tot descrescător, respectiv de la 1…2 grade pe 1 decembrie, spre -2 grade pe 7 decembrie.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, predominant ploi, va fi mai ridicată în a doua săptămână de prognoză.

CRIŞANA

În primele zile ale intervalului, media regională a temperaturilor maxime se va situa în jurul a 5 grade, iar în perioada 28 – 30 noiembrie aceasta va urca spre 7…8 grade. În cursul celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză, maximele medii diurne vor scădea treptat, de la 7 grade la 3 grade. Regimul termic al minimelor nocturne va fi uşor sub cel normal pentru această perioadă. Astfel, se vor înregistra valori negative ale mediei temperaturilor minime de până la -2 grade în cele mai reci nopţi, iar în jurul datei de 1 decembrie această medie va putea urca spre 0…1 grad.

Între 24 şi 27 noiembrie, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă, dar ulterior se vor semnala precipitaţii predominant sub formă de ploaie, în general slabe cantitativ.

TRANSILVANIA

Cu variaţii de temperatură în general mici de la o zi la alta, vremea se va menţine uşor mai rece decât în mod obişnuit. Astfel, media regională a temperaturilor maxime nu va depăşi 4 grade, iar între 26 şi 28 noiembrie şi din nou între 4 şi 7 decembrie aceasta va fi în jurul a 2 grade. Temperaturile minime vor avea permanent o medie sub 0 grade, iar în cele mai reci nopţi, estimate la mijlocul acestei săptămâni şi spre sfârşitul intervalului de prognoză , aceasta va coborî până în jurul a -5 grade.

Între 24 şi 27 noiembrie vor fi condiţii reduse de precipitaţii, însă în intervalul 28 noiembrie – 5 decembrie va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte, în general slabe.

MARAMUREŞ

Vremea se va răci treptat până în data de 28 noiembrie, având drept rezultat scăderea mediei regionale a temperaturilor maxime, de la 5 grade la 3 grade şi a celei a temperaturilor minime, de la -1 grad la – 4 grade. În intervalul 29 noiembrie – 1 decembrie regimul termic va fi normal, cu o medie regională a valorilor maxime de 5…6 grade şi a celor minime în jurul a -2 grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză, valorile termice vor scădea uşor şi treptat, astfel încât mediile diurne vor coborî spre 2 grade, iar cele nocturne spre -4 grade.

Începând cu 28 noiembrie, temporar se vor semnala ploi, lapoviţe şi ninsori, în general slabe cantitativ.

MOLDOVA

Vremea va continua să se răcească, devenind deosebit de rece în 26 noiembrie, când media regională a temperaturilor maxime va fi de doar -2 grade. Ulterior, valorile termice diurne vor creşte uşor, până la o medie în jurul a 1 grad, în 2 decembrie. Între 3 şi 7 decembrie, majoritatea temperaturilor maxime se va situa în domeniul 0…-2 grade. Regimul termic al temperaturilor nocturne va fi, de asemenea, sub cel normal pentru sfârşitul de noiembrie şi începutul de decembrie, întrucât în intervalul de prognoză vor fi permanent medii negative ale temperaturilor nocturne, oscilând între -4 şi -7 grade.

Pe parcursul primei săptămâni, temporar va fulgui, iar după data de 30 noiembrie va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

DOBROGEA

Vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit în această perioadă din an. Media regională a temperaturilor maxime va scădea la începutul intervalului de la 4 la 2 grade, iar apoi va creşte până în jur de 6 grade (în 2 şi 3 decembrie). Între 4 şi 7 decembrie, valorile termice diurne medii vor reveni la 2 grade. Evoluţia temperaturilor medii nocturne va fi asemănătoare, respectiv o scădere spre -3 grade în primele zile, apoi o creştere treptată spre 2 grade, în 2 şi 3 decembrie. Spre finalul intervalului va fi o revenire la valori sub 0 grade.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, mixte, va fi mai ridicată în cea de a doua săptămână.

MUNTENIA

În prima săptămână, media regională a temperaturilor maxime va fi de cel mult 3 grade, ceea ce va determina o vreme deosebit de rece pentru sfârşitul lunii noiembrie, în contextul în care temperaturile nocturne vor coborî spre o medie de -3 grade. Între 28 noiembrie şi 3 decembrie, valorile termice vor creşte uşor, atât ziua cât şi noaptea, astfel încât media temperaturilor diurne va ajunge la 4 grade, iar cea a temperaturilor nocturne la 0 grade. Ulterior se va produce o răcire, urmând ca pe 7 decembrie m
edia valorilor termice diurne să fie de 1 grad, iar cea a valorilor nocturne de -4 grade.

Intervalul 24-28 noiembrie va fi caracterizat prin precipitaţii slabe pe spaţii restrânse, predominant fulguieli şi burniţe. Începând cu 29 noiembrie creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

OLTENIA

Până pe data de 27 noiembrie, vremea se va răci, astfel că media regională a temperaturilor maxime va coborî spre 1 grad, iar cea a temperaturilor minime, spre -3 grade. Între 28 noiembrie şi 2 decembrie, valorile termice medii vor creşte cu 2…3 grade, atât ziua cât şi noaptea, apropiindu-se de cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie. În a doua parte a celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză se prefigurează un nou proces de răcire.

Din 28 noiembrie şi până la sfârşitul intervalului de prognoză va creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor mixte.

LA MUNTE

Până pe data de 26 noiembrie, media temperaturilor maxime se va situa între -1 şi -3 grade, iar între 27 noiembrie şi 2 decembrie, valorile termice medii diurne vor creşte uşor ajungând la 1…2 grade. Începând cu 3 decembrie, maximele medii diurne vor scădea uşor şi treptat spre -1 grad. Regimul minimelor nocturne va cunoaşte doar mici variaţii pe parcursul celor două săptămâni, astfel încât se vor înregistra valori medii ale temperaturilor minime sub pragul de îngheţ, cuprinse între -8 şi -5 grade.

În prima parte a acestei săptămâni se vor semnala ninsori slabe şi doar pe arii restrânse, dar, începând cu 28 noiembrie şi până la sfârşitul intervalului de prognoză, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, predominant ninsori, va fi ridicată.

0

WWF-România a găzduit seminarul „Energii regenerabile în arii protejate” cu participarea unei delegații de experți din partea WWF Elveția, autorități locale din zona Podișului Hârtibaciului (Garda Națională de Mediu – reprezentanți din Brașov și Sibiu, Inspectoratul Județean în Construcții, APM Brașov, Administrația Națională Apele Române), reprezentanți ai ONG-urilor, ecologi români, specialiști în hidro-energie și energie eoliană. Scopul seminarului a fost informarea și mobilizarea factorilor interesați din România, în vederea abordării unei viziuni de dezvoltare durabilă în ceea ce privește implementarea de proiecte de infrastructură energetică “regenerabila” în zone de interes natural și cultural deosebit. Această inițiativă face parte din Proiectul WWF “Natura 2000 și dezvoltarea rurală în România” finanțat prin Programului de Cooperare Elveția-România.

Concluziile acestui schimb de experiență au fost clare: România are mult de învățat din experiența Elveției în ceea ce privește modul serios și foarte transparent de autorizare, construire și operare a unor astfel de proiecte, care ține cont atât de opinia comunităților locale, cât și de impactul asupra biodiversitatii. Cu toate acestea, Elvetia mai are foarte puține sectoare de rauri naturale, neafectate de microhidrocentrale (MHC). La capitolul biodiversitate, Romania stă încă bine comparativ cu Elveția, mai având zone cu râuri naturale valoroase, râuri pe care specialiștii elvețieni ne sfătuiesc să le protejăm.

În urma seminarului au fost identificate două mari lacune unde mai avem de lucru pentru a putea să protejăm râurile României.

  1. Îmbunătățirea cadrului legislativ

În cadrul seminarului, participanții au identificat cadrul legal al proiectelor de infrastructură energetică ca fiind veriga cea mai slabă și au sesizat numeroase nereguli documentate atât în prealabil, cât și în teren în timpul vizitei la microhidrocentrala de pe râul Vistișoara: pasajele de pești inadecvate, lipsa măsurilor de verificare a activităților menite să reducă impactul negativ asupra mediului, documentațiile tehnice care nu conțin date recent prelevate din teren. Debitele instalate sunt prea mari pentru cât poate să susțină râul și de cele mai multe ori acestea duc la secarea totală a albiei acestora.

Desemnarea unor zone de excludere (no go) în care construirea MHC-urilor să fie interzisă reprezintă singura modalitate de a asigura protejarea râurilor de munte cu o valoare naturala ridicată. De asemenea, râurile cu o stare ecologică foarte bună sau cu o morfologie foarte bună trebuie protejate de construirea hidrocentralelor. Acestea reprezintă ultimele proțiuni ale ecosistemelor râurilor naturale. Numărul râurilor care încă mai curg liber pe porțiuni lungi a devenit foarte mic, iar curgerea continuă, fără întreruperi, este un element central pentru protecția împotriva inundațiiilor (in pofida faptului ca hidrotehnicienii vad lucrurile invers, neînțelegând beneficiile râurilor naturale cu lunci inundabile în acest proces).

Obligativitatea legislativă de a ține cont de obiecțiile populației sau ale organizațiilor de mediu face ca un proiect de infrastructură hidroenergetică să dureaze aproximativ 5 ani în Elveția, până să ajungă în faza de construcție. Pașii nu se sar în aceste proceduri, iar eventualele conflicte se rezolvă printr-un referendum în comunitatea locală. Astfel, comunitățile locale au un ultimul cuvânt în luarea deciziilor.

  1. Implicarea reală a comunităților locale

În Elveția, comunitatea locală este unitatea principală de implementare și verificare a proiectelor de infrastructură energetică. De asemenea, procesul planificare a proiectelor de infrastructură energetică ia în calcul dezavantajele pentru comunitatea locală prin transpunerea în termeni economici, inclusiv calitativi, a pierderilor din alte domenii, cum ar fi turismul. În Elveția, peisajul și protejarea acestuia sunt o prioritate pentru comunitățile locale.

Toți cei prezenți au identificat lipsa de implicare a populației locale în procesul de decizie ca o a doua verigă slabă în România. De asemenea, s-a observat că necorelarea strategiilor din mai multe domenii (conservare, dezvoltare economică, independență energetică) duce la luarea de decizii pripite și uneori în necunoștință de cauză, lipsind o abordare integrată, strategică.

“Unde e comunitatea locală?” intreabă partenerii elvețieni. Analizând procedura de  planificare a unui proiect de hidro-energie în România, devine evidentă nevoia de imbunătățire a cadrului legal, astfel încât să conțină obligativitatea investitorului să facă dovada că s-a consultat în mod real cu comunitatea locală – un pas esențial pentru pentru a avea un proces decizional bazat pe transparență. Acest lucru trebuie să se întâmple odată cu îmbunătățirea dreptului la obiecție în rândul celor direct afectați. În momentul de față, autoritățile și operatorii au doar obligația de informare a publicului (ceea ce se poate realiza prin publicarea unui anunț într-un ziar de circulație locală), neexistând un proces de consultare publică real.

Astfel, atât din prisma cadrului legal care corelează interesele comunității locale cu beneficiile economice și impactul asupra biodiversității, dar mai ales având comunitatea locală drept unitate principală de implementare și verificare, s-ar putea spune că în Elveția proiectele de energie regenerabilă merg bine pe făgașul lor. Proiectele da, râurile pe care le afectează însă, mai puțin. Mai mult de 90% din râuri sunt distruse și aproximativ 60 milioane de franci elvețieni sunt cheltuiți anual pentru măsurile de reabilitare. De ce? Experții elvețieni au remarcat faptul că în ambele țări se irosesc multe resurse pentru a genera energie, doar pentru că aceasta este disponibilă, pentru că acest tip de proiecte sunt “pe val”. Ei bine, doar pentru că un lucru poartă eticheta “verde”, nu înseamnă că funcționează în armonie cu natura. Experiența lor ne recomandă reducerea consumului ca fiind cea mai bună strategie pentru eficiența energetică.

WWF sustine energiile regenerabile, dar nu cu orice pret! Află mai multe despre viziunea WWF pe website-ul dedicat râurilor României. În ceea ce priveste constructiile de tip MHC, sub 3% din râurile din România sunt într-o stare ecologică bună, iar cele peste 500 de microhidrocentrale aflate in diverse stadii de avizare sau functionare au un efect devastator asupra ecosistemelor ce depind de acele râuri. Aici puteți consulta harta cu râurile din România, multe cu valoare de conservare ridicată și amenajările hidroenergetice aflate în proces de autorizare, construire sau operare.

0

Peste 2,1 miliarde de persoane din lume, reprezentând aproape 30% din populaţia mondială, sunt supraponderale sau obeze, iar acest flagel urmează să afecteze jumătate dintre adulţii de pe Terra până în anul 2030, potrivit unui studiu publicat joi.

Obezitatea provoacă aproximativ 5% din totalul deceselor pe plan mondial şi generează costuri la fel de mari pentru economia mondială precum fumatul şi conflictele armate, afirmă autorii unui studiu realizat recent de McKinsey Global Institute.

Studiul lansează comunităţii internaţionale un apel pentru “o reacţie coordonată” a guvernelor, comercianţilor şi actorilor din sectorul agroalimentar, afirmând că o astfel de iniţiativă ar putea să ajute aproximativ 20% dintre obezi să revină la o greutate normală în mai puţin de 10 ani.

Studiul citează, de asemenea, 74 de recomandări, precum reducerea porţiilor din restaurantele fast-food, introducerea unor alimente sănătoase în şcoli şi necesitatea de a-i educa pe părinţi.

Obezitatea generează în fiecare an costuri de 73,8 miliarde de dolari prin prisma cheltuielilor de sănătate publică şi a scăderii productivităţii economice.

Este considerată obeză orice persoană al cărei indice de masă corporală (IMC) este mai mare de 30. O persoană supraponderală are un IMC cuprins între 25 şi 30. IMC reprezintă raportul dintre greutate şi pătratul înălţimii unei persoane.