• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019
Luni, 16 Noiembrie 2015 11:08

Care criză energetică?

Dacă am putea capta și folosi energia emisă de soare pe Pământ în doar 2 minute, aceasta ar fi suficientă pentru a putea alimenta automobilele, lumina și încălzi clădirile și furniza tot necesarul de electricitate timp de un an întreg. Spus direct, omenirea nu se confruntă cu o criză energetică. Ne confruntăm cu o provocare tehnică în captarea energiei și în furnizarea căre consumatori; iar una dintre cele mai eficiente metode prin care putem îndeplini această provocare este să investim în metode mai bune de păstrare a energiei.

Multe dintre problemele actuale ale omenirii sunt legate de utilizarea energiei, de la conflicte privind rezervele de petrol și îngrijorări privind emisiile de gaze cu efect de seră până la pierderea productivității din cauza fluctuațiilor de energie și a penelor de curent. În multe dintre cele mai sărace regiuni din lume, lipsa energiei înăbușă dezvoltarea economică. La nivel global, peste 1,3 miliarde de oameni nu au acces la electricitate, iar aproximativ 2,6 miliarde nu au acces la sisteme moderne de gătit. Peste 95% dintre acești oameni trăiesc în Africa Sub-Sahariană sau în Asia, iar 84% trăiesc în zone rurale.

De exemplu, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale în Nigeria, o femeie a fost întrebată ce dorește de la candidați. A răspuns cu un singur cuvânt: ”Lumină”. Electricitatea, un element de bază, i-ar permite să continue să muncească, iar copiilor ei să studieze.

Nesiguranța energiei sau lipsa acesteia este o problemă în mare parte din Africa, sub-continentul indian și unele zone din Asia. Conform unui raport al Agenției Energetice Internaționale, îmbunătățirile în sectorul energetic ar aduce echivalentul unei decade de creștere în unele dintre cele mai sărace zone din lume.

Criza energiei globale a fost agravată de lipsa inovării. Conform unui studiu guvernamental al Laboratorului Lawrence Livemore din SUA, peste 60% din energie se pierde de la momentul generării până la cel al consumului. În această categorie intră ineficiența în transformarea combustibililor fosili în electricitate, pierderile din timpul transportului, comportamentul neglijent al consumatorilor și nevoia unei rezerve pentru a preveni penele de curent.

În aceste condiții, este necesar un nou val de inovații, care să elimine pierderile, să reducă poluarea și să faciliteze accesul la energie pe tot globul. Acest lucru presupune concentrarea pe tehnologii care să crească eficiența, cum ar fi comunicații wireless, comunicații aparat-aparat, măsurători inteligente și un management mai bun al produsului.

Sursele de energii regenerabile, inclusiv energia solară și cea eoliană, pot contribui la satisfacerea nevoilor energetice atât în economiile mature, cât și în cele emergente. Însă, pentru că soarele nu strălucește întotdeauna iar vântul nu suflă mereu, energia din aceste surse este instabilă și intermitentă. Iar acest lucru va continua să fie o problemă până când vom fi capabili să stocăm eficient putere din sursele de energie regenerabilă.

Studii realizate de Consiliul de Coordonare a Electricității în America de Vest arată că descoperirea unor metode mai eficiente de a stoca energia ar putea reduce pierderile totale cu aproximativ 18% și mări eficiența utilizării energetice cu până la 11%. Metode mai bune de stocare a energie ar facilita livrarea electicității în zonele greu accesibile care sunt în prezent dezavantajate și ar ajuta la folosirea în cel mai corect mod a surselor rare de energie.

O metodă testată de stocare a energiei este folosirea capacității în exces pentru a pompa apă în rezervoare, pentru a fi folosită ulterior la alimentarea turbinelor, atunci când cererea este mare. Însă această metodă este utilă doar în zonele montane, nefiind potrivită în masă. Zone promițătoare de studiu includ baterii matrice capabile să se încarce și să se descarce de zeci de mii de ori și analize de date pentru a optimiza folosirea bateriilor și a face matricea cât mai eficientă posibil.

Nu este suficient să generăm energie. Trebuie, de asemenea, să o utilizăm eficient, iar adoptarea la scară largă a celor mai avansate tehnologii de stocare va fi o parte esențială a soluției. Ne va lua mult timp să ne asigurăm că proviziile de energie ale planetei sunt stabile, eficiente, accesibile și la costuri avantajoase. Însă inovațiile se află la orizont. Sarcina noastră este să nu ne luăm privirea de acolo.

Material realizat de Jostein Eikeland - fondator, președinte și director general al Alevo.

Publicat în Eco News

În 2013, 23,9% din energia consumată în ţara noastră provenea din surse regenerabile, ceea ce plasa România foarte aproape de obiectivul naţional de 24% stabilit de Comisia Europeană pentru anul 2020, când ponderea energiei regenerabile pe cuprinsul Uniunii ar trebui să ajungă la 20%.

Situată adesea la coada clasamentelor UE privind diferiţi indicatori, România are o poziţie fruntaşă la producţia de energie din surse regenerabile, atestă un raport al Comisiei Europene (CE). Documentul, publicat în iunie 2015, evaluează progresul statelor membre în atingerea ţintelor stabilite de Directiva Energiei (2009/28/CE), ce impune ca – până în 2020 – 20% din energia consumată în UE să fie regenerabilă.

În urma angajamentului luat de ţările Uniunii, Comisia a stabilit câte un obiectiv naţional obligatoriu, în funcţie de resursele şi economia fiecărui stat. Astfel, 24% din energia consumată în România anului 2020 trebuie să provină din surse regenerabile.

Atingând nivelul de 23,9% încă din 2013, ţara noastră a depăşit cu mult obiectivul intermediar pentru 2013-2014 (19,7%) şi se află foarte aproape de îndeplinirea ţintei obligatorii până la finele deceniului. România este a opta ţară UE ca pondere a energiei regenerabile şi s-a situat cu mult peste media europeană a anului 2013 (15,3%).

Pe primul loc se află Suedia, care îşi depăşise cu un procent, de acum doi ani, obiectivul stabilit pentru 2020 - 49%. Urmează Letonia, Finlanda, Austria, Danemarca, Portugalia şi Estonia – celălat stat UE care a atins încă din 2013 ţinta anului 2020.

În total, CE estimează că 25 de ţări UE au înregistrat progrese „satisfăcătoare”, ceea ce va permite atingerea obiectivului general de 20% peste cinci ani. Totuşi, state însemnate ca pondere în economia UE se plasează imediat sub media Uniunii: Franţa, Germania, Cehia, Polonia. La coada clasamentului se situează, în ordine descrescătoare: Irlanda, Marea Britanie, Ţările de Jos, Malta şi Luxembrug.

Material realizat de Bogdan Munteanu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

România are 85.000 de blocuri construite înainte de 1989, majoritatea mari consumatoare de energie, iar reabilitarea termică, demarată de aproximativ zece ani nu a ajuns decât la maximum 3.000 dintre ele. Deși în întreaga Uniune Europeană modernizarea clădirilor vechi se desfășoară febril, în România, din cauza unei legislații haotice și a lipsei banilor, nu numai că nu se practică, dar a adus și un infringement din partea Comisiei Europene cauzat de nerespectarea recomandărilor.

Sectorul construcțiilor acoperă 40% din consumul final de energie la nivel european și 36% din emisiile de dioxid de carbon. De aceea, reducereaconsumului de energie în acest domeniu reprezintă o prioritate. Uniunea Europeană vrea, până în 2020, clădiri cu consum de energieaproape zero (nZEB).

„În prezent, România nu are capacitatea administrativă să îndeplinească sarcinile asumate la nivel european. Știm deja că aparatul de lucru al instituțiilor care coordonează strategia energetică și Planul Național de Acțiune pentru Eficiență Energetică este insuficient numeric și din nefericire nici foarte performant, iar pentru redimensionarea și profesionalizarea acestuia sunt necesare investiții pe care nu știu în ce măsură le vom vedea în următorii ani”, consideră Delia Filip, director executiv ROMEPS, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România.

Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României pentru neaplicarea normelor UE în eficiența energetică a clădirilor. „Întorcându-mă la problema infringementului, riscul este ca, din cauza unor eventuale blocaje, România să nu-și atingă obiectivul de reducere a consumului de energie cu minim 20% până în 2020, lucru care va avea consecințe grave la nivel comunitar, de reputație, iar acesta se simte economic, dar și național, pentru că, în final, problema este la beneficiarul care are în continuare costuri mari pentru energie”, este de părere Delia Filip.

Un start timid

În România, din 1990 încoace, s-au construit doar 65 de imobile eficiente energetic, din care doar 17 sunt certificate internațional și numai 48 de clădiri sunt încadrate în clasa A de eficiență energetică (cu cel mai scăzut consum de energie). Sunt rezultatele studiului „Cele mai verzi clădiri din România”, realizat de NAI Romania, la solicitarea RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi), care a analizat peste 40 milioane de metri pătrati, din care clădirile verzi (sustenabile din punct de vedere energetic)însumează doar 2,2 milioane mp.

Așadar, în țara noastră, utilizarea tehnologiilor bazate pe energie din surse regenerabile în sectorul contrucțiilor nu a devenit încă o obişnuință. Un start timid în cazul clădirilor de locuit şi al celor publice îl reprezintă Programul „Casa Verde”, coordonat de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Lansat în 2008, blocat în 2011 și reluat anul trecut, programul prevede decontarea investițiilor pentru instalarea de sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă. Finanţarea acordată pentru un dosar acceptat în program este de 6.000 de lei pentru sisteme solare termice și biomasă sau 8.000 de lei pentru pompe de căldură.

De la lansare, s-au depus 23.938de dosare, 21.293 au fost analizate de Administrația Fondului de Mediu, iar 16.937 dintre acestea au fost acceptate. Au fost semnate doar 5.094 de contracte de finanțare în valoare de 30.564.000 de lei și numai 1.995 de cereri de tragere au fost trimise către AFM. S-au decontat 191de cereri pentru persoane fizice și două pentru persoane juridice, în valoare totală de 2.140.725 lei, în condițiile în care bugetul inițial era de 110 milioane de lei.

Material realizat de Cosmina Ioniță, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

Ziua Mondială a Soarelui este aniversată la 21 iunie, cea mai lungă zi din an, ziua solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.
Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.
Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: