• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Conf 31oct Webbanner
  • Ecoatitudine Vrancart Web

Vidul legislativ, care afectează multe domenii, cauzează probleme și în ceea ce privește colectarea deșeurilor. Doar cele câteva companii din domeniu pot estima cantitatea de deșeuri colectată, dar absența unei legislații a împiedicat efectuarea de controale și aplicarea de penalități pentru societățile sau persoanele care nu respectă regulile de colectare și sortare a deșeurilor. În prezent nu există nicio autoritate publică al cărei rol de control ar putea sprijini colectarea, iar jucătorii din piață așteaptă adoptarea unei legi care să le reglementeze activitatea, proiect care se află acum în Camera Deputaților.

În acest context, ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat obligația să colecteze selectiv și să recicleze jumătate din deșeurile generate în gospodării până în 2020. Ținta pare imposibil de atins când ne gândim că, în prezent, rata este de doar 3%. În schimb, suntem campioni la depozitare, care ne caracterizează drept cea mai mizerabilă țară din Europa. Potrivit ultimelor date furnizate în martie de Eurostat, biroul de statistici al Uniunii Europene, un român produce anual 272 de kilograme (2013 – an de referință) de deșeuri menajere (față de 481 kg media europeană), dar aproape tot gunoiul este depozitat la rampă și doar 3% valorificat. Nici vorbă de incinerare sau recuperarea materialelor organice prin compostare. Doar munți și munți de gunoaie!

Dar cifrele oficiale sunt ușor ambigue. Mihaela Frăsineanu, directorul Direcţiei Generale Deşeuri din Ministerul Mediului, a declarat la postul public de radio că procentul de reciclare a deşeurilor în România a ajuns la 17%. Iar Agenţia Europeană de Mediu a dat publicității un raport privind gestionarea deşeurilor municipale în țara noastră, care arată că incinerăm, în medie, 1,5 milioane tone de deşeuri pentru a produce energie și căldură.

Cum nu există politici coerente de raportare transparentă a deșeurilor colectate și reciclate, nici controale ori eventuale sancțiuni, adevărul se află undeva la mijloc. Oricum nu stăm bine deloc. De când Romînia a devenit membri UE și trebuie să se supună exigențelor europene, nu a respectat niciun termen referitor la legislația privind deșeurile de ambalaje. După ce a depășit termenul inițial (noiembrie 2013) și a fost păsuită până în iulie 2014, România nu a reușit să transpună directiva europeană în legislația națională. De aceea, Comisia Europeană trimite România în fața Curții Europene de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a modifica legislația privind deșeurile de ambalaje.

“Situaţia de infrigement în care România se află în prezent în ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje nu se referă la neîndeplinirea obligaţiilor de reciclare, ci la netranspunerea în dreptul intern a legislaţiei Uniunii Europene. Iată că ne aflăm astăzi într-o altă situaţie care demonstrează cât de important este ca fiecare actor din sistem să se implice şi să îşi îndeplinească cu stricteţe şi la timp responsabilităţile. Orice astfel de sincopă afectează întreg sistemul şi poate aduce prejudicii pe termen lung, inclusiv bugetului de stat şi, deci, buzunarelor românilor”, avertizează Sorin Cristian Popescu, director general al unei organizații de transfer de responsabilitate din România (OTR).

Cât și ce se colectează și se reciclează în România?

Date oficiale arată că, în 2014, românii au reciclat, printr-un OTR, 376.094 tone de deşeuri de ambalaje provenind atât din gospodăriile populaţiei, cât şi din sectoarele comerciale şi industriale. Dintre acestea, 66.129 tone reprezintă deşeuri de amblaje de sticlă, 124.083 - deşeuri de ambalaje de plastic, 113.771 - deşeuri de ambalaje de hârtie-carton, 17.191 - deşeuri de ambalaje de metal şi 54.920 - deşeuri de ambalaje de lemn. Trebuie precizat că toată această cantitate reprezintă 60% din 623.860 tone, adică totalul ambalajelor puse pe piaţă de companiile membre ale organizaţiei.

Gunoiul ca resursă

Singura soluție pentru atingerea țintei de colectare și reciclare a deșeurilor este responsabilizarea populației. Dacă oamenii vor reuși să privească deșeurile ca pe o resursă și nu un gunoi, cum sunt considerate în prezent, România va face pași importanți în drumul spre harta verde. Prin colectare selectivă și reciclare, reducem cantitatea de gunoi și, implicit, poluarea, economisim energie și, mai mult decât atât, conservăm resursele naturale!

Material realizat de Cosmina Ioniță, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

Fiecare cetățean român va putea raporta deșeurile către autorități, oriunde și în orice moment, cu ajutorul unei aplicații de mobil ce a fost lansată miercuri, informează un comunicat.

Cu ajutorul aplicației de mobil ”Let's Do It!”, voluntarii pot oricând să marcheze deșeurile întâlnite în oraș sau în natură pe Harta Deșeurilor, pentru a fi apoi raportate către autorități și curățate în 30 de zile, conform legii. Fiecare voluntar va primi constant mesaje cu statusul sesizării, până când zona este curățată.

“De ce să nu facem curățenie în fiecare zi? Aceasta a fost întrebarea cu care am plecat la drum atunci când am început acest proiect. Ne dorim să încurajăm românii din întreaga țară să acționeze ori de câte ori găsesc deșeuri ilegale, printr-un instrument care răspunde la întrebarea: «Ce pot face eu, un simplu cetățean, ca să curăț România?» Astfel, lansăm astăzi un nou tip de voluntariat: voluntariatul digital”, a declarat Anca Baniță, Communication Manager “Let`s Do It, Romania!”.

În afara aplicației de mobil disponibile gratuit pe Google Play și, în curând, și pe App Store, proiectul include și platforma online. Fiecare sesizare include coordonatele GPS ale zonei raportate și detalii despre deșeurile identificate (componență, dimensiuni și orice alte detalii relevante). Toate aceste informații vor fi trimise automat autorității publice locale responsabile pentru curățarea zonei sesizate. Harta Deșeurilor este disponibilă online pe site după ce utilizatorul aplicației se loghează.

”Împreună cu partenerii de la “Let’s Do It, Romania!” am dezvoltat aplicația pe care o lansăm astăzi, prin care fiecare român posesor de smartphone poate deveni un adevărat comisar de mediu. Vreau să felicit echipa “Let’s Do It, Romania!” pentru inițiativă și pentru efortul depus. Raportarea deșeurilor este doar prima etapă de dezvoltare a aplicației. Suntem deja în discuții pentru introducerea posibilității de a raporta tăieri ilegale de pădure și poluări ale aerului sau cursurilor de apă. Sper ca astfel, în viitorul apropiat, să avem un instrument complet de raportare pe mediu, la îndemâna tuturor românilor.” a declarat Grațiela Gavrilescu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Proiectul este realizat de asociația „Let’s Do It, România!“, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Proiectul a fost demarat cu ajutorul fondurilor obținute în campania de crowdfunding lansată de echipa “Let`s Do It, Romania!” în luna mai, care a atras, totodată, și susținerea companiilor private. Partenerul “Let`s Do It, Romania!” pentru dezvoltare este compania de software QUALITANCE, care a realizat aplicația și platfforma, donând totodată câte un dolar pentru fiecare dolar strâns în campania de crowdfunding.

 

 

Publicat în Eco News

Oceanele sunt pline cu 8 milioane de tone de gunoaie care, purtate de curenți, creează cinci ”insule de gunoi” uriașe, informează Daily Mail.

NASA a realizat o animație care evidențiază poluarea provocată de oameni mediului înconjurător.

Agenția spațială americană a folosit date de la geamanduri care au plutit pe oceane în ultimii 35 de ani.

”Dacă eliberăm toate geamandurile în același timp, vom observa modelele de migrație”, a declarat Greg Shirah de la NASA.

Pe hartă, geamandurile sunt reprezentate de puncte albe.

Oamenii de știință spun că 8 milioane de tone de sticle de plastic, pungi, jucării și alte deșeuri plastice ajung în oceane în fiecare an. Majoritatea se scufundă, fiind dificil de stabilit cantitatea exactă de deșeuri, aceasta ajungând până la 12,7 milioane de tone.

Dr Jenna Jambeck de la Universitatea din Georgia (SUA), spune că suntem ”copleșiți de propriile deșeuri”.

Oamenii de știință avertizează că ”oceanul de plastic” dăunează vieții marine. Țestoasele pot confunda pungile de plastic cu meduze și le pot mânca. Pungile le blochează stomacul, iar animalele mor de foame. De asemenea, păsările marine pot confunda plasticul plutitor cu hrana. 90% dintre păsările găsite moarte la Marea Nordului aveau plastic în stomac.

Cercetătorii au analizat date din 192 de țări cu ieșire la mare. Se estimează că între 2010 și 2025 ar putea fi aruncate în ocean 155 de milioane de tone de plastic. Puse unul peste altul, deșeurile ar crea un zid de gunoi înalt de 30 de metri.

Publicat în Eco News

Primăria Capitalei îşi propune să ajungă la un nivel de 78% în colectarea selectivă de acum în zece ani şi să reducă de la 121 kg (în 2014) la 60 kg (în 2025) pe an cantitatea de deşeuri reziduale pentru fiecare locuitor. Capitala Sloveniei şi-a asumat principiile stricte ale coaliţiei Zero Waste Alliance International: eliminarea deşeurilor fără a amenaja noi gropi de gunoi şi fără a construi noi incineratoare.

În 2004, când a fost lansat, „Zero Waste” (n.r. zero deşeuri - ZW) nu părea decât o filosofie ruptă de realitate într-o lume în care deşeurile erau privite ca un „rău inevitabil” al dezvoltării. Conceptul propunea „elaborarea de produse şi procese care să reducă volumul şi toxicitatea deşeurilor, nu să le ardă sau să le îngroape”.

De-a lungul anilor, ZW a evoluat „într-o strategie, un set de instrumente practice care caută să elimine deşeurile, nu să le gestioneze”, conform Zero Waste Alliance International (ziwa.org). Treptat, s-a dovedit că ideea poate prinde viaţă. De pildă, cei 47.000 de locuitori ai oraşul italian Campannori au ajuns la o colectare selectivă de 80% şi doar 18% dintre deşeurile produse anual nu pot fi refolosite, reciclate sau compostate, ci ajung la groapa de gunoi. Până în 2020, se speră atingerea obiectivului de 0% deşeuri.

Deşi promiţător, exemplul micului oraş din Toscana era minimalizat de sceptici: „aşa ceva nu se poate decât în comunităţile mici”, prin colectare din uşă în uşă. Iată că, din toamna lui 2014, capitala slovenă Ljubljana a acceptat provocarea de a transpune în practică principiile ZW într-o capitală UE.

Aflată în inima ţării, ca un punct de convergenţă între spaţiul cultural slav, italian şi germanic, muncipalitatea de circa 283.000 de locuitori (360.000 împreună cu nouă localităţi adiacente) este deja unul dintre cele mai curate oraşe europene.

Totuşi, la momentul aderării la UE (mai 2004), puţină lume din oraş auzise măcar despre colectare separată a deşeurilor. Un deceniu mai târziu, gradul de colectare selectivă depăşise cu 20% media UE, iar nivelul de reciclare era cu 10% peste ţintele UE stabilite pentru anul 2020. În aceste condiţii, autorităţile locale au acceptat provocarea de a reduce şi mai mult impactul asupra mediului, prin implementarea principiilor ZW.

Astfel, nivelul colectării selective în oraş ar trebui să ajungă de la 61% (în 2014) la 78% (în 2025), respectiv la 80% (în 2035). Cantitatea de deşeuri reziduale ar urma să scadă de la 121 kg în prezent la 60 kg (în 2025), respectiv 50 kg (în 2035). Obiectivele vor fi atinse prin construirea unui “centru regional de gestionare a deşeurilor, care va include instalaţii pentru valorificare materială şi tratament biologic şi compostarea deşeurilor”, ne-a declarat Erika Oblak, coordonator Zero Waste Slovenia.

Material realizat de Bogdan Munteanu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

Lidl demarează campania „ComPETiția pentru un viitor mai bun”, un  proiect cu o largă acoperire națională care are ca scop educarea și implicarea românilor în colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaj, cu precădere a celor de tip PET. Proiectul este  organizat în parteneriat cu Intersemat și Asociația Planeta Verde, beneficiind de sprijinul  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Situația actuală din România în materie de reciclare

Până în 2020, statele UE, inclusiv România, trebuie să atingă o rată de 50% la reciclarea deșeurilor
municipale. Rezultatele Eurostat pentru anul 2013 ne arată că rata de reciclare din România este foarte scăzută, de doar 3%.1 Astfel, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deșeurilor municipale, iar obiectivele pentru 2020 sunt departe de a putea fi îndeplinite.  Mai mult, pentru anul 2013, în țara noastră au fost puse pe piață circa 120.000 de tone de ambalaje de tip PET.2 Dintre acestea, doar circa 66.000 de tone3 ajung să fie reciclate. Toate  aceste date arată faptul că programele de educare și implicare a românilor în colectarea selectivă a deșeurilor reprezintă o necesitate.

Obiectivele proiectului „ComPETiția pentru un viitor mai bun”

Politicile de mediu ale Lidl România, preocuparea sa continuă de a respecta standardele și normele ecologice internaționale, precum și dorința companiei de a oferi sprijin comunității pentru un viitor mai bun au stat la baza dezvoltării unui proiect național de colectare selectivă a ambalajelor de tip PET. Astfel, cu sprijinul partenerilor, s-a lansat campania „ComPETiția pentru un viitor mai bun”.
„Acest proiect este unul îndrăzneț și amplu, pe care ne-am dorit tare mult să îl derulăm. Grija față de mediul înconjurător este una dintre valorile companiei noastre și dorim să devenim un sprijin pentru comunitate, contribuind activ la dezvoltarea unui sistem de colectare care să ne ajute să creștem rata de reciclare în România și să îndeplinim obiectivele impuse de Uniunea Europeană.
Mai mult decât o simplă acţiune de colectare a PET-urilor, prin acest proiect ne propunem să investim în educaţie. Astfel, beneficiile vor fi vizibile nu doar pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung prin schimbarea de percepţie şi atitudine faţă de conceptul de reciclare.”, a a declarat Georgiana Tugearu, PR&CSR Manager Lidl România.

 

Publicat în Eco News

"Let's Do It, Romania!" vrea să creeze aplicaţia care te ajută să marchezi pe hartă deşeurile întâlnite. Organizatorii „Let’s Do It, Romania!” au demarat o campanie de crowdfunding menită să contribuie la dezvoltarea proiectului.

Banii adunaţi vor fi utilizaţi pentru realizarea unui aplicaţii mobile ce va permite utilizatorilor să marcheze pe hartă locurile în care observă depozitarea necorespunzătoare de deşeuri şi, mai departe, transmiterea unor sesizări către autorităţi, scrie gandul.info.
După ce au reuşit să implice un million de volunatari în cea mai mare mişcare socială din ţară, organizatorii „Let’s Do It, Romania!” fac un nou pas în dezvoltarea proiectului. Este vorba despre realizarea unei aplicaţii pentru telefonul mobil, ce va permite utilizatorilor să marcheze pe hartă locurile în care observă depozitarea necorespunzătoare de deşeuri şi, mai departe, transmiterea unor sesizări către autorităţi.
Pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiei „Let’s Do It!” e nevoie însă de circa 36.000 de dolari, astfel că marţi, 12 mai, a fost demarată o campanie de crowdfunding, pe site-ul Indiegogo.com. Aceasta rămâne deschisă timp de 40 de zile.
„Aplicaţia Let’s Do It! te ajută sa marchezi pe hartă oricând, orice deşeu întâlnit în oraş sau în natură pentru ca, apoi, să fie transformată într-o sesizare către autorităţile în măsură să o cureţe”, a explicat Anca Baniţă, Communication Manager „Let’s Do It, Romania!”. „Echipa Let’s Do It, Romania! va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un răspuns în maximum 30 de zile, durata prevazută de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizării, până când zona este curăţată. Astfel, vrem să încurajam românii din întreaga ţară să ia iniţiativa ori de câte ori găsesc deşeuri ilegale, printr-un instrument prietenos şi uşor de folosit, care răspunde întrebării: ce pot face eu, ca cetăţean, ca să curăţ România de deşuri?” a adăugat aceasta.

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: