• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Conf 31oct Webbanner
  • Ecoatitudine Vrancart Web

Oamenii de știință au descoperit peste 200 de noi specii în Munții Himalaya.

În ultimii cinci ani, cercetătorii au descoperit în regiunea estică a lanțului muntos 133 de plante, 26 de specii de pești, 10 amfibieni, o reptilă, o pasăre și un mamifer, arată un raport WWF citat de Daily Mail.

Printre cele mai ciudate descoperiri se numără peștele ”mergător”, descoperit în mlaștina Lefraguri din India. Acest animal poate respira, poate supraviețui pe uscat până la 4 zile și a fost denumit ”fishzilla” din cauza agresivității sale.

Cercetătorii au mai descoperit și o specie de maimuță care strănută mai ales atunci când plouă, o broască cu ochi albaștri și un șarpe cu piele colorată în galben, roșu și portocaliu.

Raportul atrage însă atenția asupra pericolului în care se află speciile nou descoperite, schimbările climatice fiind principala amenințare.

”Descoperirea a 211 noi specii într-una dintre cele mai bogate regiuni din lume din punct de vedere biologic este o celebrare a darului naturii. Odată cu descoperirea vine însă și responsabilitatea de a continua să protejăm aceste daruri prețioase pe care ni le-a oferit planeta”, a declarat Dechen Dorji, de la WWF Bhutan.

Publicat în Eco News

Cercetătorii de la Observatorul Astronomic din Galați au descoperit trei stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris – binare în contact), din constelaţiile Cassiopeia şi Cefeu. Acestea au fost numite Galati V3, Galati V4 şi Galati V5, iar descoperirea lor reprezintă o premieră în România, informează un comunicat.

Observațiile astronomice au fost realizate în perioada octombrie 2014 - iulie 2015, cu telescopul principal al observatorului astronomic cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi camera CCD SBIG STL-6303e.

Galati V3 este o stea variabilă de tip Delta Scuti, variaţia strălucirii acesteia fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei.

Galati V4 şi Galati V5 sunt stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Stele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

Descoperirea stelelor a fost realizată de echipa formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Vlad Tudor – doctorant în astrofizică la Curtin University din Australia, fiind în acelaşi timp şi membru al Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi şi Alex Dumitriu – membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow, de asemenea membru al Astroclubului ”Călin Popovici” Galaţi.

Datele au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date. Cele trei stele variabile sunt circumpolare, fiind vizibile din România tot timpul anului, cu ajutorul unui instrument optic.

Publicat în Eco News

Cercetătorii au făcut o descoperire uimitoare în Australia: un recif de corali cu o viață marină atât de variată încât rivalizează cu Marea Barieră de Corali, informează Huffington Post.

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unei camere video subacvatice. Misiunea a durat trei zile și s-a desfășurat în Parcul Național Marin Wilsons Promontory din sudul Australiei. Oamenii de știință trebuiau să realizeze o hartă a fundului mării când au făcut descoperirea surprinzătoare.

”Este un mediu sălbatic și dinamic. O parte din această zonă s-a aflat deasupra nivelului mării în timpul ultimei epoci glaciare”, a declarat Steffan Howe, manager științific la Parcul Național Victoria.

Camera video subacvatică a fost scufundată în unele zone până la 100 de metri adâncime. Aceasta a surprins corali, numeroase specii de pești, peșteri subacvatice și dune de nisip modelate de curenții oceanici.

Oamenii de știință au descoperit chiar unele specii despre care nu știau că există în acea zonă.

Publicat în Eco News

Biologii au văzut pentru prima dată după 30 de ani exemplare dintr-o specie de Nautilus, în largul coastelor din Papua Noua Guinee, informează NBC News.

Allonautilus scrobiculatus este o specie de Nautilus înrudită cu calmarii și sepia. Aceste animale trăiesc în apele calde pe fundul mării și au o cochilie distinctivă, în formă de spirală, despre care se presupune că îi apără de prădători.

Peter Ward, biolog la Universitatea din Washington, și Bruce Saunders de la Colegiul Bryn Mawr au identificat Allonautilus în 1984, însă nu au mai revăzut specia din 1986.

”Acesta ar putea fi cel mai rar animal din lume”, a declarat Ward.

Nautilus este considerat o fosilă vie, animale similare trăind acum 500 de milioane de ani.

Publicat în Eco News

Oamenii de știință au descoperit rezerve uriașe de aur și argint în craterele mai multor vulcani din lume, informează Daily Mail.

Zona vulcanică Taupo din Noua Zeelandă a arătat că magma vulcanică încălzește apa și produce rezervoare și izvoare acide care dizolvă rocile înconjurătoare. Astfel, apa devine încărcată cu metale prețioase, ca aurul și argintul.

Geologii au descoperit 18 rezervoare imense cu astfel de apă, adânci de până la 3 kilometri. Ei estimează că o singură sondă utilizată sub rezervorul stației geotermale Waikato din Noua Zeelandă ar putea scoate la suprafață aur în valoare de 2.7 milioane de dolari în fiecare an. Puțurile săpate în rezervoarele stațiilor geotermale Rotokawa și Mokai ar putea produce anual până la 8 tone de argint, în valoare de aproximativ 3.6 milioane de dolari.

Oamenii de știință spun însă că trebuie dezvoltate noi tehnologii care să extragă metalele prețioase.

”Cantitatea totală de aur și argint din rezervoare ar putea fi de ordinul zecilor de mii de kilograme de aur și sutelor de mii de kilograme de argint”, spun cercetătorii.

Lacul Taupo se află pe insula principală a Noii Zeelande, în craterul unui vulcan uriaș, care a fost activ timp de 300.000 de ani. A avut două dintre cele mai mari erupții din istoria geologică, una acum 26.500 de ani și una acum 1.800 de ani.

Zona vulcanică Taupo se întinde pe mai mult de 350 de kilometri.

Publicat în Eco News


Numeroase fragmente dintr-un schelet al unui strămoş al elefantului care a trăit în urmă cu şapte - opt milioane de ani în arealul Podişului Moldovei au fost descoperite în malul unui drum comunal din judeţul Vaslui de către specialişti ai muzeului din Bârlad şi ai Facultăţii de Geologie Iaşi.

Specialişti ai Muzeului "Vasile Pârvan" şi de la Facultatea de Geologie Iaşi au făcut o importantă descoperire paleontologică pentru România, după ce au scos la suprafaţă numeroase fragmente ale unei specii de animale gigantice ce au trăit în urmă cu şapte - opt milioane de ani în Podişul Moldovei, transmite corespondentul Mediafax.
Astfel, paleontologii bârlădeni şi cei ieşeni au găsit în malul unui drum comunal de la ieşirea din localitatea vasluiană Ghergheşti fragmente de fildeş, femur, tibie şi centura pelviană din specia Deinotherium Giganteum, un strămoş al elefantului african, ce a trăit în epoca Miocenului Superior. Animalul avea peste patru metri înălţime şi aproximativ 3,5-4 metri lungime.
Potrivit reprezentanţilor Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad, osemintele sunt puternic alterate şi acoperite cu cenuşă vulcanică, în condiţiile în care au stat relativ la suprafaţă, în malul respectivului drum de costişă.
"Scheletul era uşor împrăştiat, suprapus pe verticală, în condiţiile în care a fost depus în albia minoră al unui canal fluvial. Noi sperăm să găsim şi alte elemente în afară de cele recuperate până acum şi să refacem peste 50% din scheletul animalului. Oricum, este o descoperire de excepţie. Un exemplar similar a fost găsit acum peste o sută de ani, la sfârşitul secolului XIX, la Mânzaţi (n.r. - judeţul Vaslui), scheletul fiind expus astăzi la Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» Bucureşti", a declarat muzeograful Laurenţiu Ursachi, din cadrul Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad.
Potrivit acestuia, descoperirea de la Ghergheşti demonstrează încă o dată faptul că în Podişul Moldovei a fost un climat subtropical, în care au trăit elefanţi, rinoceri, tigri şi chiar hiene.

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: