• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019





Miercuri, 11 Noiembrie 2015 10:29

Pesticidele - otrava ispititoare din alimente

Concepute inițial pentru distrugerea dăunătorilor culturilor agricole, pesticidele au devenit, în timp, o adevărată amenințare pentru sănătate. Creșterea populației la nivel global și, implicit, a cererii de hrană, la care se adaugă dorința de câștig sigur și rapid a producătorilor, au determinat utilizarea uneori excesivă a substanțelor chimice care, deși “nasc” produse frumoase, pot duce la decese premature în rândul consumatorilor.

Pesticidele sunt produse chimice folosite împotriva dăunătorilor plantelor și produselor agricole (germeni,paraziți, insecte, viermi șa). Aceste produse au în compoziția lor substanțe care conțin ingrediente biologic active, în general toxice. În funcție de domeniul de acțiune, pesticidele se clasifică în erbicide, acaricide, bactericide, nematocide, raticide, fungicide, moluscocide și cu acțiune mixtă. Folosirea constantă a pesticidelor în paralel cu dezvoltarea agriculturii a dus, în timp, la adaptarea dăunătorilor la unele dintre substanțele existente și, implicit, la utilizarea altora, mult mai puternice. După 1944 s-a dezvoltat o adevărată industrie a pesticidelor de sinteză, o sursă reală de toxicitate dată de remanența atât în sol, plante, apă și alimente, cât și în organism. Deși unele pesticide au fost interzise în agricultură, acestea se folosesc în continuare în industrii precum cea farmaceutică, a solvenților sau a maselor plastice.

În funcție de gradul de toxicitate, pesticidele au fost împărțite în patru mari grupe: I (T+) - foarte toxice, II - (T), III - nocive (Xn) și IV - iritante (Xi). Persoanele fizice pot folosi pentru tratarea culturilor doar pesticidele din grupele III și IV. Cele din primele două grupe pot fi utilizate doar în urma obținerii unei autorizații în acest sens.

Consumul excesiv de pesticide poate dăuna grav sănătății

Folosirea pe scară largă a pesticidelor a dus și la creșterea interesului și a studiilor efectuate privind riscurile pe care le presupun. Oricât de mult sunt respectate regulile de utilizare a pesticidelor, s-a constatat că reziduuri ale substanțelor toxice pot rămâne în sol, apă și atmosferă chiar câțiva ani. Pentru om, o anumită cantitate a acestora, în funcție de gradul de toxicitate, poate fi fatală. În unele cazuri, expunerea pe termen scurt la pesticide are efecte limitate. În cazul expunerii pe termen lung, pot apărea boli cronice și diferite tipuri de cancer.

Pesticidele cu o compoziție foarte toxică pot fi detectate și în alte alimente, precum ouă, lactate, carne sau pâine, și chiar în laptele sugarilor, putând determina anumite boli de creștere la copii.

Știați că:

  • Atrazina, un erbicid folosit împotriva buruienilor, a fost descoperit și în apa de la robinet. Acesta este cunoscut și ca pesticidul care ”feminizează bărbații”
  • OMS propune, ca formă de combatere a obezității, reducerea subvențiilor pentru producătorii care utilizează cantități mari de pesticide
  • Păstrarea fructelor și legumelor, pentru 5-7 minute, în aparatele care ozonizează apa duce la îndepărtarea a până la 95% din reziduurile substanțelor toxic

Material realizat de Irina Chirtoc, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

Un grup de absolvenți ai programului ”Inovație alimentară și design de produs” de la Universitatea Lund din Suedia au creat o pudră cu ajutorul căreia speră să ajute oamenii cu acces limitat la hrană, informează smithsonian.com.

FoPo este alcătuită din fructe și legume uscate și transformate în pudră, acest aliment putând fi trimis în zonele afectate de dezastre naturale sau acolo unde nu există condiții optime de păstrare a alimentelor.

”Când am aflat că o treime din mâncarea pe care o producem se aruncă, în timp ce mulți oameni mor de foame, nu am putut sta deoparte”, a declarat Kent Ngo, unul dintre studenți.

Deși hrana sub formă de pudră nu este ceva revoluționar, fiind folosită de către astronauți, studenții suedezi regândesc sistemul de colectare și distribuire a acesteia. Echipa face eforturi să mențină costuri scăzute, pentru a ajuta grupurile umanitare și ONG-urile.

”În prezent, o pungă cu hrană distribuită în cazul dezastrelor naturale conține alimente precum gem de căpșuni, unt de arahide și mazăre în sos tomat. Credem că un pachet de pudră alimentară cu o valoare nutrițională mare poate ajuta”, spune Ngo.

Hrana înghețată și uscată conține majoritatea nutrienților din hrana crudă. Deși pierde vitamine și minerale în procesul de uscare, este o bună modalitate de a obține fibre și nutrienți.

Creatorii FoPo derulează în prezent un program-pilot în Manila. Aceștia au uscat calamansi, un fruct al cărui gust este o combinație între lime și mandarine. Urmează să fie testată pudra din mango și ananas.

 

Publicat în Eco News
Miercuri, 05 August 2015 15:41

Risipa alimentară, o problemă globală

Risipa alimentară a ridicat preocupări reale în ultimii ani, ocupând primele locuri pe agenda reuniunilor organizate la nivel european şi internaţional. În timp ce în ţările dezvoltate se observă un exces de consum care, paradoxal, implică pierderi uriaşe, în alte ţări conflictele, condiţiile economice sau cele meteorologice generează crize alimentare. Cetăţenii din ţările dezvoltate aruncă o cantitate de alimente egală cu producţia totală din Africa Subsahariană.

Potrivit ultimelor estimări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), peste 30% din alimentele produse la nivel mondial, respectiv 1,3 miliarde de tone, se risipesc în fiecare an. Sau, altfel spus, aproximativ 750 de miliarde de dolari se duc la gunoi… Cantitatea risipită ar acoperi de trei ori necesarul de hrană pentru populaţia globului, iar valoarea pierderilor este de şase ori mai mare decât cea a ajutoarelor destinate dezvoltării.

Problema generată de risipa alimentară s-a aflat şi în centrul reuniunii miniştrilor Agriculturii din Grupul economiilor dezvoltate şi marile economii emergente, G20, care a avut loc la începutul lunii mai, la Istanbul. Discuţiile s-au axat pe problemele securităţii alimentare şi nutriţie. În comunicatul publicat la finalul reuniunii, miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de extinderea fenomenului risipei alimentare, care are implicaţii atât la nivel economic şi social, cât şi de mediu. O producţie ridicată de alimente presupune utilizarea unor importante cantităţi de apă, pământ şi îngrăşăminte, iar transportul, conservarea şi procesarea lor au implicaţii majore negative asupra mediului. Deşeurile alimentare din gropile de gunoi emană, în urma descompunerii, metan, un gaz cu un puternic efect de seră

Datele prezentate de instituţiile abilitate arată nevoia urgentă de implementare a unor măsuri care să combată risipa alimentară. Principalul avertisment constă în faptul că cererea crescută pentru alimente va depăşi, în timp, resursele disponibile.

În acest sens, (în ianuarie 2012) Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care vizează reducerea la jumătate a pierderilor alimentare în UE până în 2025. Principalul scop al măsurilor propuse este distribuirea alimentelor, prin consum raţional, persoanelor defavorizate.

În UE, pierderile alimentare înregistrate anual se ridică la 89 de milioane de tone, în timp ce 79 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei, iar 16 milioane primesc mâncare de la asociaţii caritabile. Principalii responsabili de risipa alimentelor sunt gospodăriile (42%) şi producătorii (39%). Sectorul de catering generează 14% din pierderi, iar distribuitorii, 5%. Comisia Europeană atrage atenţia că, în lipsa unor măsuri adecvate şi urgente, pierderile alimentare ar putea creşte cu 40% până în 2020.

Material realizat de Irina Chirtoc, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Publicat în Eco News

Dibetul este o bolă care face ravagii în lume. Un indice glicemic normal te poate menţine departe de această afecţiune.

Glicemia reprezintă cantitatea de glucoză aflată în sânge, oamenii fiind nevoiţi să o menţină la o valoare normală pentru a nu ajunge la hipoglicemie sau hiperglicemie. O soluţie pentru astfel de probleme este consumul de alimente care ţin glicemia sub control.
Orezul
Orezul este o combinaţie ideală de fibre şi proteine, putând fi adăugat lângă o bucată mai mică de carne de pui. Orezul este şi un aliment de bază în dieta celor care fac sport.
Carnea de peşte
Carnea de peşte e recomandată diabeticilor deoarece conţine acizi grasi Omega 3 . Acest aliment este indicat şi pentru că nu conţine glucide. Câteva sute de grame de peşte pe zi pot fi o soluţie pentru o dietă variată şi sănătoasă.
Broccoli
Despre consumul regulat de broccoli se spune că poate anula efectele nocive ale diabetului asupra vaselor de sânge. Sulforafanul, un compus din broccoli, încurajează producţia de enzime cu rol de protecţie asupra vaselor de sange, dar şi reducerea nivelului de molecule care afectează celulele.
Avocado
Avocado este un aliment bogat în grăsimi mononesaturate care împiedică eliberarea zaharurilor în fluxul sangvin. Contribuie la scăderea riscului producerii de accidente vasculare.
Afinele
Datorită faptului că au un conţinut scăzut de fructoză şi sunt bogate în antioxidanţi, ceea duce la stoparea deteriorării celulare, afinele sunt foarte bune pentru a ţine glicemia sub control. De asemenea, aceste fructe ajută la prevenirea îmbătrânirii premature sau a apariţiei şi dezvoltării a bolii Alzhimer.

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: