• Ecoatitudine Multumiri Web
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național. Un studiu  lansat acum câteva zile de WWF la nivel european arată, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre.

 

Comisia Europeană a confirmat în luna decembrie 2016 că Directivele Păsări și Habitate reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în UE și și-a luat angajamentul de a întocmi un plan de acțiune pentru a îmbunătăți modul în care se aplică la nivel național. Raportul european al WWF, „Arii naturale protejate pe hârtie. Cum să obținem rezultate în implementarea legislației europene pentru natură”, oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea planului de acțiune. Continuarea desemnării de arii marine protejate, măsuri concrete structurate în planuri de management pentru toate ariile protejate, alocări financiare corespunzătoare pentru aceste măsuri și o mai bună monitorizare a aplicării lor sunt cele mai importante propuneri înaintate de WWF, pentru asigurarea protecției adecvate a naturii și a refacerii ei, acolo unde există declin.

Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu.

Situația din România - situl Natura 2000 Munții Țarcu: MHC-uri, despăduriri, braconaj

Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar. În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj sau practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari), sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro. WWF derulează aici proiecte de conservare prin care se organizează intervenții concrete, programe de educație și de dezvoltare a ecoturismului, și cooperarea cu autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și re-valorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate.

 

SURSĂ: WWF ROMÂNIA 

Duminică, 12 Februarie 2017 23:38

OMUL…

Acum, la începutul unui an care se va dovedi mai greu decât am putea bănui, poate pe măsura gerului cu care ne-am confruntat, mă întreb dacă mai avem măcar dreptul de a spera, câtă vreme nu ne implicăm decis fiecare dintre noi să facem ceea ce putem pentru a readuce lucrurile în făgaşul normalităţii și să oprim agresiunea față de natură.

OMUL, la început inofensiv pentru mediu a devenit cel mai înverșunat dușman al său, a inventat tot felul de mijloace de a se lupta cu natura, de a o exploata, de a-i cere un tribut mai mare pe zi ce trece.  

Omul deschizând ochii a observat cât de frumos este mediul ce îl inconjoara, cât de bogata și darnică este natura fațâ de el, a început să îi mulțumească aducându-i ofrande și pentru o scurtă perioadă traiește în armonie cu ea, luând din natură doar ce îi era strict necesar. Înmulțindu-se, omul a început să exploateze natura din ce în ce mai mult, fapt ce nu avea un efect major asupra mediului deoarece omul utiliza instrumene rudimentare, însa omul păstra un respect sporit față de natura pentru ca era conștient ca ea este sursa lui de hrană și de resurse.

Duminică, 12 Februarie 2017 23:37

Măcelul brazilor

Cred că cei ce aţi trecut de 40 de ani ştiţi la ce mă refer atunci când vă spun că în vremea copilăriei una dintre cele mai mari bucurii, dacă nu chiar cea mai mare din întreg anul, era Crăciunul. În acei ani sub comunism bucuriile erau mai rare, vremurile erau mai grele, mâncarea mai puţină, confortul mai redus, iar Crăciunul era sărbătoarea care ştergea cu buretele tot ceea ce era rău şi, cel puţin pentru o vreme, ne transpunea într-o altă lume decât cea reală.
Gândindu-mă la anii pe care i-am lăsat în urmă am încercat să identific de unde venea aceea bucurie cu adevărat mare, greu de comparat cu altă bucurie de-a lungul anului.

Mai întâi m-am gândit că trebuie ca această bucurie să provină din faptul că Dumnezeu dă oamenilor un har deosebit în timpul sărbătorii, ceva în genul bucuriei care a fost atunci când îngerii au vestit păstorilor din câmp că Mesia s-a născut. De fapt multă vreme nu am avut nici un dubiu că de aici provine bucuria mare pe care o simt oamenii de Crăciun.

Regiunile Europei se confruntă cu creșterea nivelului mărilor și  cu schimbări meteorologice extreme, cum ar fi  valuri de căldură mai intense și mai frecvente, inundații, secete și furtuni din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. Raportul evaluează ultimele tendințe și proiecțiile privind schimbările climatice și impactul acestora în Europa și constată căeste nevoie de  strategii, politici și măsuri ce  vor fi esențiale pentru a atenua aceste efecte.

"Schimbările climatice vor continua timp de mai multe decenii de acum încolo.Amploarea viitoarelor schimbări climatice și impactul acestora va depinde de eficiența punerii în aplicare a acordurilor noastre globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem strategii de adaptare corecte și politici în vigoare pentru a reduce riscurile de la extreme climatice actuale și proiectate. '-Hans Bruyninckx, Director Executiv EAA

Schimbările observate ale climei  au deja un impact amplu asupra ecosistemelor, economiei și asupra sănătății umane și a bunăstării în Europa, potrivit raportului "Schimbările climatice, impactul și vulnerabilitatea în Europa 2016". Înregistrări noi continuă să fie stabilite la temperaturile globale și europene, nivelul mării și a nivelului  scăzut al mării  de gheață în Arctica. Pattern-urile de precipitații se schimbă, ceea ce face, în general,ca  regiunile umede din Europa să fie și mai umede,iar  regiuni uscate să fie tot mai uscate. Volumul glaciar și stratul de zăpadă sunt în scădere. În același timp, extremele legate de climă, cum ar fi valurile de căldură, precipitațiile mai abundente și seceta,determină o  creștere în frecvență și intensitate în multe regiuni. Proiecțiile climatice îmbunătățite oferă dovezi suplimentare că extremele legate de climă vor crește în multe regiuni europene.

Toate regiunile europene sunt vulnerabile la schimbările climatice, dar unele regiuni vor avea mai multe efecte negative decât altele. Europa de Sud și de Sud-Est se presupune a fi un punct de acces la schimbările climatice, iar zonele acestea sunt   de așteptat să se confrunte cu cel mai mare număr de efecte adverse. Această regiune se confruntă deja cu  creșteri mari  de căldură și  cu o scădere a  nivelului precipitațiilor și a  debitelor râurilor, care au sporit riscul de secetă mai severă, recoltele mai puține, pierderea biodiversității și incendiile forestiere.

De asemenea,valurile de căldură  tot mai frecvente și modificări ale distribuției bolilor infecțioase sensibile la climă sunt de așteptat să crească riscurile pentru sănătatea umană și bunăstarea.

 

Pentru mai multe informații, accesați sursa:

http://www.eea.europa.eu/highlights/climate-change-poses-increasingly-severe

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Mediului (MM) supune dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1559/2016.

 

Sursa: Ministerul Mediului, Transparență

O schimbare rapidă spre o mobilitate electrică în toate modurile de transport este cheia pentru a livra pe toate obiectivele pe termen lung ale Uniunii  de Energie, și anume: securitatea aprovizionării, o piață complet integrată a energiei, îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea emisiilor și dezvoltarea cercetării.

 Introducerea treptată a Strategiei Uniunii Energiei va fi crucială pentru implementarea întregului potențial de electro-mobilitate cu o serie de repere legislative importante preconizate în lunile următoare. Mai jos ne uităm la ceea ce promite 2017, în ceea ce privește posibilitățile legislative ale UE, pentru promovarea mobilității electrice în Europa.

De-a lungul ultimilor doi ani, dovezi copleșitoare arată cum există un impact enorm sectorului transporturilor asupra sănătății umane prin poluarea aerului la nivel local.Conform ultimelor descoperiri ale SEE ,o anumită cantitate de calitate slabă a aerului indusă de transport rămâne cel mai mare pericol unic de sanatate de mediu pe continent, rezultând într-o calitate mai scăzută a vieții din cauza bolilor și o valoare estimată de 467 000 de decese premature pe an.

Mai mult decât atât, transporturile reprezintă în prezent 34% și o cotă în creștere a emisiilor de CO2, rezultate din toate sectoarele care nu sunt acoperite de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Abordarea problemei emisiilor generate de transport este, prin urmare, esențială pentru atingerea obiectivelor generale de  decarbonizare ale UE. Aceasta, la rândul său, ar avea nevoie de sectorul transporturilor din UE să fie supuse unei schimbări imediate și sistematice. Potrivit lui Bellona ,acest lucru ar trebui să fie sub forma unei schimbări majore în toate modurile de transport pentru combustibili alternativi, în special energie electrică durabilă .

 

 Anul 2017 se presupune a fi un an promițător pentru trecerea la un sistem de transport curat și durabil. Mai concret, acest an oferă speranța de a accelera dezvoltarea internetului unei infrastructuri de reîncărcare interoperabile la nivelul UE, care rămâne o importantă condiție prealabilă pentru vehiculul electric (EV) de piață. Statele membre ale UE se pregătesc în prezent planurile lor naționale pentru punerea în aplicare a Directivei Combustibili Alternativi de infrastructură (AFI).

 

Mai multe informații regăsiți pe sursa:

http://bellona.org/news/transport/electric-vehicles/2017-01-2017-a-year-of-opportunities-for-advancing-electric-transport-in-europe

Marți, 06 februarie 2017, în Monitorul Oficial al României s-a publicat Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI) aferent celor 11 bazine hidrografice și fluviului Dunărea (porțiunea cuprinsă pe teritoriul României), pentru perioada 2016-2021.

Elaborarea, aprobarea și publicarea PMRI reprezentau condiții esențiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziția României prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și prevenirea pagubelor.

„Prin implementarea Planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru Fluviul Dunărea, porțiunea cuprinsă pe teritoriul României, în perioada 2016-2021 se urmărește reducerea consecințelor negative produse de inundații, fapt ce contribuie și la atingerea țintelor pe termen mediu și lung propuse în Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung”, a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana PETCU.

Planul cuprinde măsuri specifice, concrete (inclusiv lucrări de investiții), care urmăresc cele cinci domenii de acțiune din ciclul de management al riscului la inundații: Prevenire, Protecţie, Pregătire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Aceste măsuri vor fi implementate la nivel național de toate instituțiile cu atribuții în managementul acestui tip de risc.

„Acest plan va fi instrumentul practic ce va orienta în următorii ani investițiile în domeniul managementului riscului la indundații, în așa fel încât acestea să nu se mai facă aleatoriu și fără o abordare integrată prealabilă, așa cum, din păcate, s-a  întâmplat până acum”, a explicat ministrul Adriana Petcu.

Realizarea primului PMRI constituie, totodată, și finalizarea etapei a III-a de raportare și, în același timp, realizarea obligațiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

 

SURSĂ:Ministerul Apelor și Pădurilor, Direcția de Comunicare

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier proprietatea publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, a scăzut anul trecut la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

 La volumul total exploatat de Romsilva, de 8,58 milioane de metri cubi masă lemnoasă, tăierile ilegale în fondul forestier de stat reprezintă 0,5%.

În total, în fondul forestier de stat s-au efectuat anul trecut 14.825 de controale de fond și 1.642 de controale parțiale.

În plus, angajații Romsilva au fost implicați, alături de alte organe ale statului, în 92.776 de acțiuni de control al circulației materialului lemnos, în urma cărora au fost constatate 1.171 de infracțiuni, 14.698 de contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 21.323.520 de lei. Totodată, au fost confiscați 28.367 de metri cubi de material lemnos și 10.324 de pomi de Crăciun. Alte 517 controale au vizat instalațiile de debitat materialul lemnos, fiind aplicate amenzi în valoare de 726.000 de lei, 4.340 de metri cubi de material lemnos fiind confiscați.

Anul trecut au fost constatate, în total, 1.214 de infracțiuni silvice, 1.150 dintre acestea fiind în curs de soluționare.

În cursul anului trecut, 22 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost agresați în timpul acțiunilor de pază a pădurilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului.

 

 

SURSĂ: Biroul de presă a Regiei Naționale a Pădurilor, ROMSILVA

Conferința celor de la Frontiere Arctice a avut loc în Norvegia, la TROMSØ, între 22-27 ianuarie 2017. Scopul acestei conferințe a fost de a determina ce fel de măsuri se pot lua pentru a păstra generațiile viitoare ale țărilor vizate în condițiile în care clima este într-o continuă schimbare. La această conferință au luat parte sute de funcționari,cercetători și  ecologiști.

Miniștri ai mediului din diferite țări au fost de acord cu faptul că toată atenția trebuie acum acordată situației din Arctic. Este important să se asigure o stare prosperă pentru generațiile viitoare și să se pună accent pe adminsitrarea resurselor. 

Zona Arcticului are de oferit ,pe lângă forajul de petrol și gaze,rolul de pescuit și sursele alternative de energie dobândite. Aceste avantaje sunt menite să ajute la menținerea unei economii prospere a acestei zone.

 

Sursă și mai multe informații regăsite pe:

http://bellona.org/news/arctic/2017-02-can-arctic-countries-adapt-an-energy-strategy-that-lets-the-arctic-live

BANAT

Vremea se va răci accentuat începând din data de 7 februarie; astfel, scăderea de temperatură se va resimţi la început în privinţa valorilor maxime ce se vor încadra, în medie regională, între 1 şi 6 grade, sub normalul perioadei din an, apoi în special la minimele nocturne, ce pot coborî în intervalul 12 - 14 februarie chiar sub limita gerului şi vor fi în medie de -8...-3 grade. După data de 15 februarie este estimată o încălzire uşoară şi treptată a vremii, fiind anticipate temperaturi maxime de 5...8 grade şi minime de -6...-2 grade, mediat pe regiune. În primele zile ale intervalului de referinţă vor fi precipitaţii pe spaţii extinse, moderate cantitativ, la început ploi, apoi lapoviţă şi ninsoare. Apoi, probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă, acestea fiind estimate să apară din nou cu o extindere mai mare spre sfârşitul celor două săptămâni de prognoză.

CRIŞANA

Vremea va intra într-un proces de răcire ce se va concretiza prin temperaturi maxime apropiate de mediile climatologic specifice perioadei, cu valori în general de 1...4 grade şi minime nocturne ce vor coborî spre limita gerului şi vor fi cuprinse între -10 şi -4 grade, cele mai scăzute valori fiind de aşteptat în perioada 11 - 14 februarie. Apoi, după data de 15 februarie, este estimată o creştere treptată a temperaturii aerului, spre maxime de 6...8 grade şi minime de -6...0 grade, mediat pe regiune. Precipitaţiile - ploaie, lapoviţă şi ninsoare - vor mai frecvente şi în cantităţi moderate în primele zile ale intervalului de prognoză. Apoi probabilitatea de apariţie a acestora va fi redusă până spre sfârşitul perioadei de referinţă când pot apărea din nou cu o frecvenţă mai mare.

 

TRANSILVANIA

Valorile termice vor fi în scădere de la o zi la alta, astfel că vremea va deveni rece pe timpul nopţilor, când local, în special în perioada 9 - 14 februarie, va fi ger, temperaturile minime urmând a se încadra între -14 şi -6 grade, medie regională. Valorile termice diurne se vor situa în marea lor majoritate în jurul mediilor climatologic specifice acestei perioade din an, într-un ecart general de -1...3 grade. În ultimele zile ale intervalului de prognoză va fi posibilă o încălzire a vremii, fiind estimate valori maxime de 1...5 grade şi minime de -8...-6 grade, mediat pe regiune. La începutul intervalului se vor semnala precipitaţii locale, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Apoi, probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă până spre sfârşitul perioadei de prognoză.

MARAMUREŞ

În intervalul 7 - 14 februarie vremea va fi în răcire ce se va resimţi cu precădere la temperaturile din cursul nopţilor, care vor scădea spre un ecart mediu de -12...-8 grade, cu cele mai scăzute valori la începutul celei de-a doua săptămâni. Temperaturile maxime vor fi în general apropiate de mediile climatologic specifice perioadei din an, respectiv valori de 1...4 grade. În ultimele zile este posibilă o creştere a temperaturilor, cele diurne fiind estimate la 3...6 grade, iar cele nocturne la o medie regională de -7...-5 grade. În primele zile vor fi precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare, pe spaţii relativ extinse. Apoi, până în jurul datei de 14 februarie, probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă.

MOLDOVA

Valorile de temperatură vor scădea accentuat, astfel că în perioada 7-14 februarie vremea va deveni deosebit de rece, geroasă în cursul nopţilor. Se vor înregistra maxime diurne de -6...-3 grade şi minime de -16...-12 grade, în medie regională. În ultima parte a intervalului (după data de 15 februarie) este posibilă o creştere uşoară şi treptată a temperaturilor, fiind estimat un ecart al maximelor de -4...-1 grad şi al minimelor de -11...-8 grade. În primele zile ale intervalului, pe arii extinse vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, local mai importante cantitativ. Apoi vor fi posibile doar fulguieli izolate, iar după data de 15 februarie va creşte din nou probabilitatea pentru precipitaţii mai frecvente.

DOBROGEA

După primele zile caracterizate de o vreme caldă, începând din 8 februarie temperaturile vor scădea accentuat, astfel că maximele se vor situa într-un ecart mediu de -4...0 grade, iar minimele între -10 şi -7 grade. O încălzire uşoară şi treptată a vremii este estimată după data de 15 februarie, astfel că până la sfârşitul intervalului de prognoză temperaturile vor ajunge, în medie, la 0...2 grade, cele maxime şi -7..-5 grade, cele minime. Precipitaţiile, la început ploi, apoi lapoviţă şi ninsoare, vor fi mai frecvente între 7 şi 9 februarie, perioadă după care probabilitatea pentru ninsori slabe va fi redusă. După data de 15 februarie pot apărea din nou precipitaţii pe spaţii mai extinse.

 

Sursă: http://www.meteoromania.ro/anm2/transparenta/

Pentru mai multe informații referitoare la acest subiect, accesați site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

Pagina 22 din 23

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: