• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

 

 

      La solicitarea  Viceprim – ministrului  și Ministrul Mediului, dl. Daniel CONSTANTIN, experți ai Gărzii Naționale de Mediu și ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului s-au deplasat în data de 14.02., cu laboratorul mobil, în zona Piața Victoriei – Muzeul Național de Geologie, din București, pentru efectuarea unor măsurători ca urmare a apariției în presă a informațiilor privind nivelul ridicat de radiații din acea zonă.

Determinările efectuate au acoperit toate laturile Muzeului Național de Geologie, vizând impactul asupra pietonilor şi mediului. În acest sens, s-au efectuat atât determinări la sol, la 1 m de sol, la zona de contact cu rocile expuse atât în faţa muzeului, cât şi în curtea interioară. Din analiza valorilor determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, rezultă că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, valori determinate orar, la nivelul întregii ţări, prin intermediul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, conform OM nr. 1978/2010.

 

Menţionăm faptul că specialiştii ANPM au efectuat determinări şi în afara traseului parcurs de vizitatori, în zona curţii interioare în care este amplasat beciul, valorile obţinute la gura chepengului fiind cele ale fondului natural, precum şi în zona în care sunt depozitate osemintele de mamut, unde, la distanţe cuprinse între 1÷1,5m, valorile determinate se situează în fondul natural.

 

Având în vedere cele prezentate anterior, rezultă că pe amplasamentul Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti, în cele 71 de puncte verificate, nu se înregistrează valori ale debitului dozei gama care să afecteze sănătatea populaţiei şi a mediului.

                                                                                                                                       

SURSĂ:

DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT,MINISTERUL MEDIULUI

 

 

Viceprim-ministrul și Ministrul Mediului, Daniel Constantin a avut pe data de 14.02. o discuție constructivă cu membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României în care fiecare dintre cele două parți și-a exprimat disponibilitatea unui dialog între autorități și mediul de afaceri.

Prioritatea întâlnirii a fost dezbaterea Proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea  OUG nr. 196/2005.

Ministrul Daniel Constantin a ținut să sublinieze că modificarea ordonanței de urgență are ca scop stimularea reciclării, mai ales că România trebuie, conform obligațiilor asumate prin aderarea la UE, să ajungă să recicleze 50% din deșeurile municipale generate la nivel național până în 2020. În plus, Ministrul Mediului a vorbit și despre necesitatea responsabilizării actorilor implicați în managementul deșeurilor.

Ministrul Mediului, Daniel Constantin și-a arătat deschiderea pentru dialog și pe viitor si a multumit celor prezenti pentru propuneri și colaborare.

 

 

 SURSĂ: DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT, MINISTERUL MEDIULUI

 

În urma hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Suceava, din data de 12 februarie 2017, prin care s-au aprobat intervențiile mecanizate pe râurile Bistrița și Dorna, ministrul Apelor și Pădurilor -  doamna Adriana PETCU a  solicitat Directorului General al Administrației Naționale ”Apele Române”, intervenția în regim de urgență cu utilaje terasiere și mijloace de transport de mare capacitate. Drept urmare, în data de 13 februarie 2017, A.N. ”Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Siret a relocat excavatoare cu braț lung de la SGA Vrancea și Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

Pentru asigurarea accesului utilajelor în zona de intervenție, de la confluența râului Dorna cu râul Bistrița, au fost realizate lucrări de defrișare și terasamente de către Formația de Intervenție Câmpulung Moldovenesc din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava.

Acțiunea de intervenție începută, astăzi, 14 februarie 2017, a constat în prima etapă în realizarea unui șenal de scurgere a apelor prin îndepărtarea ghețurilor râului Bistrița, din aval către amonte spre zona de confluență. Acțiunea s-a realizat simultan de pe ambele maluri de către excavatoarele cu braț lung.

 

În etapa a doua, un buldozer, două excavatoare și două basculante de 16 tone de la SGA Suceava au asigurat sistematizarea ghețurilor și relocarea acestora, în zone care să permită topirea lentă a acestora în afara albiei minore.

În situația, în care, debitele vor înregistra o creștere suficientă pentru  asigurarea scurgerii ghețurilor, cu sprijinul IJSU Suceava, se va proceda la explozii controlate în vederea asigurării scurgerii apelor printre ghețuri.

Sectorul aval al râului Bistrița până la acumularea Izvorul Muntelui este supravegheat în permaneță de către personalul SGA Neamț. Sunt pregătite pentru eventuale intervenții Formațiile Bistrița amonte și Moldova Ozana (cca 20 persoane), dotate cu autoutilitare, generatoare și proiectoare, saci, și alte unelte specifice.

În functie de evoluția fenomenelor de iarnă produse de aglomerările de ghețuri, Administrația Națională ”Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Siret prin Sistemele de Gospodărire a Apelor Suceava și Neamț, împreună cu autoritățile locale și IJSU asigură monitorizarea sectorului râului Bistrița, cuprins între localitatea Vatra Dornei și acumularea Izvorul Muntelui, și acționează operativ conform procedurilor în vigoare.

     SURSĂ: Compartimentul de Comunicare și Relații cu Presa,Administrația Națională Apele Române

Mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național. Un studiu  lansat acum câteva zile de WWF la nivel european arată, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre.

 

Comisia Europeană a confirmat în luna decembrie 2016 că Directivele Păsări și Habitate reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în UE și și-a luat angajamentul de a întocmi un plan de acțiune pentru a îmbunătăți modul în care se aplică la nivel național. Raportul european al WWF, „Arii naturale protejate pe hârtie. Cum să obținem rezultate în implementarea legislației europene pentru natură”, oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea planului de acțiune. Continuarea desemnării de arii marine protejate, măsuri concrete structurate în planuri de management pentru toate ariile protejate, alocări financiare corespunzătoare pentru aceste măsuri și o mai bună monitorizare a aplicării lor sunt cele mai importante propuneri înaintate de WWF, pentru asigurarea protecției adecvate a naturii și a refacerii ei, acolo unde există declin.

Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu.

Situația din România - situl Natura 2000 Munții Țarcu: MHC-uri, despăduriri, braconaj

Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar. În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj sau practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari), sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro. WWF derulează aici proiecte de conservare prin care se organizează intervenții concrete, programe de educație și de dezvoltare a ecoturismului, și cooperarea cu autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și re-valorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate.

 

SURSĂ: WWF ROMÂNIA 

Duminică, 12 Februarie 2017 23:38

OMUL…

Acum, la începutul unui an care se va dovedi mai greu decât am putea bănui, poate pe măsura gerului cu care ne-am confruntat, mă întreb dacă mai avem măcar dreptul de a spera, câtă vreme nu ne implicăm decis fiecare dintre noi să facem ceea ce putem pentru a readuce lucrurile în făgaşul normalităţii și să oprim agresiunea față de natură.

OMUL, la început inofensiv pentru mediu a devenit cel mai înverșunat dușman al său, a inventat tot felul de mijloace de a se lupta cu natura, de a o exploata, de a-i cere un tribut mai mare pe zi ce trece.  

Omul deschizând ochii a observat cât de frumos este mediul ce îl inconjoara, cât de bogata și darnică este natura fațâ de el, a început să îi mulțumească aducându-i ofrande și pentru o scurtă perioadă traiește în armonie cu ea, luând din natură doar ce îi era strict necesar. Înmulțindu-se, omul a început să exploateze natura din ce în ce mai mult, fapt ce nu avea un efect major asupra mediului deoarece omul utiliza instrumene rudimentare, însa omul păstra un respect sporit față de natura pentru ca era conștient ca ea este sursa lui de hrană și de resurse.

Duminică, 12 Februarie 2017 23:37

Măcelul brazilor

Cred că cei ce aţi trecut de 40 de ani ştiţi la ce mă refer atunci când vă spun că în vremea copilăriei una dintre cele mai mari bucurii, dacă nu chiar cea mai mare din întreg anul, era Crăciunul. În acei ani sub comunism bucuriile erau mai rare, vremurile erau mai grele, mâncarea mai puţină, confortul mai redus, iar Crăciunul era sărbătoarea care ştergea cu buretele tot ceea ce era rău şi, cel puţin pentru o vreme, ne transpunea într-o altă lume decât cea reală.
Gândindu-mă la anii pe care i-am lăsat în urmă am încercat să identific de unde venea aceea bucurie cu adevărat mare, greu de comparat cu altă bucurie de-a lungul anului.

Mai întâi m-am gândit că trebuie ca această bucurie să provină din faptul că Dumnezeu dă oamenilor un har deosebit în timpul sărbătorii, ceva în genul bucuriei care a fost atunci când îngerii au vestit păstorilor din câmp că Mesia s-a născut. De fapt multă vreme nu am avut nici un dubiu că de aici provine bucuria mare pe care o simt oamenii de Crăciun.

Regiunile Europei se confruntă cu creșterea nivelului mărilor și  cu schimbări meteorologice extreme, cum ar fi  valuri de căldură mai intense și mai frecvente, inundații, secete și furtuni din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. Raportul evaluează ultimele tendințe și proiecțiile privind schimbările climatice și impactul acestora în Europa și constată căeste nevoie de  strategii, politici și măsuri ce  vor fi esențiale pentru a atenua aceste efecte.

"Schimbările climatice vor continua timp de mai multe decenii de acum încolo.Amploarea viitoarelor schimbări climatice și impactul acestora va depinde de eficiența punerii în aplicare a acordurilor noastre globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem strategii de adaptare corecte și politici în vigoare pentru a reduce riscurile de la extreme climatice actuale și proiectate. '-Hans Bruyninckx, Director Executiv EAA

Schimbările observate ale climei  au deja un impact amplu asupra ecosistemelor, economiei și asupra sănătății umane și a bunăstării în Europa, potrivit raportului "Schimbările climatice, impactul și vulnerabilitatea în Europa 2016". Înregistrări noi continuă să fie stabilite la temperaturile globale și europene, nivelul mării și a nivelului  scăzut al mării  de gheață în Arctica. Pattern-urile de precipitații se schimbă, ceea ce face, în general,ca  regiunile umede din Europa să fie și mai umede,iar  regiuni uscate să fie tot mai uscate. Volumul glaciar și stratul de zăpadă sunt în scădere. În același timp, extremele legate de climă, cum ar fi valurile de căldură, precipitațiile mai abundente și seceta,determină o  creștere în frecvență și intensitate în multe regiuni. Proiecțiile climatice îmbunătățite oferă dovezi suplimentare că extremele legate de climă vor crește în multe regiuni europene.

Toate regiunile europene sunt vulnerabile la schimbările climatice, dar unele regiuni vor avea mai multe efecte negative decât altele. Europa de Sud și de Sud-Est se presupune a fi un punct de acces la schimbările climatice, iar zonele acestea sunt   de așteptat să se confrunte cu cel mai mare număr de efecte adverse. Această regiune se confruntă deja cu  creșteri mari  de căldură și  cu o scădere a  nivelului precipitațiilor și a  debitelor râurilor, care au sporit riscul de secetă mai severă, recoltele mai puține, pierderea biodiversității și incendiile forestiere.

De asemenea,valurile de căldură  tot mai frecvente și modificări ale distribuției bolilor infecțioase sensibile la climă sunt de așteptat să crească riscurile pentru sănătatea umană și bunăstarea.

 

Pentru mai multe informații, accesați sursa:

http://www.eea.europa.eu/highlights/climate-change-poses-increasingly-severe

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Mediului (MM) supune dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1559/2016.

 

Sursa: Ministerul Mediului, Transparență

O schimbare rapidă spre o mobilitate electrică în toate modurile de transport este cheia pentru a livra pe toate obiectivele pe termen lung ale Uniunii  de Energie, și anume: securitatea aprovizionării, o piață complet integrată a energiei, îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea emisiilor și dezvoltarea cercetării.

 Introducerea treptată a Strategiei Uniunii Energiei va fi crucială pentru implementarea întregului potențial de electro-mobilitate cu o serie de repere legislative importante preconizate în lunile următoare. Mai jos ne uităm la ceea ce promite 2017, în ceea ce privește posibilitățile legislative ale UE, pentru promovarea mobilității electrice în Europa.

De-a lungul ultimilor doi ani, dovezi copleșitoare arată cum există un impact enorm sectorului transporturilor asupra sănătății umane prin poluarea aerului la nivel local.Conform ultimelor descoperiri ale SEE ,o anumită cantitate de calitate slabă a aerului indusă de transport rămâne cel mai mare pericol unic de sanatate de mediu pe continent, rezultând într-o calitate mai scăzută a vieții din cauza bolilor și o valoare estimată de 467 000 de decese premature pe an.

Mai mult decât atât, transporturile reprezintă în prezent 34% și o cotă în creștere a emisiilor de CO2, rezultate din toate sectoarele care nu sunt acoperite de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Abordarea problemei emisiilor generate de transport este, prin urmare, esențială pentru atingerea obiectivelor generale de  decarbonizare ale UE. Aceasta, la rândul său, ar avea nevoie de sectorul transporturilor din UE să fie supuse unei schimbări imediate și sistematice. Potrivit lui Bellona ,acest lucru ar trebui să fie sub forma unei schimbări majore în toate modurile de transport pentru combustibili alternativi, în special energie electrică durabilă .

 

 Anul 2017 se presupune a fi un an promițător pentru trecerea la un sistem de transport curat și durabil. Mai concret, acest an oferă speranța de a accelera dezvoltarea internetului unei infrastructuri de reîncărcare interoperabile la nivelul UE, care rămâne o importantă condiție prealabilă pentru vehiculul electric (EV) de piață. Statele membre ale UE se pregătesc în prezent planurile lor naționale pentru punerea în aplicare a Directivei Combustibili Alternativi de infrastructură (AFI).

 

Mai multe informații regăsiți pe sursa:

http://bellona.org/news/transport/electric-vehicles/2017-01-2017-a-year-of-opportunities-for-advancing-electric-transport-in-europe

Marți, 06 februarie 2017, în Monitorul Oficial al României s-a publicat Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI) aferent celor 11 bazine hidrografice și fluviului Dunărea (porțiunea cuprinsă pe teritoriul României), pentru perioada 2016-2021.

Elaborarea, aprobarea și publicarea PMRI reprezentau condiții esențiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziția României prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și prevenirea pagubelor.

„Prin implementarea Planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru Fluviul Dunărea, porțiunea cuprinsă pe teritoriul României, în perioada 2016-2021 se urmărește reducerea consecințelor negative produse de inundații, fapt ce contribuie și la atingerea țintelor pe termen mediu și lung propuse în Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung”, a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana PETCU.

Planul cuprinde măsuri specifice, concrete (inclusiv lucrări de investiții), care urmăresc cele cinci domenii de acțiune din ciclul de management al riscului la inundații: Prevenire, Protecţie, Pregătire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Aceste măsuri vor fi implementate la nivel național de toate instituțiile cu atribuții în managementul acestui tip de risc.

„Acest plan va fi instrumentul practic ce va orienta în următorii ani investițiile în domeniul managementului riscului la indundații, în așa fel încât acestea să nu se mai facă aleatoriu și fără o abordare integrată prealabilă, așa cum, din păcate, s-a  întâmplat până acum”, a explicat ministrul Adriana Petcu.

Realizarea primului PMRI constituie, totodată, și finalizarea etapei a III-a de raportare și, în același timp, realizarea obligațiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

 

SURSĂ:Ministerul Apelor și Pădurilor, Direcția de Comunicare

Pagina 21 din 22

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: