• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019
Redactia Infomediu

Redactia Infomediu

Viceprim-ministrul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, conduce delegația României la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 24-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice – COP24, organizată în Katowice, Polonia. Cu această ocazie, șefii de state și de guverne prezenți la COP24 au fost întâmpinați de președintele Poloniei, Andrzej Duda și de secretarul general al ONU, António Guterres. Din delegația României fac parte ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Polonia, ES Ovidiu Dranga, experți din cadrul Ministerului Mediului și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe. Miza acestei conferințe este ca statele lumii să avanseze în angajamentul politic fără precedent decis la Paris și semnat la New York și să stabilească măsurile prin care obiectivele acordului vor fi atinse. ”Este o reuniune extrem de importantă, pentru că vom stabili modul în care va fi pus în aplicare Acordul de la Paris. Dacă în 2015, la Paris, statele lumii au decis obiective majore pentru lupta pe care o ducem împreună împotriva schimbărilor climatice, în săptămânile ce urmează, la Katowice, tot împreună, vom stabili care sunt măsurile concrete pe care comunitatea internațională trebuie să le adopte”, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu. În cadrul negocierilor, țara noastră se raliază poziției Uniunii Europene, care susține adoptarea măsurilor pentru îndeplinirea țintelor ambițioase asumate la momentul semnării Acordului de la Paris. România are o strategie de combatere a schimbărilor climatice pentru o economie cu emisii scăzute de carbon, iar politicile și acțiunile legate de schimbările climatice sunt interconectate și menite să asigure dezvoltarea durabilă. ”Anul viitor, pe perioada exercitării președinției Consiliului UE, țara noastră va fi port-drapelul luptei împotriva schimbărilor climatice, la nivel european. Devine tot mai clar că trebuie să ne străduim să realizăm echilibrul între nevoile comunităților și nevoia de a trăi pe o planetă sănătoasă. Aceasta înseamnă implementarea unor măsuri clare și eforturi egale în cele două direcții: atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a afirmat ministrul român al Mediului. Reamintim că printre elementele cheie ale Acordului de la Paris se numără:

  • Operaționalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creșterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius. În același timp, statele Părți vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius;
  • O viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile și de eradicare a sărăciei;
  • Un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani care asigură ambiția și durabilitatea acordului;
  • Un proces de evaluare la nivel global al progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate;
  • Alte prevederi importante se referă la responsabilități clare de monitorizare și raportare dar și un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie și creșterea capacității acestor state de a se adapta la schimbarea climei.

În data de 15 noiembrie 2018, a fost emis Ordinul nr. 1171 privind aprobarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu. Acest act normativ a fost adoptat ca urmare a recentelor modificări aduse Ordonanței de Urgență nr. 195/2005 a Guvernului privind protecția mediului, prin care s-a condiționat valabilitatea autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei integrate de mediu de obținerea de către beneficiarii acestora a vizei anuale. Anterior acestei modificări legislative, autorizaţia de mediu era valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu 10 ani. Agenția Națională pentru Protecția Mediului sau agențiile pentru protecția mediului reprezintă autoritatea competentă pentru emiterea deciziei privind aplicarea vizei anuale. Prin excepție, Ministerul Mediului și, respectiv, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, emit aceste decizii pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care intră în sfera de competență a acestora. Obținerea vizei se va solicita în fiecare an, cu minimum 60 de zile înainte de ziua în care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu. Titularul activității este obligat să solicite aplicarea vizei anuale, prin depunerea următoarelor documente: (i) cererea pentru aprobarea vizei; (ii) raportul anual de mediu, după caz; (iii) declarația pe propria răspundere că desfășoară activitatea în aceleași condiții pentru care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu și că nu au intervenit schimbări care să afecteze condițiile stabilite prin autorizație. Autoritatea competentă pentru protecția mediului emite decizia privind aplicarea vizei anuale ca urmare a efectuării unei vizite de amplasament, în prezența titularului sau a împuternicitului acestuia. În cazul în care aceasta constată concordanța între autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu și amplasament, se emite decizia de aplicare a vizei anuale. Dacă se constată existența unor neconcordanțe, se acordă titularului un termen de maximum 30 de zile în vederea corelării datelor din teren cu autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu, iar în cazul în care aceste corelări nu se efectuează în termenul stabilit, autoritatea va emite decizia de respingere a vizei anuale. Autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu pentru care nu se obține viza anuală își încetează efectele juridice, fiind necesar ca titularii activității respective să reia procedura de autorizare pentru desfășurarea acesteia

Duminică, 18 Noiembrie 2018 21:46

Cum vom reusi sa respiram aer curat la Ploiesti

Vice-prim ministrul și ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, a participat vineri, 16 noiembrie 2018, la cea de-a doua întâlnire a grupului de lucru înființat pentru realizarea scenariilor de reducere a producțiilor unor operatori economici care își desfășoară activitatea în municipiul Ploiești, în perioade de timp cu condiții defavorabile dispersiei poluanților în atmosferă. Întâlnirea a fost organizată la sediul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești (UPG).

Reprezentanții operatorilor economici participanți și-au exprimat acordul cu privire la implementarea standardelor europene în vederea îmbunătățirii calității aerului și combaterea poluării existente. De asemenea, aceștia au luat măsuri pentru achiziționarea de echipamente performante pentru monitorizarea și cuantificarea emisiilor și imisiilor poluante.

Ministrul mediului a solicitat operatorilor economici prezenți urgentarea demersurilor de achiziție și instalare a echipamentelor de monitorizare a calității aerului și prognoză, investiție pe care fiecare agent economic din cadrul grupului de lucru și-a asumat să o realizeze. 

Am dispus înființarea acestui grup de lucru încă din vară, pentru că agenții economici care fac parte din el au o obligație față de ploieșteni. Chiar dacă s-au realizat pași concreți în aceste câteva luni, am solicitat astăzi intensificarea demersurilor, pentru că ploieștenii așteaptă rezultatele cât mai rapid posibil”, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu.

Totodată, grupul de lucru a dezbătut finalizarea scenariilor de gestionare a situațiilor în care prognoza meteo indică condiții nefavorabile ce pot duce la o înrăutățire a calității aerului în zonele locuite. ”Le-am transmis membrilor grupului de lucru că au tot concursul instituțiilor de mediu. Spre exemplu, Administrația Națională de Meteorologie le va pune la dispoziție prognoze personalizate de fiecare dată când situația o impune. Le-am spus și că toate aceste scenarii și măsuri identificate vor deveni obligatorii prin includerea lor în autorizațiile integrate de mediu revizuite”, a adăugat ministrul Mediului.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru, s-a luat decizia ca membrii, împreună cu specialiști din cadrul UPG, să propună amendamente pentru proiectul de lege privind mirosurile, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților.

Alături de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, la întâlnire au participat cadre universitare din cadrul UPG, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate ale Ministerului Mediului din județul Prahova (Agenția pentru Protecția Mediului și Administrația Națională de Meteorologie), precum și reprezentanți ai agenților economici ce își desfășoară activitatea pe raza municipiului Ploiești și pe teritoriul județului Prahova, dintre care amintim Rompetrol, Petrotel-Lukoil, OMV-Petrom și Unilever.

Duminică, 18 Noiembrie 2018 21:42

ADERAREA LA REȚEAUA NAȚIONALĂ ONG21

Rețeaua ONG21 își propune să asigure o contribuție relevantă, consistentă și unitară a sectorului neguvernamental din România la elaborarea și la implementarea politicii publice în domeniul Educației pentru Dezvoltarea Durabilă. Pentru mai multe informații despre rolul EDD în educație și premisele Rețelei ONG21, citiți broșura noastră introductivă, disponibilă aici.

Rețeaua ONG21 a fost lansată în iunie 2018 de către Asociația REPER21 împreună cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). În urma primului apel de selecție, 98 de ONG-uri de diverse dimensiuni, din urban și rural, cu experiențe semnificative și diverse (economie socială, protecția drepturilor persoanelor vulnerabile, egalitate de șanse, dezvoltare comunitară, protecția biodiversității, arii protejate, gestiunea deșeurilor, clădiri verzi, educație nonformală, dezvoltare personală și coaching, consiliere și orientare profesională, voluntariat, teatru politic și social, educație artistică, educație științifică) au fost invitate să adere la Rețeaua ONG21. Lista acestora este disponibilă aici.

După încheierea primului apel de selecție a membrilor Rețelei, alte ONG-uri din țară și-au manifestat interesul de a adera și a contribui la activitățile ONG21. Pentru a valoriza aceste motivații și pentru a permite unui număr cât mai mare de actori ai societății civile de a participa la demersul de redactare și promovare al politicii naționale de EDD, prin prezentul comunicat anunțăm deschiderea Rețelei către noi ONG-uri, care vor fi selectate conform procesului de mai jos.

Rețeaua ONG21 este dezvoltată de REPER21 și FDSC, în perioada aprilie 2018 - iulie 2019, în cadrul proiectului “ONG21. Participarea ONG-urilor la politica de educație pentru dezvoltarea durabilă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (cod SIPOCA/SMIS2014 262/112066). O descriere succintă a acestui proiect este disponibilă aici.

               

           În ciuda nivelului de trai destul de scăzut din România, peste două milioane de tone de produse alimentare ajung anual la gropile de gunoi din țara noastră. Ocupăm locul al nouălea în topul celor mai risipitoare țări din Uniunea Europeană și, spre desosebire de alte state europene, nu reușim să implementăm măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

          Autoritățile românești sunt încă în etapa căutării de soluții și, până în acest moment, nu s-a făcut nimic concret. După două suspendări ale intrării în vigoare, legea risipei alimentare a fost din nou amânată în iulie 2018, noul termen avansat pentru punerea în aplicare fiind 1 februarie 2019. Măsurile de prevenire a risipei alimentare incluse în lege sunt donarea sau vânzarea cu preț redus de către operatorii din domeniul agroalimentar a produselor aflate aproape de termenul de expirare, dar și eliminarea corespunzătoare a subproduselor de origine animală.

                 Cine generează subprodusele de origine animală?

          Într-adevăr, nu doar risipa reprezintă o problemă în cazul reziduurilor provenite de la supermaketuri sau din HoReCa, ci și felul în care sunt „abordate“ deșeurile de origine animală, în așa fel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea publică. Până la implementarea măsurilor viabile și coerente de reducere a cantității de deșeuri alimentare, se pot face lucruri în acestă a doua direcție: eliminarea deșeurilor de origine animală conform legislației în vigoare.

          În afară de alimentele provenite din HoReCa sau din marile lanțuri de magazine, în această categorie de deșeuri intră o mulțime de alte tipuri de reziduuri alimentare. Per ansamblu, aceste deșeuri de origine animală sunt desemnate drept SNCU, un acronim pentru „subproduse de origine animală nedestinate consumului uman“. Sintagma este valabilă și în cazul produselor alimentare din carne și derivate din animale (lapte, iaurt, brânză, ouă) comercializate de supermaketuri sau HoReCa și care sunt aproape de termenul de expirare, pentru că, odată expirate, acestea nu mai pot fi consumate de către populație.

          O definiție a SNCU este: totalitatea reziduurilor rezultate în urma sacrificării animalelor pentru consumul uman, în fluxul producţiei de alimente de origine animală, în cursul eliminării animalelor moarte și în cadrul măsurilor de control al bolilor provenite de la animale. Câteva exemple de alți generatori de SNCU sunt abatoarele, măcelăriile, unitățile de preparare a cărnii, fermele pentru creșterea animalelor, grădinile zoologice etc.

           Riscurile gestionării necorespunzătoare a deșeurilor de origine animală

             Toate deșeurile de tip SNCU au un regim special și, în funcție de categoriile în care sunt încadrate, trebuie eliminate prin metode specifice. Precauțiile se explică prin riscurile pe care le-ar implica aruncarea acestor deșeuri direct la groapa de gunoi, riscuri pentru mediu, pentru animale și pentru oameni. Este vorba despre infestarea pânzei de apă freatică, proces ce poate conduce la îmbolnăviri în rândul populației. De asemenea, semnificativ este și riscul de îmbolnăvire a animalelor care se hrănesc cu resturi de la groapa de gunoi, precum câinii comunitari, ciorile, pescărușii sau șobolanii. Mai departe, acestea pot trasmite bolile animalelor din gospodării, care, la rândul lor, sunt sursă de îmbolnăvire pentru oameni.

          Tocmai pentru a evita situațiile de genul acesta, legislația europeană conține clasificări și reglementări clare pentru deșeurile de origine animală. În funcție de gradul de risc, SNCU sunt împărțite în trei categorii.

          În categoria I intră toate părțile corpului acelor animale suspecte de/confirmate cu boli grave, precum encefalopatie spongiformă bovină sau, popular spus, „boala vacii nebune”. În aceeași categorie sunt incluse animalele de companie, din grădinile zoologice, de la circ sau folosite pentru experimente. Tot aici intră și deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional (transport aerian, naval, rutier, pe căi ferate). 

          Categoria a II-a include: gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv; produse de origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și contaminanți, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară; animale sau părți de animale care mor în alt mod decât prin sacrificare pentru consumul uman.

          Categoria a III-a este reprezentată de: părți de animale sacrificate/alimente vechi de origine animală care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale; piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite de la animale sacrificate într-un abator; lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză; deșeuri de catering, altele decât cele menționate la prima categorie.

                   Eliminarea corectă a SNCU

          Indiferent de originea lor, SNCU presupun un grad de risc, așa că trebuie direcționate către metode de eliminare sigure. Alternativ, pot fi utilizate în alte scopuri, însă numai cu condiţia aplicării unor măsuri stricte care să reducă sau chiar elimine riscurile sanitare. În ceea ce privește materiile din categoria I, este obligatoriu ca acestea să fie eliminate prin incinerare, prezentând un risc specific.  Alte moduri de eliminare a SNCU în deplină siguranță și legalitate sunt:


  • sterilizarea sub presiune, cu marcarea permanentă a materialului rezultat;
    depozitarea pe o rampă de gunoi autorizată, doar în urma prelucrării prin sterilizare sub presiune;
    coincinerarea cu recuperare de energie termică/electrică;
    • transformarea în compost sau biogaz;
    • utilizarea în calitate de combustibil alternativ.

 

          Despre Stericycle România

          Stericycle România este una dintre cele mai importante companii din domeniul managementului deşeurilor periculoase generate de sectoarele: farmaceutic, veterinar, industrial și medical. Cu investiţii de peste 30 milioane de euro în staţii regionale proprii de incinerare şi sterilizare, flotă proprie de transport autorizat şi o echipă de 300 de angajaţi, compania deţine experienţa, cunoştinţele şi resursele pentru a colecta, transporta și elimina deșeurile periculoase în condiții de maximă siguranță.

www.stericycle.ro

         

 

 

 

 

Germania a inaugurat primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen, care va circula pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven şi Buxtehude din nordul ţării. Trenurile Coradia iLint pot circula pe o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen şi nu produc emisii poluante.

Două trenuri Coradia iLint fabricate de producătorul francez TGV Alstom circulă, de luni, pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde şi Buxtehude din nordul Germaniei - o rută deservită până acum de trenuri echipate cu motoare diesel, scrie AFP.

"Primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen intră în serviciul comercial şi este pregătit pentru producţia în serie", a declarat Henri Poupart-Lafarge, CEO Alstom, la ceremonia de lansare din Bremervoerde, staţia unde trenurile vor fi alimentate cu hydrogen.

Locomotivele sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o reacţie chimică între hidrogen şi oxigen, un proces în urma căruia singurele emisii sunt aburul şi apa. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.

Alstom va livra alte 14 trenuri cu emisii zero către landul german Saxonia Inferioară până în 2021. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.

Trenurile Coradia iLint pot circula pe o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen, similar cu gama de trenuri Diesel.

Alstom pariază pe această tehnologie, ca o alternativă mai ecologică şi mai silenţioasă la motorină pe liniile ferate neelectrice - o perspectivă atractivă pentru multe oraşe germane, care luptă pentru combaterea poluării aerului.

Marea Britanie, Franţa, Olanda, Danemarca, Norvegia, Italia şi Canada şi-au exprimat deja interesul să introducă trenuri cu combustibil pe bază de hidrogen, a declarat reprezentantul Alstrom.

 Vezi cum funcționează

https://youtu.be/O3bUE9uHkqM

Autorităţile române au identificat, anul trecut, 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel naţional, ceea ce înseamnă 34 de cazuri în medie pe zi, potrivit unui raport realizat de organizaţia nonguvernamentală Greenpeace România.

Numărul de cazuri de anul trecut este cu 32% mai mare decât în anul anterior.

Cele mai multe au fost identificate, ca şi în 2016, în judeţele Mureş - 1.511 cazuri (12%), Braşov - 762 de cazuri (6%) şi Olt - 730 de cazuri (6%).

Valoarea prejudiciului înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se ridică la 41,5 milioane de lei la nivel naţional, în creştere cu 5,25% faţă de anul anterior.

Comparativ cu 2016, gravitatea faptelor a crescut, înregistrându-se 8.461 de infracţiuni, cu 62,02% mai multe faţă de anul anterior.

"Este important să menţionăm diferenţele dintre cazuri, în unele situaţii fiind vorba despre 1-2 metri cubi tăiaţi ilegal/caz, iar în alte cazuri fiind sute sau chiar mii de metri cubi. De exemplu, în judeţele Argeş şi Olt, deşi s-a înregistrat un număr mare de cazuri, volumul mediu de lemn tăiat ilegal/caz este de 3-4 metri cubi. La polul opus se situează judeţele Cluj, Maramureş şi Sibiu, care totalizează 53,97% din volumul de lemn tăiat ilegal în 2017, la nivel naţional', a declarat Crisanta Lungu, coordonator regional al campaniei de păduri şi biodiversitate, citată într-un comunicat al ONG-ului.

Un rol important în identificarea şi semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cea mai importantă contribuţie înregistrându-se în judeţul Dolj, unde 57,22% din totalul cazurilor investigate de autorităţi au fost semnalate de către cetăţeni, acesta fiind urmat de judeţele Gorj, cu 49,40%, şi Vâlcea, cu 47,15%.

"Aplaudăm contribuţia societăţii civile în identificarea cazurilor de tăieri ilegale, dar aceasta ar trebui să fie, în primul rând, o prioritate a autorităţilor. Deoarece acestea sunt ineficiente în lupta împotriva tăierilor ilegale, vom lansa în curând aplicaţia Forest Guardians, un instrument care permite cetăţenilor să se implice activ în lupta pentru protejarea pădurilor, prin identificarea tăierilor ilegale şi raportarea lor, precum şi în verificarea legalităţii transporturilor de lemn', a afirmat, la rândul său, Ciprian Găluşcă, coordonator al campaniei de păduri şi biodiversitate a Greenpeace România

"Viceprim-ministrul Graţiela-Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, a semnat ieri, 3 septembrie 2018, contractul de finanţare a proiectului "Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/ 147/ CE' - Cod SMIS 2014+ 119428. Ministerul Mediului urmează să implementeze proiectul în calitate de Beneficiar timp de 36 de luni, între anii 2018-2021, acesta având un buget total de 44.351.003,29 lei", se arată într-un comunicat al MM transmis AGERPRES.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul specific (OS) 4.1 "Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate".

Potrivit sursei citate, obiectivul general al proiectului îl constituie realizarea monitoring-ului speciilor de păsări de interes comunitar din România prezente pe lista de referinţă, estimarea mărimii populaţiilor, a distribuţiei acestora şi a tendinţelor pe termen scurt şi pe termen lung, asigurând în acelaşi timp şi pregătirea necesară elaborării raportului naţional conform prevederilor articolului 12 al Directivei Păsări (Directiva 2009/ 147/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind conservarea păsărilor sălbatice).

Pentru îndeplinirea obiectivului general al proiectului vor fi realizare opt activităţi: actualizarea, completarea şi îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România prezente pe lista de referinţă; realizarea monitorizării în vederea estimării efectivelor populaţionale, a distribuţiei şi a tendinţelor pe termen scurt şi lung a speciilor de păsări de interes comunitar din România; realizarea Raportului de ţară în baza prevederilor Art.12 al Directivei Păsări 2009 / 147/CE; întărirea capacităţii administrative a autorităţilor de mediu la nivel naţional şi local (MM-DB, ANPM, APM) cu privire la implementarea măsurilor/ metodologiilor de monitorizare /raportare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar"; informarea şi conştientizarea publicului pentru cunoaşterea speciilor de păsări de interes comunitar din România; activităţi de informare şi publicitate ale proiectului (obligatorii); managementul proiectului: planificarea, implementarea şi monitorizarea şi evaluarea activităţilor; auditul financiar al proiectului.

Ministerul Mediului anunţă că proiectul va contribui la îndeplinirea obiectivelor Cadrului de Acţiuni Prioritare pentru Natura 2000, Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2020 şi Strategiei Naţionale şi Planului de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014 - 2020, aprobată prin H.G. nr.1081/ 2013.

Monitorizarea speciilor de păsări presupune colectarea, verificarea şi analiza datelor privind populaţia, distribuţia, evoluţia sau trendul pe tot cuprinsul ţării.

Comisia Europeană solicită statelor membre ale UE, la fiecare 3 ani, un raport care să conţină informaţii generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei. Prima raportare a României în baza art. 12 al Directivei Păsări a fost realizată în anul 2013.

Interzicerea tuturor mașinilor în Capitală, un weekend pe an

 

 Lucian Iliescu, consilier PMP în cadrul Primăriei Capitalei, a depus la secretariatul instituției un proiect de hotărâre care prevede interzicerea transportului cu autoturismele în București un weekend pe an. Weekend-ul respectiv ar urma să fie cel cu două săptămâni înainte de începerea şcolii.

„Începând cu anul 2018, se stabilesc zilele «Week-end fără poluare», în penultimul weekend înainte de începerea anului școlar, în fiecare an. Perioada «Week-end fără poluare» este de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 16,00. Pe durata acestei perioade se interzice, pe teritoriul municipiului București, circulaţia tuturor autovehiculelor”, se arată în proiectul depus de Lucian Iliescu.

„Proiectul are și niște excepții, pentru că nu poți interzice toată circulația. Eu cred că este un proiect foarte benefic pentru Capitală, mai ales în contextul în care gradul de poluare este foarte mare. De undeva trebuie să începem, iar eu cred că un astfel de weekend nu este un sacrificiu foarte mare, mai ales că este perioada în care cei mai mulți bucureșteni sunt în vacanță”, a declarat, pentru agenția MEDIAFAX, Lucian Iliescu.

Potrivit proiectului inițiat de consilierul PMP, fac excepție de la această restricție autovehiculele îndreptăţite să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase, autovehiculele care efectuează transport în comun, taxi-urile, ambulanțele, ale celor care îndeplinesc sarcini publice, transportă alimente și/sau aprovizionează piețele, respectiv autovehiculele de depanare sau de transport vehicule care au girofare galbene.

Totodată, în această categorie se încadrează şi autovehiculele diplomaţilor, militare, cortegiile mortuare, alaiurile de nuntă sau botez și autovehiculele care transportă persoane aflate în urgență medicală sau cu handicap locomotor şi carele TV.

„Nerespectarea prevederilor art. 3 constituie contravenție şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei”, se mai arată în proiectul de hotărâre care urmează să fie analizat de secretariatul general al PMB.

„Comisia Europeană a deschis în data de 17 mai 2018 o procedură de infringement împotriva României şi a altor cinci ţări, considerând că acestea nu au întreprins măsuri pentru respectarea valorilor-limită convenite privind calitatea aerului. Potrivit CE, în cazul României, cea mai gravă situație este în aglomerarea București, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care legislaţia Uniunii Europene a devenit aplicabilă țării noastre, iar în anul 2016 aceste valori au fost depășite pe o perioadă de 38 de zile. (…) Pe lângă sursele industriale staţionare de poluare a aerului, localizate în general pe şoseaua de centură a Bucureştiului, traficul vehiculelor este o sursă de poluare importantă, mai ales de-a lungul rețelei naţionale care se conectează la Bucureşti, precum şi traficul maşinilor grele pe şoseaua de centură, etc.”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

O decizie asemănătoare a fost luată de statul român înainte de anul 1989, atunci când pe drumurile din România se circula duminca „cu soț” și „fără soț”. Mai exact, în zilele de dumincă se circula alternativ: într-o duminică aveau dreptul să circule autoturismele ale căror numere de înmatriculare se terminau cu o cifră cu soț, apoi, în duminica următoare, circulau doar autoturismele ale căror numere se terminau cu o cifră fără soț.

 

Justificarea deciziei de la vremea aceea a fost criza de combustibil cu care se confrunta România, perioadă în care consumul de benzină era raționalizat.

 

 

 

 

Toamna a venit doar din punct de vedere calendaristic. În realitate, temperaturile vor indica zilele acestea o vară veritabilă, chiar caniculară în sudul României, unde se vor înregistra, sâmbătă și duminică, 35 – 36 de grade Celsius, relatează Mediafax.

„Toamna începe cu o vreme deosebit de caldă, chiar caniculară în partea de sud a țării, unde sâmbătă și duminică așteptăm 35 – 36 de grade Celsius. De luni, însă, așteptăm ca temperaturile să scadă ușor, în primă fază în partea de vest a țării, unde instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată și se așteaptă intensificări ale vântului, descărcări electrice și averse”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Mihai Huștiu, meteorolog de serviciu în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Potrivit reprezentantului ANM, temperaturile se vor încadra de miercuri în limitele normale pentru această perioadă.

„De astazi și miercuri, scăderea temperaturilor va fi resimțită și în partea de sud, sud-est, spre 29 – 30 de grade Celsius. Practic, de miercuri se revine la temperaturi normale pentru această perioadă”, mai spune Mihai Huștiu.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, lunile septembrie sunt mai mult luni de vară decât de toamnă.

„În ceea ce privește zilele acestea, cu temperaturi caniculare, vreau să precizez că nu este o situație specială. În ultimii ani, septembrie păstrează caracterisitici de vară, cel puțin în primele două decade, iar anul acesta nu face excepție”, a conchis specialistul ANM.

 

 

Pagina 2 din 24

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: