• Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Ecoatitudine Vrancart Web
Redactia

Redactia

Primii oameni moderni din Europa și Omul de Neanderthal au coincis și s-au încrucișat între ei pentru o perioadă de timp, susține un studiu publicat luni în revista Nature, realizat pe baza fosilei unui maxilar de om modern descoperite în Peștera cu Oase din sud-vestul României, transmit EFE și AFP.

Analiza comparativă de material genetic de la neanderthalieni și de la primii oameni moderni a furnizat noi dovezi în sprijinul ipotezei conform căreia cele două specii s-au încrucișat mult mai devreme decât se credea până acum. Primii oameni moderni au avut un strămoș neanderthalian care a trăit cu 'numai patru sau șase generații' înaintea lor, apreciază experții.
Omul de Neanderthal a apărut în urmă cu 400.000 de ani în Eurasia și a dispărut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de altă parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africană, s-a răspândit pe continentul european în urmă cu 45.000 — 35.000 de ani.
Existența unor încrucișări între cele două specii de hominizi a fost stabilită de studii anterioare, amintește AFP, menționând că actualii europeni și asiatici au moștenit între 1 % și 3 % din genomul Omului de Neanderthal. Până acum, cercetătorii credeau că aceste încrucișări s-au produs în Orientul Mijlociu, în urmă cu 50.000 — 60.000 de ani, înainte ca omul modern, plecat din Africa, să fi ajuns în Asia și în Europa.
Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit în 2002 în grota din Caraș-Severin, cu vechime cuprinsă între 37.000 și 42.000 de ani, a dovedit însă că acesta conservă între 6 % și 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decât oricare dintre resturile de om modern studiate până în prezent. Așadar, arată că respectivele specii umane s-au încrucișat și în Europa mult înainte față de ceea ce se credea până acum.


Numeroase fragmente dintr-un schelet al unui strămoş al elefantului care a trăit în urmă cu şapte - opt milioane de ani în arealul Podişului Moldovei au fost descoperite în malul unui drum comunal din judeţul Vaslui de către specialişti ai muzeului din Bârlad şi ai Facultăţii de Geologie Iaşi.

Specialişti ai Muzeului "Vasile Pârvan" şi de la Facultatea de Geologie Iaşi au făcut o importantă descoperire paleontologică pentru România, după ce au scos la suprafaţă numeroase fragmente ale unei specii de animale gigantice ce au trăit în urmă cu şapte - opt milioane de ani în Podişul Moldovei, transmite corespondentul Mediafax.
Astfel, paleontologii bârlădeni şi cei ieşeni au găsit în malul unui drum comunal de la ieşirea din localitatea vasluiană Ghergheşti fragmente de fildeş, femur, tibie şi centura pelviană din specia Deinotherium Giganteum, un strămoş al elefantului african, ce a trăit în epoca Miocenului Superior. Animalul avea peste patru metri înălţime şi aproximativ 3,5-4 metri lungime.
Potrivit reprezentanţilor Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad, osemintele sunt puternic alterate şi acoperite cu cenuşă vulcanică, în condiţiile în care au stat relativ la suprafaţă, în malul respectivului drum de costişă.
"Scheletul era uşor împrăştiat, suprapus pe verticală, în condiţiile în care a fost depus în albia minoră al unui canal fluvial. Noi sperăm să găsim şi alte elemente în afară de cele recuperate până acum şi să refacem peste 50% din scheletul animalului. Oricum, este o descoperire de excepţie. Un exemplar similar a fost găsit acum peste o sută de ani, la sfârşitul secolului XIX, la Mânzaţi (n.r. - judeţul Vaslui), scheletul fiind expus astăzi la Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» Bucureşti", a declarat muzeograful Laurenţiu Ursachi, din cadrul Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad.
Potrivit acestuia, descoperirea de la Ghergheşti demonstrează încă o dată faptul că în Podişul Moldovei a fost un climat subtropical, în care au trăit elefanţi, rinoceri, tigri şi chiar hiene.

La data de 30 iunie 2105, omenirea va trăi o secundă în plus, care va fi adăugată pentru a compensa încetinirea vitezei de rotaţie a Pământului. Respectiva secundă va fi adăugată în dispozitivele care măsoară timpul universal, pentru a compensa încetinirea vitezei de rotaţie a Terrei în jurul propriei axe, informează site-ul lepoint.fr.

Întrucât Terra are nevoie de o secundă în plus faţă de anul 2008 pentru a efectua o rotaţie completă, acea secundă suplimentară va trebui să fie adăugată în dispozitivele de măsurare a timpului. Astfel, pe 30 iunie, la ora 23 59 de minute şi 59 de secunde, omenirea va primi o secundă suplimentară. Nu va fi însă pentru prima dată când acest lucru se va petrece. Din 1972, oamenii au primit 24 de astfel de secunde-bonus. Cele mai recente au fost adăugate timpului universal în 2005 şi în 2008. Aceasta este o consecinţă a încetinirii rotaţiei Terrei sub efectul disipării energiei terestre prin intermediul fenomenului mareelor.
Începând din 1967, timpul universal, cel afişat de ceasuri şi computere, nu mai este conectat la rotaţia terestră şi la astre, ci este calculat în funcţie de radiaţiile izotopului de cesiu 133. Dintr-o dată, a apărut astfel o diferenţă între timpul universal şi rotaţia terestră. Întrucât încetinirea rotaţiei Terrei în jurul propriei axe este de o secundă, faţă de anul 2008, acea secundă va trebui adăugată dispozitivelor care afişează ora exactă. Dacă această corecţie nu ar fi realizată din când în când, atunci ziua şi noaptea vor ajunge să fie "inversate" (din punct de vedere orar) peste 6.000 de ani.
Serviciul internaţional de monitorizare a rotaţiei terestre şi a sistemelor de referinţă - IERS -, amenajat la Observatorul din Paris, în cadrul SYRTE (Sisteme de Referinţă Timp Spaţiu), reprezintă organismul responsabil cu previzionarea şi anunţarea acestor secunde intercalate. Totuşi, luarea în calcul a secundelor suplimentare nu a fost pe deplin rezolvată şi standardizată de sistemele informatice, din cauza imposibilităţii de a prevedea apariţia lor.

 

 

 


O companie startup din San Francisco folosește cheratină - o proteină fibroasă care intră în componența unghiilor și părului - și ADN de rinocer pentru a produce prin imprimare 3D cornuri de rinocer sintetice, destinate în special pieței medicinei tradiționale chinezești, în cadrul unei strategii de reducere a braconajului pentru animalele din această specie aflată în pericol de dispariție, conform unui material publicat de digitaljournal.com.


Conform companiei Pembient, un corn de rinocer sintetic obținut prin această metodă este similar din punct de vedere genetic dar și spectrografic cu cornul natural. Această companie pregătește pentru viitorul apropiat și lansarea unei beri care să aibă printre ingrediente și un extras de corn de rinocer, special concepută pentru piața chineză.
Cererea enormă de pe piețele medicinei tradiționale din China și Vietnam a provocat o creștere alarmantă a braconajului la rinocer în Africa și Asia, aducând aceste animale în pragul dispariției. În Africa de Sud, unde se află 80% din populația de rinoceri a Africii, au fost braconate nu mai puțin de 1.215 de exemplare de rinocer în cursul anului trecut, conform datelor oficiale.
Matthew Markus, CEO al companiei Pembient, a precizat că aceste cornuri sintetice de rinocer vor fi comercializate la un preț de opt ori mai mic decât prețul unuia natural, sperând că astfel braconierii nu vor mai putea să-și vândă marfa și vor renunța la uciderea acestor animale.
Piața neagră a traficului cu cornuri de rinocer este amenințată nu doar de prețul scăzut al cornului sintetic, ci și de faptul că acesta este chiar mai pur decât cel natural. În prezent, mediul de viață al acestor animale este contaminat de agenți poluanți, iar cornul de rinocer produs în laborator este la fel de pur ca unul al unui animal care a trăit înainte de intrarea în Era Industrială.

Există însă și voci pesimiste cu privire la succesul acestei inițiative. Una dintre ele este Susie Ellis, director executiv al organizației International Rhino Foundation. Vânzarea unor cornuri sintetice nu reduce cererea de cornuri de rinocer și ar putea duce chiar la o intensificare a braconajului pentru că această strategie va avea efectul de a crește cererea pentru "adevăratul corn de rinocer". În plus, mai crede ea, producerea de cornuri sintetice va avea efectul de a încuraja folosirea lor pentru presupusele efecte benefice pentru sănătate, deși știința a demonstrat că acest corn nu are astfel de efecte.

Pentru celebrarea solstițiului de vară la Stonehenge în sudul Angliei s-au întâlnit în noaptea de sâmbată spre duminică 23.000 de persoane, neo-druizi, adoratori ai Soarelui, familii și persoane dornice de distracție, a raportat poliția locală citată de AFP.

Această cifră este inferioară celei de anul trecut, când 36.000 de oameni au călătorit la situl preistoric de la Stonehenge pentru a vedea răsăritul Soarelui în cea mai lunga zi a anului din emisfera nordică.
Festivitățile din acest an au fost un mare succes iar participanții s-au distrat într-o atmosferă prietenoasă și pozitivă, a declarat Gavin Williams, un oficial al poliției locale, citat de AFP.
Cei veniți la Stonehenge au așteptat întreaga noapte să vadă cum soarele apare la ora 04:52 (03:52 GMT), în centrul megalitic preistoric.
Stonehenge este unul dintre cele mai mari menhire din lume. Acest templu de piatră a fost construit acum cinci milenii, însă rămâne nedezlegat misterul modului în care megaliții au fost transportați, ridicați și aliniați astfel încât să surprindă din punct de vedere astronomic mișcările Soarelui.
Poliția a apreciat numărul redus de arestări, nouă față de 25 în 2014, sărbătorile de la Stonehenge dând naștere în trecut unor ciocniri violente între poliție și hippies, scrie AFP.

Ziua Mondială a Soarelui este aniversată la 21 iunie, cea mai lungă zi din an, ziua solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.
Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.
Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Semințele de pepene verde trec neobservate, dar potențialul lor este enorm. Sunt consumate, de obicei, semințele de floarea-soarelui și cele de dovleac, dar cine nu consumă semințe de pepene verde trebuie să știe că risipește o importantă sursă de fibre, minerale, proteine și grăsimi, relatează cotidianul spaniol El Pais.

Ca și în cazul semințelor de floarea-soarelui ori de dovleac, principalul element component al cojilor semințelor de pepene verde este fibra, iar sămânța din interior se evidențiază prin abundența de substanțe nutritive, afirmă Cristina Lafuente Gómez, dietetician și nutriționist în cadrul clinicii Alimmenta. Potrivit acesteia, în cazul semințelor de pepene verde, 'cantitatea de magneziu (515 mg / 100 g) și de oligoelemente precum zincul (10,2 mg / 100 g) și manganul (1,6 mg / 100 g) este deosebit de relevantă'. În plus, este de remarcat aportul de proteine (28,3 g / 100 g) și de grăsimi (47,4 g / 100 g), mai ales polinesaturate (28,1 g/100 g).
Ce beneficii sunt în privința sănătății? Consumul de semințe de pepene verde "este o bună modalitate de a mări cantitatea de proteine vegetale din dieta noastră". "Aceasta ajută la menținerea masei musculare, pe lângă faptul că aduce grăsimi sănătoase care au capacitatea de a regla valorile colesterolului din sânge", subliniază expertul.
Potrivit datelor Departamentului Agriculturii din SUA, semințele de pepene verde constituie o sursă importantă de minerale precum magneziul, dat fiind faptul că o cană (108 grame) conține 556 miligrame de magneziu. Acesta este foarte bun pentru sportivi, în sprijinul contracției musculare, iar zincul contribuie la 'buna funcționare a sistemului imunitar', explică Cristina Lafuente Gómez.
Specialistul menționează însă și un inconvenient, în sensul că semințele de pepene verde se digeră greu. De aceea, ar trebui să se consume "o mână" de semințe pe săptămână. Pentru a se evita tulburările gastrice, nutriționistul mai recomandă ca semințele de pepene verde să fie consumate după ce sunt uscate în cuptor și mărunțite. Dacă sunt decojite, se pierde aportul de fibre, pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) le recomandă pentru o funcție intestinală corectă.
Nutriționistul Cristina Lafuente Gómez propune și o rețetă pe bază de semințe de pepene verde, calculând ingredientele pentru patru persoane: 60 g rucola, 400 g pepene verde (pulpă), o lingură de semințe de pepene verde prăjite și mărunțite, 40 g brânză feta, o lingură de busuioc, 3 linguri de ulei de măsline virgin extra, o lingură de cremă de oțet balsamic, un vârf de sare.
Se taie pepenele și se scot semințele, care se spală. Apoi, semințele se țin la înmuiat în apă sărată timp de două ore, după care se scot și se îndepărtează apa de pe ele cu o hârtie absorbantă. Se pun pe o tavă unsă cu ulei de măsline, astfel încât să se formeze un singur strat de semințe. Se pune tava în cuptor, încălzit în prealabil, la 165 grade Celsius. După 40 de minute se mărește temperatura până la 175 grade Celsius, iar după alte 15 minute se scoate tava din cuptor. Semințele se lasă să se răcească pe o hârtie absorbantă. Se amestecă frunzele de rucola cu bucățele de pepene verde și cu brânza feta. Se adaugă semințele tăiate mărunt, se pune ulei de măsline virgin și, la sfârșit, crema balsamică.

Sâmbătă, 20 Iunie 2015 14:47

O zi din viața lui Dalai Lama

Dalai Lama, liderul spiritual al budiștilor tibetani, care a împlinit în această lună 80 de ani are o viață obișnuită în exilul său indian din orașul Dharamshala: se trezește devreme, nu ia cina și folosește regulat banda de alergare, scrie agenția DPA.

Programul său zilnic începe cu trezirea la ora 3 dimineața, după care face un duș. Imediat după aceea trece la rugăciuni și meditație până la ora 5 dimineața. Urmează o jumătate de oră de plimbare, iar dacă plouă, folosește banda de alergare. La 5:30 servește micul dejun compus din terci fierbinte, tsampa (făină de orz), pâine cu produse conservate și ceai în timp ce ascultă la radio știrile BBC World Service în limba engleză.
Între orele 6:00 — 9:00 el are un program de meditație și rugăciuni, după care, între orele 9:00 — 11:30 se ocupă de studiul textelor budiste și al comentariilor marilor maeștrii budiști.
La ora 11:30 ia masa de prânz, meniul său fiind vegetarian, însă atunci când călătorește el "nu este neapărat vegetarian", conform site-ul său citat de DPA.
Între orele 12:30—16:30 face muncă administrativă împreună cu personalul la sediul biroului său, urmată de audiențe și acordarea de interviuri.
La ora 17:00 revine la reședință și bea un ceai. Între orele 17:30 — 19:00 are din nou program de meditație și rugăciuni.
La ora 19:00 își încheie ziua și se retrage pentru a doua zi.
De obicei, Dalai Lama mănâncă seară, în conformitate cu regulile călugărilor budiști care spun că aceștia trebuie să mănânce numai între zori și amiază, mai scrie DPA.
Născut la 6 iulie 1935, în familia unui umil fermier dintr-un mic sat tibetan, Lhamo Dhondrup a fost recunoscut ca a 14-a încarnare a lui Dalai Lama de un grup de călugări budiști, când avea doi ani. Când China a invadat Tibetul, în octombrie 1949, tânărul Dalai Lama încă nu își încheiase studiile. După eșuarea încercărilor de negociere cu guvernul chinez, el a fugit în India în 1959 deghizat ca soldat, în timp ce trupele chineze înăbușeau revolta tibetană împotriva ocupației patriei lor.
Peste 80.000 de refugiați tibetani l-au urmat pe Dalai Lama, căruia guvernul indian i-a permis stabilirea cartierului său general în Dharamshala, care în limba hindi înseamnă 'lăcașul religiei', amintește DPA.


Speciile de animale dispar de aproximativ 100 de ori mai repede decât în trecut, estimările cele mai optimiste arătând că fauna de pe Pământ este în curs de a suferi cea de-a șasea extincție în masă, conform unui studiu publicat vineri.

Niciodată de la ultima extincție în masă acum 66 milioane ani — ce a dinozaurilor — planeta nu și-a pierdut speciile de animale într-un ritm atât de rapid, avertizează experți de la universitățile americane Stanford, Princeton și Berkeley, în special.
Studiul, publicat vineri în revista Science Advances, "arată fără nicio îndoială semnificativă că intrăm în cea de-a șasea extincție în masă", a spus Paul Ehrlich, profesor de biologie la Stanford, relatează France Presse.
Și oamenii se vor afla, probabil, printre speciile care vor dispărea, au avertizat cercetătorii.
Această analiză se bazează pe observațiile documentate privind extincții ale vertebratelor — respectiv animalele cu schelete interne, cum ar fi broaște, reptile și tigri — pornind de la fosile și alte baze de date.
Ritmul actual de dispariție a speciilor a fost comparat cu "ritmurile naturale de dispariție a speciilor înainte ca activitatea umană să domine". Acestea din urmă sunt dificil de estimat, deoarece experții nu știu exact ce s-a întâmplat de-a lungul celor 4,5 miliarde de ani de existență a Terrei.

Cauzele dispariției speciilor includ schimbările climatice, poluarea și defrișările

Dacă în trecut ritmul era de două specii de mamifere dispărute din 10.000 de specii în 100 de ani, din secolul trecut rata medie a pierderii de specii de vertebrate este de 114 de ori mai mare decât ritmul înregistrat în lipsa activității umane, luând chiar în considerare estimările cele mai optimiste în materie de extincție, potrivit studiului.
"Noi insistăm că aceste calcule ale noastre subestimează foarte probabil gravitatea acestei crize de dispariție, pentru că scopul nostru a fost de a stabili un nivel realist minim al impactulului activității umane asupra biodiversității", spun autorii studiului.
Cauzele dispariției speciilor includ schimbările climatice, poluarea și defrișările.
Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, circa 41% din speciile de amfibieni și 26% dintre speciile de mamifere sunt amenințate cu dispariția.

 

 

Oamenii de știință au avertizat că orașul Bangkok se scufundă câte zece milimetri pe an ca urmare a eroziunii solului, a construirii fără control și a creșterii nivelului apei mării, a informat vineri presa locală, relatează EFE.

Sujarit Khoonthanakulwong, șef al departamentului de inginerie al Universității Chulalongkorn, a avertizat că, peste 30 sau 50 de ani, capitala Thailandei ar putea fi acoperită de apă dacă nu se aplică măsuri stricte de frânare a eroziunii.
Într-un seminar desfășurat la Bangkok, experții au semnalat că unele zone ale orașului, precum bulevardul Ramkhamhaeng, se scufundă cu până la un centimetru pe an, potrivit ziarului 'Bangkok Post'.
Eroziunea zonei de coastă și creșterea nivelului mării au înghițit porțiuni de coastă în Samut Sakhon și Samut Prakan, provincii învecinate cu Bangkok, unde autoritățile încearcă să combată această tendință prin refacerea mangrovelor.
Autoritățile din Bangkok au precizat că măsurile pentru frânarea scufundării orașului includ limitarea construcțiilor în zonele care pot fi ușor inundate și construirea de canale de drenaj în jurul râului Chao Phraya.
Oamenii de știință au avertizat de mai mult timp în legătură cu scufundarea orașului Bangkok, în parte din cauza terenului argilos pe care se află, dar acest lucru nu a stopat frenezia constructorilor de zgârie-nori și centre comerciale.

Pagina 4 din 19

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: