• Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Ecoatitudine Vrancart Web
Redactia

Redactia

Bio-roboți de investigație sunt lansați la apă în Oceanul Indian în cadrul unui studiu inițiat de liderul cercetării științifice din Australia, organizația Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), într-un efort de a înțelege procesele fizice și biologice de importanță crucială din Oceanul Indian, informează agenția Xinhua.

Roboții, denumiți BioArgos, vor măsura pentru prima dată oxigenul, nitrații, clorofila, materia organică dizolvată în apă și particulele existente între Insula Christmas din Australia și Madagascar, a anunțat vineri CSIRO.
În ciuda importanței Oceanului Indian pentru resursele de pescuit, pentru transportul maritim și pentru mijloacele de existență ale populației din jurul său, conducătorul proiectului CSIRO, dr. Nick Hardman-Mountford a declarat că se știu relativ puține lucruri despre adâncimile și sănătatea biologică a ecosistemului.
"Estul Oceanului Indian, singur, aduce în capturi șapte milioane de tone de pește pe an", a spus Hardman-Mountford. "Și, de asemenea, determină climatul din regiunile din jur, regiuni în care trăiește 16 la sută din întreaga populație a lumii", a adăugat acesta.
"Deci, este important să urmărim ce se întâmplă sub suprafața apei", a continuat Hardman-Mountford.
Patru dintre bio-roboți, fiecare în valoare de până la 100.000 de dolari australieni (77.173 dolari), vor fi coborâți în niște vârtejuri de apă și vor ajunge astfel până la 2.000 de metri adâncime, în derivă, purtați de curent.
Modificările din chimia și biologia ecosistemelor marine vor fi măsurate instantaneu iar datele vor fi transmise către cercetători în timp real prin intermediul unui satelit, astfel putând fi construită o imagine tridimensională a Oceanului Indian.
Hardman-Mountford a declarat că roboții vor permite cercetătorilor să înțeleagă dezvoltarea planctonului și cât de mult carbon se absoarbe sau este folosit în lanțul trofic și cât de mult este ascuns.
"A știi despre aceasta creștere este important pentru o predicție în legătură cu cât de multă hrană poate produce Oceanul Indian și cât de mult dioxid de carbon se poate înregistra și, de asemenea, ne va da o idee mai bună cum sa menținem Oceanul Indian sănătos și productiv", a spus Mountford.
Bio-roboții vor fi desfășurați pe parcursul unei expediții a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) prin Mauritius și Madagascar, precizează Xinhua.

 

Un spectacol obișnuit pentru locuitorii zonelor nordice, aurora boreală este un eveniment cu totul special pentru cei care o văd pentru prima oară. Astronautul Scott Kelly, aflat pe Stația Spațială Internațională (ISS), a filmat aurora boreală din spațiu, oferind tuturor o perspectivă rară asupra acestui fenomen de care s-au bucurat până acum doar foarte puțini norocoși, conform unui material publicat de Huffington Post.

Scott Kelly este astronaut al NASA și se află într-o misiune de un an la bordul ISS.
Aurora boreală, sau luminile nordului, este un fenomen vizibil de obicei doar în apropierea Polului Nord. Aurora filmată luni noaptea de Kelly s-a extins însă mult înspre sud, deasupra Americii, și a fost neobișnuit de strălucitoare, în condițiile în care furtuna solară care a declanșat acest fenomen a fost neobișnuit de intensă, fiind clasificată drept "severă" de Administrația Națională americană pentru Oceane și Atmosferă (National Oceanic and Atmospheric Administration — NOAA).

VEZI IMAGINI

Fenomenul de auroră polară nu este exclusiv terestru, fiind observat și pe alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte sau Venus. Aurora polară terestră e provocată de ciocnirea unor particule încărcate electric (de exemplu electroni) din magnetosferă cu atomi din straturile superioare ale atmosferei terestre, aflate la altitudini de peste 80 km, sub incidența vântului solar.
Planeta noastră este atinsă permanent de vântul solar, un flux rarefiat de plasmă caldă (gaz de electroni liberi și cationi) emis de Soare în toate direcțiile, ca rezultat al temperaturii înalte a coronei solare, atmosfera stelei. Pe durata furtunilor magnetice, fluxurile pot fi mai puternice iar fenomenele de auroră boreală sau australă sunt cu atât mai spectaculoase.

 

NASA a anunțat că lansează o colaborare cu Administrația Națională pentru Securitate Nucleară (National Nuclear Security Administration - NNSA) în cadrul unui plan privind folosirea armelor nucleare pentru devierea cursului unui asteroid potențial periculos, în cazul în care un astfel de obiect cosmic s-ar afla pe o traiectorie de coliziune cu Pământul, conform unui material publicat de Huffington Post.

Anunțul a fost făcut înainte de prima Zi oficială a Asteroidului, 30 iunie, zi prin care oamenii de știință doresc să atragă atenția asupra potențialului pericol reprezentat de acești bolovani uriași care se rostogolesc prin spațiu și să încurajeze autoritățile să susțină proiectele de identificare și eventuală deviere de pe traiectorie a unor astfel de amenințări.
Ziua de 30 iunie nu a fost aleasă întâmplător. În această zi, în anul 1908, un asteroid a lovit Pământul în Siberia, la Tunguska. Aproximativ 80 de milioane de copaci, de pe o suprafață de 2.150 de km2, au fost spulberați în explozia ce a avut o forță echivalentă cu cea a 20 de bombe atomice. Impactul surprinzător al meteoritului care a explodat la Celiabinsk, în 2013, cu o forța unei bombe de 500 de kilotone, demonstrează că nu suntem niciodată în siguranță în fața unor astfel de amenințări din spațiu.
"Există nenumărați astfel de asteroizi pe orbită între Marte și Jupiter (centura de asteroizi), iar unii dintre ei au orbite care ajung puțin prea aproape, intersectând drumul Pământului în jurul Soarelui", susținea Neil deGrasse Tyson, director al Planetariului Hayden, din cadrul Muzeului de Istorie Naturală din New York, într-o conferință pe această temă desfășurată în 2013.
Însă neutralizarea unei astfel de amenințări nu se rezolvă prin simpla lansare a unor rachetele nucleare. În 2013, cercetători de la Centrul de Cercetare pentru Devierea Asteroizilor de la Universitatea de Stat din Iowa au conceput un plan privind folosirea unei sonde care să intercepteze asteroizii cu potențial de ciocnire, să foreze o groapă în corpul acestora și să lase o bombă nucleară în această gaură — scenariu familiar cinefililor care au urmărit filmul "Armageddon" (1998).
Bong Wie, directorul acestui centru din Iowa a precizat pentru SPACE.com că aproximativ 99% dintre fragmentele de asteroid rezultate în urma exploziei ar trece pe lângă Pământ, iar o mare parte dintre cele care ar rămâne pe o traiectorie incidentă cu planeta noastră ar fi suficient de mici pentru a arde complet la intrarea în atmosferă. NASA susține însă că astfel de fragmente ar putea reprezenta în continuare o amenințare și de aceea propune devierea cursului asteroizilor periculoși cu ajutorul exploziilor nucleare declanșate în apropierea lor.
"Cel mai bine este să deviem ușor traiectoria asteroidului și nu să-l facem bucăți", se menționează pe site-ul dedicat urmăririi obiectelor cosmice din apropierea planetei noastre (Near Earth Objects), aparținând NASA. Detonarea unei bombe nucleare în apropierea suprafeței asteroidului ar putea provoca o mică schimbare a vitezei și direcției acestuia, fără a produce fragmentarea corpului cosmic. Nu este chiar soluția spectaculoasă aleasă de Hollywood, dar s-ar putea să fie cea mai eficientă soluție.
"O schimbare foarte mică a vitezei de propagare a asteroidului (de ordinul a doar câțiva milimetri pe secundă), care acționează de-a lungul mai multor ani, poate duce la devierea completă a traiectoriei unui asteroid care ar fi urmat să se ciocnească de Pământ", conform NASA.

Din ce în ce mai probabil să fim loviți de asteroizi

NASA se gândește însă și la modalități de deviere a traiectoriei asteroizilor periculoși, fără să apeleze la arsenalul nuclear. "Pentru cei mai mulți dintre asteroizi, care au diametre de ordinul câtorva sute de metri, este suficient să-i descoperim din timp, cu până la zece ani înainte de a ajunge la Pământ, și să trimitem spre ei o sondă robotică. O astfel de sondă se va ciocni cu asteroidul, iar în urma ciocnirii viteza și direcția bolovanului cosmic vor fi modificate suficient pentru ca acesta să rateze Pământul", conform NASA. Principala problemă aici este că pentru a putea acționa astfel este neapărat necesar să descoperim acești asteroizi cu câțiva ani buni înainte.
"Cum numărul asteroizilor din apropierea Pământului crește, iar dimensiunile lor scad (obiectele din centura de asteroizi se ciocnesc între ele și se fragmentează), devine din ce în ce mai probabil să fim loviți de asteroizi relativ mici, care sunt și cel mai greu de depistat din timp", conform NASA.
Fostul astronaut Russell "Rusty" Schweickart, care a făcut parte din echipajul misiunii Apollo 9, din 1969, este co-fondator al Fundației B612, o organizație dedicată apărării planetei în fața amenințării reprezentate de asteroizi. B612 are în proiect lansarea sondei Sentinel, o sondă spațială concepută pentru a detecta și urmări obiectele cosmice care reprezintă un potențial pericol pentru Terra. Într-un interviu oferit revistei Newsweek, Schweickart este pesimist cu privire la abilitatea națiunilor de a se uni în fața unei amenințări globale.
"Mă tem că nu există un instinct de conservare colectiv suficient pentru a depăși cu adevărat forțele politice centrifuge. Pe scurt, acesta este motivul pentru care vom fi loviți. Nu pentru că, din punct de vedere tehnic, nu am putea descoperi amenințarea sau nu am avea ce face pentru a o elimina", susținea el.
Fondatorii Zilei Asteroidului, printre care se numără și chitaristul formației Queen, Brian May, care este și astrofizician, au redactat "100x Asteroid Declaration", un manifest prin care lansează un apel la guvernele lumii să-și intensifice activitatea de identificare și urmărire a asteroizilor din apropierea relativă a Terrei. Alături de Brian May, acest manifest este semnat și de Bill Nye, Carolyn Shoemaker, Brian Cox, Chris Hadfield, Mark Kelly, Lord Martin Rees, Richard Dawkins, precum și de Schweickart și de colegul său, Ed Lu, alături de care a pus bazele Fundației B612.

 

O alimentație adecvată poate stimula sistemul imunitar al organismului, mai ales după perioada sezonului rece când s-a trăit într-o expunere constantă la bacterii și viruși de sezon.

Obiceiurile alimentare nesănătoase, adică un regim bogat în zahăr, alimente semipreparate, pline de grăsimi și sare, alergiile nediagnosticate, lipsa exercițiului fizic, lipsa unui somn odihnitor suficient, habitatul în orașe mari, suprapopulate sau în apropierea antenelor de telefonie mobilă, consumul insuficient de apă și excesiv de băuturi carbogazoase dulci sunt doar câțiva factori care pot declanșa o scădere a capacității de acțiune a sistemului nostru imunitar, susțin nutriționiștii.
Potrivit nutriționistului Lygia Alexandrescu, practicarea unui mod de viață cât mai puțin nociv cu putință poate să ajute la echilibrarea funcțiilor sistemului imunitar, chiar și în situații limită.
"Alimentația este o parte importantă a acestei soluții. Pe lângă hidratarea obligatorie cu suficientă apă pe zi și consumul echilibrat de proteine, glucide și lipide într-o formă cât mai dietetică și mai apropiată de natural, este important de reținut consumul unor substanțe cu acțiune foarte specifică la nivel imunitar. Aceste substanțe nutritive se găsesc din abundență în fructele de vară. Căpșunile conțin o cantitate mare de vitamina C, B1, B6, antioxidanți și acid folic. Vitaminele B sunt utile în regenerarea țesuturilor, iar acidul folic menține unghiile și părul sănătoase. Vitamina C menține pielea sănătoasă și are un rol important în vindecarea rănilor și arsurilor. Căpșunile mai conțin fier, calciu și magneziu, minerale care întăresc oasele, dinții, sistemul nervos și asigură oxigenarea celulară. În plus, căpșunile sunt ușor digerate și conțin un număr mic de calorii. Singurul dezavantaj al acestor fructe este că pot fi alergenice, mai ales la persoanele predispuse la alergii", a afirmat nutriționistul.
De asemenea, pentru că sunt bogate în compuși numiți salicilați, căpșunile nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranță la aspirină, produs ce conține o substanță asemănătoare — acid acetilsalicilic.
Lygia Alexandrescu afirmă că piersicile furnizează o cantitate importantă de vitamina C și A, au un conținut ridicat în zahăr și prezintă o serie de beneficii pentru sănătate: efect diuretic, laxativ și detoxifiant, sunt foarte ușor asimilabile, sunt folositoare în afecțiuni pulmonare, infecții respiratorii sau anemie.

Cireșele, fructe excelent tolerate de sistemul nostru digestiv

Totodată, caisele au un conținut deosebit de ridicat în betacaroten (caisele portocalii închis sunt printre fructele cu cel mai ridicat astfel de conținut), sunt bogate în fibre solubile și potasiu. "Din acest motiv, pentru o bună funcționare a colonului și pentru reglarea nivelului colesterolului, este indicată cura cu aceste fructe delicioase. Caisele sunt bogate și în magneziu, sodiu, fosfor și fier, au puternic efect laxativ, curăță și detoxifică ficatul și întreg sistemul digestiv și sunt imuno-stimulatoare", a explicat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, zmeura este o bogată sursă de vitamina C, sodiu, flavonoide și pectine și întărește sistemul de apărare al organismului și prin prezența vitaminei C se îmbunătățește absorbția de fier, fiind considerată fruct anticancerigen (blochează transformarea nitraților și nitriților în nitozamine, care sunt asociate cu apariția cancerului de stomac), ajută la scăderea colesterolului, îmbunătățește structura pereților celulari și ajută la menținerea unei bune circulații la nivelul capilarelor.
"Cireșele și vișinele sunt fructe bogate în apă, zaharuri, complex de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, minerale (magneziu, potasiu), lignani, fitoestrogeni și taninuri. Delicioasele cireșe conțin toate aceste componente nutritive care nu doar ne hrănesc, ci sunt recomandate și într-o serie de afecțiuni precum guta, constipația, litiazele renale și biliare, reumatism, obezitate, depresie. Conțin și ele 90% apă, zaharuri, vitamina A și K și substanțe flavonoide care protejează celula de atacul radicalilor liberi. Sunt dulci și parfumate și au acțiune diuretică, laxativă, antianemiantă și ajută la reducerea nivelului de colesterol seric. Conțin fructoza care, fiind lent absorbită de organism, dă senzația de sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp (spre deosebire de zahărul din dulciuri, de exemplu, care este energizant doar pe moment, fiind absorbit rapid)", explică Lygia Alexandrescu.
Ea subliniază că cireșele sunt fructe excelent tolerate de sistemul nostru digestiv și, fiind bogate în sorbitol, ajută digestia. "Este adevărat că au un oarecare efect laxativ, datorită fibrelor pe care le conțin (acestea accelerează tranzitul intestinal și combat constipația), dar nu cauzează diaree, ci doar reglează tranzitul intestinal", a precizat Alexandrescu.
În ceea ce privește pepenele, acesta este bogat în substanțe antioxidante de tip fenolic: flavonoide, carotenoide, triterpenoide. Pepenele este plin de dulceață, dar și de substanțe care combat inflamația (licopenul fiind cel mai bine reprezentat). "Nu trebuie uitat aportul de fier și zinc, dar și bogăția acestui fruct delicios în aminoacizi cum sunt citrulina și arginina, substanțe cu rol tonifiant la nivel imunitar", mai spune Lygia Alexandrescu.

 

Planeta Ceres a devenit, în luna martie a acestui an, prima planetă pitică vizitată îndeaproape cu ajutorul unei sonde spaţiale, iar imaginile surprinse de aceasta au început deja să ridice multe semne de întrebare, informează CNN.

Sonda spaţială americană Dawn s-a plasat cu succes pe o orbită a lui Ceres, în luna martie, cu scopul de a descifra secretele ce înconjoară acest corp ceresc, aceasta fiind pentru prima dată când un vehicul de acest tip explorează de la distanţă foarte mică o planetă pitică.
Imaginile transmise de Dawn i-au luat deja prin surprindere pe cercetătorii de la NASA.
Mai întâi, au fost observate, pe lângă numeroasele cratere de pe suprafaţa planetei, două puncte excepţional de strălucitoare, apropiate între ele, aflate în acelaşi bazin, a căror existenţă nu a putut fi explicată deocamdată de oamenii de ştiinţă.
În urmă cu câteva zile, NASA a anunţat că alte imagini intrigante au fost observate pe suprafaţa planetei. Este vorba despre o structură piramidală cu o înălţime de aproximativ 4,8 kilometri.

VEZI IMAGINI

"Intrigant", susţin cercetătorii de la NASA, potrivit CNN.
Sonda spaţială Dawn are o misiune de 16 luni pentru a cerceta planeta Ceres, cu scopul de a aduce cercetătorilor o serie de informaţii preţioase despre felul în care s-a format Sistemul Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Dawn se va apropia de această planetă pitică şi va ajunge la sfârşitul lunii noiembrie la o distanţă de doar 375 de kilometri de aceasta.
"Studierea lui Ceres ne permite să cercetăm istoria spaţiului, iar datele colectate de sonda Dawn ar putea duce la descoperiri importante în ceea ce priveşte formarea Sistemului Solar", a declarat Jim Green, directorul departamentului de ştiinţe planetare de la NASA, într-o conferinţă de presă.
Ceres este cel mai mare corp ceresc din centura de asteroizi din Sistemul Solar, aflată între orbitele planetelor Marte şi Jupiter şi are un diametru de 950 de kilometri.
Ceres eliberează vapori de apă care au greutate de circa 6 kilograme pe secundă, a calculat o echipă de astronomi condusă de Michael Küppers, un savant care lucrează pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Schimbările climatice ar putea distruge progresele sanitare din ultimii cincizeci de ani prin multiplicarea evenimentelor meteorologice extreme cum ar fi valurile de căldură, furtunile, inundațiile și seceta, a avertizat marți o comisie de experți de la University College din Londra, citat de AFP.

"Schimbările climatice reprezintă acum o urgență medicală", relevă profesorul Hugh Montgomery, de la universitatea menționată, care a co-prezidat comisia înființată de revista medicală britanică 'The Lancet'.
Potrivit comisiei, controlul emisiilor de carbon ar putea avea multe beneficii de sănătate prin reducerea poluării aerului care favorizează diferite boli respiratorii și cardiovasculare.
Activitatea comisiei vine pe fundalul negocierilor privind clima aflate în curs de desfășurare la nivel internațional pentru un acord așteptat la sfârșitul anului, la Conferința la nivel înalt privind schimbările climatice, de la Paris.
"Implicațiile schimbărilor climatice pentru o populație mondială de 9 miliarde de oameni amenință să submineze progresele înregistrate într-o jumătate de secol în ceea ce privește dezvoltarea și sănătatea generală", au insistat experții.
Printre efectele indirecte asupra sănătății, ei citează smogul urban, probleme de siguranță alimentară și dezvoltarea maladiilor cauzate de țânțari care se răspândesc în zonele temperate din cauza încălzirii globale.
Criza necesită o reacție urgentă, folosind tehnologii disponibile în prezent, a spus profesorul Montgomery denunțând ritmul lent al procesului de negocieri privind clima.
Avertismentul comisiei pe această temă este al treilea lansat de acest grup de experți în decursul unui an, menționează AFP.

 

Poluarea aerului poate face mai mult decât să dăuneze mediului, ea putând altera pe termen lung și starea de sănătate a creierului uman, conform unui studiu publicat în revista Annals of Neurology, informează yahoo.com.

Acest studiu a constatat că persoanele care au fost expuse la un nivel mai mare de poluare a aerului au creierul "mai îmbătrânit" decât cele care au respirat regulat aer curat. În cadrul studiului, oamenii de știință au efectuat scanarea creierului a peste 1.400 de femei în vârstă, pentru a evalua nivelul materiei cenușii (care procesează informații) și al materiei albe (care ajută nervii din creier să comunice).
De asemenea, ei au analizat datele poluării aerului pentru a estima la cât de multă poluare sub formă de particule minuscule au fost expuse participantele la studiu între anii 1999-2006.
Oamenii de știință au descoperit că pentru fiecare 3,49 micrograme pe centimetru cub de poluare a aerului femeile au fost expuse la o scădere a materiei de culoare albă de 6,23 centimetri cubi. Aceasta ar fi echivalentă cu până la doi ani de îmbătrânire a creierului.
Descoperirea legăturii dintre poluare și nivelul de îmbătrânire a creierului este tulburătoare deoarece pierderea materiei albe este legată de tulburări cognitive, demență și boli neurologice grave, a precizat co-autorul studiului Grigorie Wellenius, profesor asociat la Brown University School of Public Health din SUA.

Administrația americană pentru alimente și medicamente (Food and Drug Administration, FDA), care autorizează vânzarea de medicamente pe teritoriul Statelor Unite, a dat undă verde pentru introducerea pe piață a unui dispozitiv care ar putea revoluționa viața oamenilor nevăzători sau cu deficiențe de vedere, pe care îi va ajuta "să vadă cu limba".

Cu ajutorul mai multor senzori plasați pe limbă, dispozitivul, numit BrainPortV100, alimentat cu baterii, îl va ajuta pe utilizator să se deplaseze și chiar îi permite să-și facă o idee despre cum arată lumea înconjurătoare.
Principiul este simplu. O cameră video este montată pe o pereche de ochelari, iar un aparat mic intraoral echipat cu un set de electrozi este plasat pe limbă. Un software are apoi sarcina de a transforma imaginile înregistrate de camera video în semnale electrice care sunt transmise electrozilor și percepute ca vibrații și furnicături pe limbă. Cu pregătire și experiență, utilizatorul învață să interpreteze semnalele pentru a determina locația, poziția, dimensiunea și forma obiectelor, precum și a determina dacă acestea se mișcă sau sunt staționare, se explică într-un comunicat publicat pe site-ul FDA.
Dispozitivul poate fi folosit împreună cu alte mijloace de asistență, precum un baston sau un câine utilitar.
"Inovații ca aceasta sunt în măsură să ajute milioane de oameni", a declarat William Maisel, reprezentant al FDA. 'Și este important ca tehnologia să continue să progreseze pentru a-i ajuta pe americanii orbi să trăiască mai bine, să fie mai independenți', a adăugat el, citat în comunicat.
Orbirea este o problemă majoră de sănătate în SUA, unde 1,2 milioane de americani erau afectați în 2010, conform statisticilor oficiale. Până în 2050, această cifră ar putea ajunge la 4 milioane.

Sărbătoarea de Sânziene – prăznuită de ziua naşterii Sf. Ioan Botezătorul – este legată de cultul recoltei, al vegetaţiei şi al fecundităţii şi păstrează în ea, ca toată tradiţia românească, un amestec fascinant de creştinism, păgânism şi vrăjitorie (În Muntenia și Oltenia, sarbatoarea mai este niumită Drăgaica)

În noaptea de Sânziene, „Dumnezeu rânduieşte un răstimp de linişte, când stau în cumpănă toate stihiile şi cerurile cu stele şi vânturile” (Mihail Sadoveanu), ielele (Rusaliile) pot să fie îmblânzite şi fetele tinere pot să-şi afle destinul, spălându-se, la răsăritul soarelui, cu roua curată de pe flori.
Dintre toate sărbătorile de peste an din calendarul popular, Sânzienele au un farmec aparte, dând naştere unui spectaculos ceremonial magic în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Obiceiurile se pierd departe, în timp. Sunt datini autohtone, al căror nume s-a pierdut. S-a păstrat însă cel roman – Sânziana (de la Sancta Diana), care circulă şi azi în Ardeal, şi cel slav, de Drăgaica, venit mai târziu şi care circulă în Muntenia şi Oltenia.
Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi "dau puteri" deosebite florilor şi buruienilor, care deveni plante de leac, bune la toate bolile.
În popor se crede că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor.

Sânzienele, în literatura română

“Nopţile de Sânziene” de Mihail Sadoveanu, “Noaptea de Sânziene”, de Mircea Eliade, “Jocul Ielelor”, de Camil Petrescu, “Hora Domniţelor” de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române inspirate de simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă.

Documentarul "Lucrurile bune se lasă aşteptate/ Good Things Await" (Danemarca, 2014), de Phie Ambo, a câştigat marele premiu la cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film despre Mediu şi Oameni - Pelicam, care a avut loc la Tulcea, în perioada 4 - 11 iunie.

Povestea fermierului octogenar Niels Stokholm care îşi îngrijeşte ferma biodinamică în armonie totală cu natura a impresionat juriul competiţiei principale a Pelicam 2015, format din fostul comisar european Dacian Cioloş, regizoarea Farida Pacha şi André Abreu de Almeida, de la Tara Oceans.
"Pornind de la o poveste personală încărcată de autentic şi realism, filmul ridică problema dacă practica agriculturii mai permite civilizaţiei să se hrănească în armonie cu natura", a explicat Dacian Cioloş.
Niels Stokholm este unul dintre cei mai idealişti agricultori din Danemarca. El îşi conduce ferma biodinamică împreună cu soţia sa, Rita, iar de la ferma lor, Thorshøjgaard, distribuie produse unora dintre cele mai bune restaurante din lume. Totuşi, autorităţile şi birocraţia ameninţă să închidă ferma, iar regizoarea Phie Ambo urmăreşte lupta lor în a se asigura că nu sunt ultimii care fac agricultură în acest mod, ci printre primii. Pelicula a primit premiul de 1.500 de euro din partea Primăriei Tulcea.
Câştigătorul secţiunii Black Sea Docs a fost filmul "Tristia: A Black Sea Odyssey" (Germania, 2014), premiul constând în servicii de postproducţie în valoare de 3.000 de euro, oferite de Cinelab, şi suma de 500 de euro, oferită de Asociaţia Les Herbes Folles, organizatoarea festivalului.

 


În "Tristia: A Black Sea Odyssey", regizorul Stanislaw Mucha porneşte într-o călătorie extraordinară de 5.000 de kilometri de-a lungul coastelor a şapte ţări. Tristia captează coliziunea dintre imagini mitice, care par să fi supravieţuit trecerii timpului, şi schimbări multiculturale de după perioada comunistă.Juriul Black Sea Docs, format din Peter O'Brien, membru în consiliul de administraţie al Festivalului Internaţional de Film de Mediu de la Washington, fotojurnalistul Petruţ Călinescu şi regizorul Dan Curean, a acordat şi un premiu special, filmului "Hei vecine/ Hey Neighbour!" (Turcia, 2014), care arată efectele transformării urbane în Istanbul, unde blocurile înalte de sticlă "îngroapă" casele vechi din cartier. Regizoarea Bingöl Elmas a fost cea care a urcat pe scenă pentru a primi distincţia.
Dintre scurtmetrajele înscrise în competiţie, juriul format din alpinistul Alex Găvan, jurnalista Andra Matzal şi regizorul Tom Wilson a ales filmul "Râul tăcut/ Silent River" (Mexic, 2014). Regizorii Jason Jaacks şi Steve Fisher au urmărit povestea unei tinere şi a familiei sale care se luptă pentru a salva râul Santiago, ce trece pe la periferia oraşului mexican Guadalajara. Timp de 40 de ani, deşeurile de la unul dintre cele mai mari coridoare industriale din Mexic au fost deversate în Santiago. Premiul constă în suma de 500 de euro oferită de Centrul Naţional al Cinematografiei.
Juriul categoriei de scurtmetraje a mai acordat un premiu special peliculei "Mistreţ sălbatic/ Wild Boar" (Olanda, 2013), "un film realizat impecabil, care explorează zonele gri ale relaţiei dintre oameni şi celelalte specii cu care împart mediul, într-o societate în care mentalul colectiv vede natura ca pe o piedică în calea dezvoltării economice", după cum a motivat acesta. Regizorul Willem Baptist a urcat pe scenă pentru a ridica diploma.
Câştigătorul secţiunii Fresh Perspectives a fost desemnat de un grup de şase elevi din Tulcea, coordonat de activistul Tică Darie. Acesta este "Seeds of Time"/"Seminţele vremii" (SUA, 2014) - povestea pionierului în agricultură Cary Fowler, care se află într-o luptă contra cronometru pentru a proteja viitorul hranei omenirii. Băncile de seminţe din lume se năruie, eşecurile culturilor produc foamete şi revolte, iar efectele accelerate ale schimbărilor climatice afectează agricultorii, la nivel global. Regizoarea Sandy McLeod a câştigat premiul de 500 de euro oferit de ViaSat.
Bilanţul din acest an al festivalului numără peste 5.000 de participanţi la proiecţiile de filme, ateliere, expoziţii foto, concerte, dezbateri şi petreceri. Pelicam s-a desfăşurat anul acesta în patru spaţii din Tulcea: Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Artă, Piaţa Civică şi Casa Avramide.
Pelicam este organizat de Asociaţia Les Herbes Folles, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei Municipiului Tulcea, Consiliului Judeţean Tulcea şi al Institutului Cultural Român.

 

Pagina 3 din 19

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: