• Conf 20feb Web
  • Ifat Web
  • Gala Web
Infomediu Europa

Infomediu Europa

Târgul internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipamente
şi tehnologii pentru industria de petrol si gaze naturale - ExpoEnergiE
(www.eee-expo.ro) începe pe 12 octombrie, la Romexpo.

Evenimentul este dedicat atât producătorilor, distribuitorilor, autorităţilor şi specialiştilor din industriile energiei, cât şi producătorilor de echipamente şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale şi devine o platformă de interacţiune între jucătorii din acest domeniu.
Între 12 şi 15 octombrie, Romexpo reprezintă punctul de întâlnire al proiectelor şi modalităţilor inovative de cooperare între companii şi autorităţi publice, în domeniul eficienţei energetice şi de identificare a potenţialului de care dispune România în vederea atragerii de investitori.

ExpoEnergiE are printre obiective şi readucerea în atenţia autorităţilor publice şi a factorilor de decizie de la nivel macroeconomic a modalităţilor în care România ar trebui să valorifice resursele de care dispune.

ExpoEnergiE este locul în care companiile din domeniul echipamentelor, tehnologiilor și serviciilor pentru industria de petrol şi gaze naturale pot prezenta diferite oferte și noutăți pe care le propun pieței de profil.

A şasea ediţie a ExpoEnergiE se va desfăşura în cadrul Centrului Expoziţional ROMEXPO în perioada 12 – 15 octombrie 2016, în acelaşi timp cu TIB (www.tib.ro) – Târgul Tehnic Internaţional Bucureşti şi INVENTIKA (www.expoinventika.ro) – Salonul de invenţii şi inovaţii.

Program de vizitare:
12-14 octombrie 2016, orele 10:00-18:00
15 octombrie 2016, orele 10:00-16:00
Preț bilet: 10 lei/zi
Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită
Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând aici platforma de bilete Romexpo
Acces:
Pietonal: Portile A, B, C si D, cu intrare dinspre: Piata Presei Libere, Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului;
Auto: Portile B, C si D, cu intrare dinspre: Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului.
Tarif parcare: 3 lei/ ora

'Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a luat act de Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 9 iunie 2016, cu referire la prevederile OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. În fapt, conform Deciziei, CJUE declară că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă. Totodată, Curtea se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii', menţionează sursa citată.
Potrivit Ministerului Mediului, 'având în vedere aceste aspecte', a fost constituit un grup de lucru care analizează eventuala modificare a legislaţiei existente, în concordanţă cu reglementările naţionale şi europene în vigoare.
'Grupul de lucru va analiza inclusiv variantele de modificare a legislaţiei, propuse şi aflate în dezbatere în Parlamentul României. După identificarea şi implementarea soluţiei optime, care să respecte principiul 'poluatorul plăteşte', MMAP împreună cu partenerii guvernamentali (MFP, ANAF, MDRAP etc.) va stabili modalitatea prin care cetăţenii îşi vor putea recupera sumele plătite în baza OUG 9/2013', notează ministerul de resort.
Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) s-a pronunţat în cazul unei cereri de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 24 noiembrie 2014, primită de Curte la 18 decembrie 2014, în procedura Vasile Budişan împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj.
Conform Hotârârii CEJ, această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Budişan, pe de o parte, şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, pe de altă parte, cu privire la o taxă pe care Budişan a trebuit să o plătească pentru a înmatricula în România un autovehicul rulat provenit dintr-un alt stat membru.
'Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că: nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă; se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii', se arată în decizia CEJ.
Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2016, suma colectată la Fondul pentru mediu din taxa de timbru pentru autovehicule s-a ridicat la 168 milioane de lei.
La jumătatea lunii aprilie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, anunţa, într-o conferinţă de presă, că aproximativ un milion de români care au achitat taxa auto în perioada 2007 - 2013 vor putea beneficia de restituirea sumelor achitate printr-o cerere în acest sens depusă la unităţile teritoriale ale Fiscului, iar banii urmează să fie primiţi eşalonat în cinci ani. Iniţiativa survine ca urmare a unui Ordin comun semnat între MMAP şi Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF).
Sumele care se vor restitui cetăţenilor vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicii de inflaţie, a subliniat Palmer. Plata restituirilor se face de la bugetul de stat, prin ANAF, pentru taxa plătită între 2007 şi 2008, şi de la bugetul Fondului de Mediu pentru perioada 2008 - 2013, în funcţie de autoritatea care a încasat la vremea respectivă sumele respective.
Conform procedurilor actuale, cererea de restituire trebuie să fie însoţită de un dosar care să conţină câteva documente, printre care şi pe cel care atestă faptul că taxa s-a plătit şi copia cărţii de identitate a autovehiculului pentru care s-a achitat acea taxă.
Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.
Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a suferit din nou modificări, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie şi la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.
Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.
Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3, cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro 5, Euro 4 şi Euro 3 formula ia în calcul în proporţie 100% emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică. Pe de altă parte, taxa creşte pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 în cazul versiunilor diesel.

Dintre cele 31 de grupuri energetice pe cărbune existente în România, 21 funcţionează ilegal, însă unele din aceste unităţi nu sunt în funcţiune, cum este cazul grupului 6 al termocentralei Turceni. Statul a uitat să își respecte angajamentele privind montarea unor instalații de depoluare a gazelor evacuate.
Raportul analizează legalitatea funcţionării şi conformarea cu standardele de emisii ale instalaţiilor în funcţie de prevederile autorizaţiilor integrate de mediu, ale rapoartelor de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi la coş pentru trimestrul IV 2015 şi trimestrul I al acestui an, precum şi a debitelor masice anuale de poluanţi pentru anul 2015.
“Pentru termocentralele pe cărbune, 2015 a reprezentat sfârşitul unei perioade de opt-nouă ani în care acestea trebuiau să realizeze investiţii pentru reducerea poluării aerului şi conformarea cu standardele europene de emisii. O parte dintre termocentrale au realizat investiţii pentru reducerea emisiilor unor poluanţi”, arată raportul Greenpeace.
Unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reuşit să reducă poluarea, în timp ce altele au continuat să funcţioneze, multe fără a respecta standardele de emisii şi, în unele cazuri, fără autorizaţii integrate de mediu valabile.
“Practic, este vorba de un impact ridicat asupra sănătăţii populaţiei, ce la nivelul anului 2009 era cuantificat la 6,4 miliarde de euro anual”, consideră Greenpeace România.

Efectele termocentralelor, estimate de Greenpeace

Impactul poluării termocentralelor pe cărbune din România se ridica în anul 2009 la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual.
Costurile poluării sunt estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro annual, potrivit Greenpeace, care citează date din studiul ”Factura neplătită. Cum ne îmbolnăvesc termocentralele pe cărbune” realizat de Alianţa pentru Sănătate şi Mediu în 2013.
“În ultimii ani, termocentralele din România au avut emisii la coş cu depăşiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UE. Astfel, sunt cazuri precum cele ale termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iaşi, Paroşeni, care nu au redus emisiile şi funcţionează ilegal“, a declarat autorul acestui studiu, avocatul Cătălina Rădulescu.
"Există, de asemenea, exemplele unor termocentrale (Mintia, Turceni), cărora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuă să funcţioneze, profitând de inexistenţa unui sistem sancţionator care să descurajeze menţinerea unui nivel ridicat de emisii ale termocentralelor", mai arată studiul.
Din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune ale României, distribuite în 11 termocentrale, doar două termocentrale - Işalniţa şi Rovinari -funcţionează legal conform rapoartelor de monitorizare a emisiilor şi documentaţiei comunicate.
Termocentrala Turceni funcţionează legal cu trei grupuri energetice, alte două neavând autorizaţie integrată de mediu, fără care funcţionarea este interzisă.
“Este deosebit de grav ca o unitate industrială să funcţioneze fără reglementare în privinţa poluării produse. Este de asemenea foarte grav că un operator industrial poate să înlăture efectele unei sancţiuni aplicate de Garda de Mediu prin simpla atacare în instanţă a acesteia, echivalând practic încălcarea dreptului de mediu cu o contravenţie oarecare de circulaţie rutieră”, a afirmat Ionuţ Apostol, director de campanii la Greenpeace România.

În aceste condiţii, angajamentele climatice şi contribuţia României la limitarea creşterii temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius şi tranziţia către o economie cu zero emisii de carbon sunt obiective foarte îndepărtate, susţine Greenpeace.
Greenpeace România vrea ca, prin acest studiu, să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte impactul acestor termocentrale asupra sănătăţii, asupra vieţii comunităţilor afectate de activitatea termocentralelor şi a minelor de cărbune şi asupra climei şi mediului înconjurător.
“Este important să subliniem că reducerea emisiilor de poluanţi în aer la nivelul legal - ceea ce în multe cazuri nu s-a întâmplat - nu înseamnă că termocentralele pe cărbune ajung să nu mai aibă un impact asupra sănătăţii şi mediului; practic, încadrarea în normele de emisii nu înseamnă că nu există poluare”, a adăugat directorul de campanii la Greenpeace România.
Greenpeace cere Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Gardei Naţionale de Mediu să suspende urgent activitatea grupurilor energetice ce nu au autorizaţia integrată de mediu sau nu respectă normele de poluare.
De asemenea, organizaţia ecologistă consideră că Ministerul Mediului trebuie să aducă îmbunătăţiri legislaţiei ce reglementează emisiile industriale, pentru a asigura un grad ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a factorilor de mediu.
Microhidrocentralele nu sunt tocmai verzi
Pe de altă parte criticile Greenpeace par a ajuta dezvoltarea sectoarelor înfloritoare de producere a energiei electrice ”verzi”, precum sectorul eolian, fotovoltaic, microhidrocentralele. Acestea asigură profituri ridicate investitorilor și beneficiază din plin de subvențiile primite de la stat și populație prin facturile plătite. Mai mult efectul ”verde” al energiilor neconvenționale nu este tocmai sigur. Ecosistemele a multor râuri de munte au fost distruse pe porțiuni importante în ultimii ani din cauza amplasării unor microhidrocentrale pe albiile apelor. În plus, excepție făcând energia nucleară, nu există o altă formă de energie a cărei producere să fie atât de puțin dependentă de factorii climaterici exteriori, cum este energia produsă din cărbune. Dacă hidrocentralele sunt dependente de debitele apelor, producția centralelor eoliene și solare variază în funcție de puterea vântului și, respectiv, a soarelui.

Deși descris oficial încă din anul 1767, scorpionul carpatin e o specie foarte puțin cunoscută.
Această specie este destul de mică, are lungimea corpului de 3-4 cm şi preferă locurile ascunse din păduri.
Îşi găseşte adăpost pe sub pietre, pe sub buştenii culcaţi la pământ, în scorburi şi pe sub stratul de vegetaţie de pe sol aflată în stare de putrefacţie.
Lucrarea reprezintă o premieră în domeniu, echipa formată din Iulian Gherghel (Oklahoma State University & Case Western Reserve University), Alexandru Sotek (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Monica Papeș (Oklahoma State University), Alexandru Strugariu și Lucian Fusu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) au schițat reperele geografice pentru prezența speciei românești a scorpionului. În acest scop, cercetătorii au folosit atât o serie de expediții pe teren, cât și modelarea matematică pentru a determina punctele de distribuție și aria în care locuiește această specie românească de scorpion. Aproape un sfert din datele cuprinse în articol nu erau cunoscute anterior, scorpionul românesc având în fapt o răspândire mult mai largă decât se credea până acum.
„Deși descris oficial încă din anul 1767 și menționat de către romanii stabiliți in zona Banatului ca fiind prezent în zonă încă de acum 2000 de ani, scorpionul carpatin este o specie foarte puțin cunoscută. Prin lucrarea publicată de noi în unul din cele mai cunoscute jurnale de profil din domeniul arachnologiei (ramură a biologiei care se ocupă cu studiul păianjenilor și a scorpionilor) aducem, în premieră, date cu privire la distribuția și preferințele de habitat ale scorpionului carpatin în Romania reprezentând un aport de informații esențiale pentru o mai bună înțelegere a distribuției și ecologiei scorpionilor din Europa”, a declarat Alexandru Sotek, co-autor al studiului, în prezent doctorand al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Atunci când datele au fost introduse în computer, împreună cu informații despre climă și tipul de sol, rezultatul generat a oferit explicații pentru un fenomen până acum neînțeles: scorpionii carpatici există în doar două zone ale României, cu o zonă tampon de 160km între ele. Pe această zonă, nu a putut fi găsit nici un exemplar din această specie în ciuda numeroaselor expediții organizate în acest scop. Astfel, prezența scorpionilor românești este concentrată în zona Munților Banatului și în Subcarpații de Curbură și poate fi explicată pe baza factorilor climatici. Pornind de la date climatice, modelul matematic a anticipat cu acuratețe existența a doar două suprafețe principale în care pot trăi scorpionii.
Mai mult de atât, pe baza hărții computerizate au putut fi realizate prognoze referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra scorpionului românesc: „ Pe baza rezultatelor din modelarea matematica, putem presupune faptul că în viitor scorpionul românesc va fi afectat de încălzirea climatică. Ipoteza noastră este susținută de faptul că această specie de scorpioni preferă locuri umede, iar sudul României este prezis de către climatologi să fie afectat de un fenomen de aridizare și deșertificare în viitor, ca efect al încălzirii climatice”, a precizat Iulian Gherghel, autor principal al studiului, absolvent al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în prezent afiliat universităților Oklahoma State University și Case Western Reserve University din Statele Unite ale Americii.
Pentru realizarea studiului, au fost întreprinse expediții anuale, timp de șase ani - între 2009 și 2015. Datorită acestora, s-au putut observa diferențe de comportament ale scorpionilor din acele zone: „scorpionii din zona Oltului, Jiului și a Banatului preferă să găsească adăpost pe sub pietre sau sub scoarța copacilor, de-a lungul văilor sau pe versanți cu expunere nordică, în păduri predominate de foioase”, a explicat Iulian Gherghel.

Peştele-leu şi-a dezlănţuit furia în ecosistemele din Oceanul Atlantic şi în emisfera de vest a Caraibelor, iar acum, aceste specii frumoase, dar veninoase, încep să distrugă Marea Mediteraneană.
Ţărmul unei insule din Mediterană a fost colonizat de către peştii-leu în mai puţin de un an, conform descoperirilor cercetătorilor de la Marine Biodiversity Records.

,,Până acum, în zona Mediteranei au fost observate câteva exemplare ale speciei peştelui-leu (Pterois), în acel moment era discutabilă o posibilă invazie a speciei, precum cea din ţărmul vestic al Atlanticului. În ultima perioadă, însă, frecvenţa speciei a crescut, într-un an peştele-leu a colonizat aproape toată coasta estică a Ciprului,'' a declarat co-autorul lucrării, Demetris Kletou.

Peştele-leu se regăsea original, în apele Pacificului şi ale Oceanului Indian. Specia s-a înmulţit în zona Caraibelor şi în vestul Atlanticului după ce peştii au fost eliberaţi din acvarii personale, însă invazia din Mediterană provine din alte rădăcini.
Expansiunea canalului Suez le-a oferit acces peştilor-leu către Marea Mediterană, creşterea temperaturii apei a creat un mediu propice pentru speciile invadatoare.
Invaziile peştilor-leu sunt îngrijorătoare, doarece devorează mai multe tipuri de peşti şi crustacee, distrugând lanţul trofic, unele specii având un rol comercial important. De asemenea, se pot reproduce la un nivel alarmant, fiecare femelă din specie poate produce în jur de două milioane de icre pe an. În Carolina de Nord, peştele-leu mănâncă atât de mult încât unele specii sunt considerate obeze, in timp ce în Florida unii peşti au recurs la canibalism din cauza numărului ridicat de specii din zonă. Anul acesta, Florida a propus ,,Provocarea Peştelui-leu'', care încurajează scafandrii să omoare cât de mulţi peşti-leu.

În urma dezvăluirilor din septembrie anul trecut cu privire la practicile frauduloase Volkswagen de testare a emisiilor vehiculelor, toți ochii au fost asupra procesului de reformă a normelor de testare pentru vehiculele ce au depăşit durata de funcţionare, program numit înşelător "Noul" Ciclu European de Conducere (NEDC), precum și asupra revizuirii directivei privind plafoanele naționale de emisie (NEC), care enumeră o serie de poluanți atmosferici în țările UE. Mai jos vom arunca o privire mai atentă la evoluțiile recente în aceste procese de reformă pentru a combate poluarea aerului: cel mai mare risc asupra sănătăţii mediului pe continent, responsabil pentru mai mult de 430000 de decese premature în Europa.

În timp ce pentru unii scandalul " Dieselgate " a fost un semn clar al atingerii limitelor şi al necesităţii îmbunătățirii eficienței motoarelor cu ardere internă, precum și al necesitaţii tranziției la transportul electric, pe parcursul ultimelor luni am observat eforturile persistente de lobby ale companiilor mari din industriile auto şi petroliere pentru a încetini reforme extrem de necesare și pentru a submina desfășurarea electromobilității în Europa.

Cel mai recent dintr-o serie de eforturi de a face lobby ale constructorilor de automobile pentru a întârzia introducerea noilor norme de testare pentru emisiile de CO2, așa numita -Procedura de testare mondială armonizată pentru vehicule uşoare- nu a reușit, după ce o majoritate îndreptăţită a statelor membre ale UE a susţinut propunerea Comisiei pentru o dată de începere a noilor norme de la 1 septembrie 2017. Aceasta va fi, de asemenea, data de începere pentru testul de emisii reale de conducere (RDE), menit să înlocuiască normele existente pentru măsurarea emisiilor de noxe ale vehiculelor.

Adoptarea unor norme mai stricte pentru testarea emisiilor vehiculelor este un pas important pentru a ajuta la reflectarea costurilor reale din punct de vedere social și al mediului ale industriei de combustibili auto fosili. Datele privind emisiile raportate au fost utilizate de către guverne nu numai ca un indicator pentru a stabili noi politici de sănătate publică, dar, de asemenea, pentru a simula poluarea aerului în viitor și nivelurile de CO2 și pentru stabilirea obiectivelor. Acest lucru înseamnă că, pentru a se asigura o impozitare echitabilă și corectă a emisiilor şi hibrizilor, trebuie să ne asigurăm că datele privind emisiile sunt exacte.

Pe de altă parte, săptămâna trecută o sesiune plenară a Parlamentului European de la Strasbourg nu a reușit să ofere măsuri de urgență necesare pentru a scădea nivelurile ridicate de poluanți atmosferici ce pun în pericol sănătatea, reglementate în conformitate cu directiva privind plafoanele de emisii naționale (NECD).

Procesul de revizuire este în căutarea stabilirii normelor pentru pulberile fine în suspensie (PM2,5), oxidul de azot (NOx), dioxidul de sulf (SO2), compuși organici volatili (NMVOC), amoniac (NH3) și metan (CH4), pentru ca acestea să fie îndeplinite de către statele membre până în 2020, 2025 și 2030.

Cele mai recente date ale Agenției Europeane de Mediu (AEM) arată că 10 țări din UE încă poluează aerul peste limitele legale. Emisiile de noxe provenite din transportul rutier, în special, sunt unul dintre principalele motive pentru depășirea continuă a limitelor legale.

Procesul de revizuire NECD întâmpină dificultăţi

Propunerea inițială a Comisiei a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a deceselor umane induse de poluarea aerului cu 52 %, prin reduceri substanțiale ale principalilor poluanți în următorii 15 ani. În timp ce a primit aprobarea de către Parlament, propunerea s-a confruntat cu o opoziţie semnificativă din partea statelor membre. Eforturile de lobby conduse de Marea Britanie, Franța, Polonia și Italia au dus la prezentarea unei propuneri extrem de timide săptămâna trecută de către președinția olandeză a Consiliului European.

Statele membre au solicitat o relaxare în obiectivele de reducere a emisiilor, care ar duce la aproximativ 16.000 de decese premature suplimentare pe an, după 2030, conform estimărilor Comisiei, și aproximativ 100.000 de decese cumulat, până în 2030.

În cazul în care se va aproba, obiectivul inferior de sănătate publică propus de statele membre de 48,5% față de 52% - va fi folosit ca bază pentru stabilirea unor obiective obligatorii în următorii 15 ani pentru substanțele poluante reglementate.

"Mai puțina ambiție nu înseamnă neapărat costuri financiare mai mici. Dar, înseamnă cu siguranță costuri umane mai mari. Doar pentru a vă face o idee, se vor evita circa 4000 de decese premature în fiecare an pentru fiecare reducere de 1% din obiectivul nostru, numai în UE " - a avertizat comisarul pentru mediu Karmenu Vella în cursul unei reuniuni a Consiliului de Mediu din decembrie anul trecut.

Mai mult, statele membre au insistat asupra includerii mai multor elemente de flexibilitate în directivă, făcând limitele mult mai greu de aplicat. Ei propun, de asemenea, o clauză pentru a scăpa de responsabilitate în cazul în care emisiile dintr-un sector se dovedesc a fi mai mari decât era de așteptat, așa cum s-a întâmplat cu Dieselgate.

Negocierile au ajuns în impas în legătură cu deciderea dacă limitele de poluare a aerului pentru 2025 ar trebui să fie obligatorii sau nu. În timp ce Parlamentul dorește să introducă limite obligatorii din punct de vedere legal pentru 2025, ceea ce ar necesita o acțiune iniţiată mai devreme pentru a combate poluarea aerului, Comisia și Consiliul s-au situat în opoziție.

Avantajele enorme aduse de electricitate ne fac adesea să ignorăm faptul că, de fapt, lumina artificială folosită în exces devine o sursă de poluare. Cu toate că vorbim mai puțin despre ea, poluarea luminoasă are numeroase consecințe, inclusiv faptul că nu mai putem vedea Calea Lactee cu ochiul liber.
O echipă de cercetători din SUA și Italia a cercetat acest fenomen, transmite The Independent.
Iar concluzia la care au ajuns oamenii de știință este ăngrijorătoare: o treime din populația Pământului nu mai poate admira spectacolul nocturn oferit de Calea Lactee.
Experții au realizat un nou atlas al poluării luminoase, care arată că în multe regiuni ale lumii, "răul" de stele - care a inspirat filosofi, cercetători și poeți de-a lungul timpului - este ascuns în spatele unei "perdele".
Lumina artificială, în loc să bată doar în jos, se propagă atât în lateral, cât și în sus, astfel că deasupra orașelor se produce o ceață portocalie ân timpul nopții, care blochează vizibilitatea astrilor.
Problema este foarte acută în zonele urbane din țările dezvoltate, precum Statele Unite, țară în care peste 80 la suta din populație e afectată de poluarea luminoasă.
Doctorul Chris Elvidge, de la institutul de cercetare National Centres for Environmental Information din Boulder, Colorado, a spus că este îngrijorat, căci multe generații de americani nu au vazut niciodată Calea Lactee.
"E o parte din legatura noastră cu cosmosul, pe care din păcate am pierdut-o", a spus omul de știința.
Singapore, Coreea de Sud și Italia se numără printre țările care au cele mai mari probleme din cauza poluării luminoase, în timp ce la polul opus se află Canada și Australia.
În Europa Occidentală, doar câteva zone au rămas cu cerul nocturn intact, anume Scoția, Suedia și Norvegia.

Este destul de clar că societatea umană a reușit să-și pună amprenta asupra mediului înconjurător, însă se pare că activitățile omului au atins fiecare colț al planetei, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi. Conform unui nou studiu, în care au fost incluse zeci de ani de date arheologice și documente care atestă prezența omului în diferite regiuni ale globului, s-a constatat faptul că nu mai există locuri virgine pe Pământ, întreaga planetă fiind, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, afectată de prezența omului.
Profesorul Nicole Boivin, din cadrul Universităţii Oxford, a examinat studii arheologice realizate pe parcursul a circa 30 de ani, ultimele baze de date care conţin informaţii referitoare la ADN-ul antic şi microfosile, dar şi modele statistice. Concluzia studiului său a fost faptul că impactul omenirii asupra planetei nu a început odată cu revoluția industrială, acestea au putut fi observate încă de acum 11.000 de ani, când unele dintre activitățile strămoșului nostru au dus la extincția unor specii de animale, a „megafaunei”.
Apoi, dezvoltarea agriculturii în Epoca Neolitică a continuat procesul ireversibil de schimbare al planetei. În aceste timpuri, oamenii au favorizat anumite specii de animale, cum ar fi câinii sau ovinele, și au vânat până la extincție alte specii pe care le considerau dăunătoare. Potrivit studiului și comerțul, începând cu epoca bronzului, a contribuit la aceste schimbări planetare ireversibile.
Dacă este în „ADN-ul” nostru această tendință de modificare a planetei nu se cunoaște cu siguranță. Însă cercetătorii trag un semnal de alarmă că, indiferent dacă o facem conștient sau nu, ar trebui să reflectăm mai mult la ceea ce vrem să schimbăm în jurul nostru, cum interacționăm cu mediul înconjurător și de ce avem cu adevărat nevoie pentru a conviețui în armonie cu natura.

sursa:sciencealert.com

Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.
Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.
Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Ziua Mondială a Mediului se sărbătoreşte în fiecare an pe 5 iunie, în peste 100 de ţări. Este o zi în care oamenii, instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, organizaţiile nonguvernamentale, industriaşii, inclusiv mass-media, prin acţiuni comune, se mobilizează pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării mediului.

Decizia de a celebra Ziua Mondială a Mediului a fost luată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 2994 din 15 decembrie 1972. A fost aleasă data de 5 iunie pentru a marca deschiderea Conferinţei de la Stockholm care a condus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Douăzeci de ani mai târziu, în 1992, la Rio de Janeiro, 172 de state şi 2.400 de reprezentanţi din partea ONG-urilor s-au reunit, sub egida UNCED (United Nations Conference on Environment and Development), pentru a lua deciziile necesare realizării unui echilibru viabil şi echitabil între mediu şi dezvoltare.

În lume, Ziua Mondială a Mediului este celebrată în cele mai variate moduri. Sunt organizate mitinguri, parade, campanii pentru plantarea de copaci, concerte, expoziţii, concursuri desfăşurate în şcoli şi instituţii publice, activităţi de informare şi conştientizare, acţiuni de reciclare şi curăţenie.

În fiecare an, pentru Ziua Mondială a Mediului sunt alese o temă şi un slogan care să atragă atenţia asupra unei probleme actuale de mediu. Sloganul din acest an a este „GO WILD FOR LIFE. Zero tolerance for the illegal wildlife trade”. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Mediului atrage atenţia asupra comerţului ilegal cu specii de plante şi animale sălbatice. Vânătoarea şi contrabanda cu specii sălbatice vii sau cu produse rezultate în urma sacrificării lor au adus multe animale şi plante în pragul dispariţiei. Elefanţii, rinocerii, tigrii, gorilele, broaştele ţestoase marine sunt cele mai cunoscute animale sălbatice ameninţate cu dispariţia din cauza vânătorii şi a comerţului ilegal cu specii sălbatice de faună. În 2011, o subspecie a rinocerului asiatic a dispărut din Vietnam, în timp ce ultimii rinoceri negri au dispărut din Camerun în acelaşi an. Mai multe specii de maimuţe mari au dispărut din Gambia, Burkina Faso, Benin şi Togo şi sunt în pragul dispariţiei şi în alte ţări africane. Alte victime, mai puţin cunoscute, ale vânătorii şi traficului cu specii sălbatice sunt: Rhinoplax vigil Forster, 1781, o specie rară de pasăre din sud-estul Asiei, pangolinii din Africa şi Asia, numeroase specii de orhidee sălbatice şi arbori cu lemn preţios (http://wed2016.com/content/go-wild-for-life).

Pagina 6 din 176

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: