Călătoria noastră prin Norvegia a continuat cu alți peste 750 de kilometri parcurși pe șosea, trecând prin localități pitorești și locuri înghețate.

Din satul Innvik, cu o suprafață de 0,7 kilometri pătrați și 453 de locuitori, am plecat spre Bergen. Drumul este presărat cu peisaje de poveste, iar Bergen este al doilea oraș după numărul de locuitori în Norvegia. Localitatea este cunoscută sub denumirea de ”orașul celor șapte munți”. Turismul este o importantă sursă de venit a orașului, Bergen fiind cel mai mare port pentru nave de croazieră din Norvegia.

Am ajuns apoi în Stavanger, a treia zonă urbană ca dimensiune din Norvegia. Orașul este considerat centrul industriei petroliere din Norvegia și reprezintă una dintre capitalele energetice ale Europei. La fiecare doi ani, Stavenger organizează Offshore Northern Seas (ONS), o conferință și expoziție pentru sectorul energetic.

Drumul prin Norvegia a luat sfârșit pentru noi, însă am rămas cu amintiri unice.

Vom reveni cu alte detalii despre călătoria noastră spre casă.

Publicat în Eco News

Membri ai echipei Infomediu Europa au ajuns la Capul Nord, cel mai nordic punct al Europei Continentale(71° 08′ 02.835″ N).

Capul Nord se găsește la aproximativ 2.100 km depărtare de Polul Nord și la 520 km deasupra Cercului Polar. Este denumit “Locul în care Soarele nu apune niciodată” sau “Pământul Soarelui de la Miezul Nopții”, deoarece de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iulie soarele rămâne mereu deasupra orizontului. Perioada în care se pot observa cele mai frumoase peisaje generate de aurolele boleare este perioada cuprinsă între lunile septembrie-aprilie, deși fenomenul are loc tot timpul anului.

Capul Nord a devenit una dintre principalel atracții turistice ale lumii, fiind vizitat anual de aproximativ 200.000 de turiști din întreaga lume.

Vom reveni cu alte detalii despre călătoria noastră.

Publicat în Eco News

Ideea acestei călătorii a plecat de la un vis: acela de a ajunge la Cap Nord cu echipa revistei Infomediu Europa! Vom ajunge și în cel mai nordic punct al Europei - arhipelagul Svalbard! Anul acesta ne-am hotărât: vrem să vedem “umbrele verzui”, plămânii planetei, mai exact fitoplanctonul responsabil pentru 90% din oxigenul atmosferei terestre, dar și soarele care nu apune niciodată.

Am scris în revistă de nenumărate ori despre tot felul de locuri frumoase care se găsesc pe Terra, fără să le vedem cu ochii noștri pe toate, însă de anul acesta ne-am hotărât să le arătăm cititorilor locuri și întâmplări trăite de noi.

Capul Nord este vizitat anual de aproximativ 200.000 de turiști dornici să vadă “minunea”: soarele care nu apune niciodată! Fenomenul este firesc la latitudinea la care se găsește acest punct al Norvegiei (aproximativ 71 de grade Nord).

Ciudata umbră verzuie care se observă în Marea Nordului este de fapt fitoplanctonul. Acesta este planctonul format din plante acvatice inferioare. Numele de fitoplancton vine din greacă, de la cuvântul phyton care înseamnă "plantă" și de la cuvântul planktos care înseamnă "hoinar". De cele mai multe ori, fitoplanctonul este prea mic pentru a putea fi văzut cu ochiul liber, însă, atunci când se adună un număr suficient de mare de microorganisme, acesta poate fi văzut în apă ca o suprafață de culoare verde datorită clorofilei din celulele sale.

Fitoplanctonul obține energie prin procesul de fotosinteză, drept urmare trebuie să trăiască în stratul bine luminat al oceanului, mării sau lacului. În timpul procesului, microorganismele eliberează clorofilă, asemeni plantelor, putând fi observate, pentru că apa din zona unde se află devine colorată. Fenomenul este numit „înflorirea fitoplanctonului”.

Publicat în Eco News
Sâmbătă, 25 Iulie 2015 12:54

Voi ce alegeți?

ADEVĂRUL. Așa cum îl ştim sau așa cum îl construim ca să pară…adevărat. Trăim într-o societate așa cum ne-am construit-o. Încercăm să spunem oamenilor doar ce le place să audă sau le arătăm doar ce le place sa vadă. Și eu trăiesc în această societate și mă conformez regulilor ei. Și o fac cu multă responsabilitate. Am oameni pe care i-am angajat și răspund pentru ei și familiile lor. Am prieteni cu care colaborez și încerc să mă țin de promisiunile făcute. Dar îmi dau seama din ce în ce mai mult că nu acesta este viitorul. După aproape 30 de ani îți dai seama că a venit timpul să schimbi rolul din acela de privitor de pe margine în cel de pacificator. Iar pacea se aduce prin scoaterea adevărului la suprafață, oricât de dureros ar părea. Poate unora o să li se pară o paranoia melodramatică a unuia care a luat-o razna. Nu mă deranjează atâta timp cât nu vor pune piedici în ceea ce vom dezvălui de aici înainte.

PENTRU CĂ A VENIT TIMPUL SĂ SPUNEM LUCRURILOR PE NUME. Și pentru că toate au un început o să pornim de la DEȘEURI. De ceva ani se dă o bătălie teribilă pentru titlul de stăpân al deșeurilor. De fapt la mijloc se află sume de bani semipublice(bani la care statul, prin AFM, a renunțat de bunăvoie să colecteze în favoarea OTR-urilor) care depășesc milioane de euro. De ceva timp se desfășoară în România un control foarte interesant la organizațiile de transfer de responsabilitate. Din zvonurile de pe piață situația este foarte complicată dacă ținem cont că aproape o treime din cantitățile declarate de OTR- uri între anii 2010 – 2013 nu există decât pe hârtie. Și evident că totul se rezumă la cota de piață a fiecăruia. Din păcate reciclarea se face din pix la momentul acesta, așa cum se zvonește că au descoperit cei de la Administrația Fondului pentru Mediu. Mai mult de o treime din documentele prezentate ca dovezi de reciclare nu se regăsesc în realitate la mai toate entitățile controlate, cu unele excepții. De exemplu, dacă aceste informaţii s-ar dovedi că sunt reale gândiţi-vă ce dezastru ar fi pentru un colos cum este ECO-ROM Ambalaje SAcare deține aproape 80% din această piață, declarând negru pe alb că în perioada 2010 - 2012 a valorificat 1.619.599.000 kg deșeuri din care dacă am scădea o treime ar însemna că 539.866.333 kg ar fi doar virtual valorificate. Cu toate acestea banii au fost preluați de la producători și importatori și au fost plătiți către reciclatori. O PARTE. Vă vine să credeți că au fost plătite sume de ordinul sutelor de mii de euro anual pentru campanii de publicitate și promovare către o mare agenție de publicitate? Oare de ce a fost nevoie să se plătească în jur de 200.000 euro pentru AUDITUL unei asemenea OTR? Oare fondatorii și membrii acestor organizații nu se vor întreba cum se cheltuiesc banii pe care îi plătesc pentru reciclarea ambalajelor puse de ei pe piață? Mă întreb care va fi reacția lor când vor afla că sunt buni de plată cu sume foarte mari pentru că au acceptat să închidă ochii crezând că responsabilitatea nu le aparține atunci când s-au întâmplat toate aceste încălcări ale legii.

Și mai am o întrebare în final. Dacă zvonurile se confirmă, cum vor reacționa cei de la Comisia Europeană când vor afla că o treime din ceea ce am declarat nu este real? Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a anunțat de curând în cadrul unui eveniment că se încearcă rezolvarea problemei legate de infringementul pe deșeuri. Meritați toată considerația noastră, doamnă ministru, pentru eforturile de a aduce pe linia de plutire corabia mediului, dar se pare că cei care se bat cu pumnul în piept de ceva ani că sunt campionii reciclării de fapt vă vor crea o mare problemă. Așteptările noastre legate de aceste subiecte sunt mari.

Noi vom fi prezenți atât timp cât ADEVĂRUL va fi spus. Și îl vom spune clar și răspicat. Fiecare document primit la redacție va fi pus la dispoziția cititorilor pentru a afla cum se învârt banii în interiorul unei organizații prin intermediul unor societăți ale soților, fraților, apropiaților, etc.

 

Publicat în Editoriale
Joi, 25 Iunie 2015 12:53

Liniștea dinaintea furtunii

Ne aflăm la o răscruce de drumuri. Ieșirea României din criză precum și creșterea economică din ultima perioadă de timp ne duc cu gândul la prosperitate. Pe de altă parte, bilanțul acţiunilor deschise împotriva României, în octombrie 2014, ajungea la peste 70 de proceduri de infringement. Pentru cei care nu știu, această acțiune ajunsă la final obligă statul român la plata unor sume uriașe. Cu alte cuvinte, pe de o parte ne străduim să ieșim din groapa datoriilor și pe de altă parte nu suntem în stare să ne îndeplinim obligațiile asumate în momentul aderării la UE. Suma minimă forfetară va fi 1.809.000 euro, iar penalitățile vor fi între 2.165 euro și 130.000 euro pe zi de la data stabilită de Curtea de Justiție a UE. Deci, stimați cititori, pregătiți-vă de dat bani. Pentru că evident statul nu-i are și în acest caz probabil că noi toți vom plăti. De ce? Pentru că interesele murdare ale diverselor camarile economice nu vor să piardă osul de ros. Și nu mă feresc să spun că zona mediului este cea mai atacată de asemenea haite de profitori. Iată câteva exemple: procedura de infringement împotriva României pentru proiecte de microhidrocentrale demarate pe râurile Munților Făgăraș, procedura de infringement pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz, procedura de infringement pentru netranspunerea în dreptul intern a Directivei 2013/2/UE de modificare a anexei I la Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și așa mai departe. Demersurile făcute de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a rezolva aceste proceduri nu au avut sorți de izbândă. Motivația este simplă. Parlamentarii noștri reprezintă de cele mai multe ori interesele unor grupuri economice care pot pierde foarte mulți bani în condițiile în care aceste reglementări se aprobă în forma lor actuală. De obicei un asemenea articol se termină cu sintagma ”sperăm ca instituțiile abilitate să se sesizeze…etc, etc,…”. Câți oameni credeți că sunt în aceste instituții? Vor ajunge să se întindă ca plastilina la câte lucruri sunt trimiși să facă. Nu fraților, nu asta este soluția. Noi trebuie să fim cei care iau poziție, așa cum fac ONG-urile de ceva timp. Și credeți-mă, noi, redacția Revistei Infomediu Europa, o vom face.

Publicat în Editoriale

Întotdeauna am avut impresia că, în România, proiectele destinate elevilor sunt un mijloc eficient prin care diverse entități mai pun mâna „legal” pe niște sume de bani. În viziunea mea, cineva punea de-un proiect, scria cinci rânduri, își alegea niște școli pe unde avea cunoștințe, atrăgea ceva sponsorizări și iată proiectul! N-aș fi crezut nici în ruptul capului că un proiect implementat în școlile din România poate fi atât de dificil, atât de greu de implementat, dar mai ales atât de greu de întreținut și continuat. Cine spune că munca alături ori de cei mici, fie ei școlari sau preșcolari, e ușoară, se află într-o totală și profundă eroare.

Eu una mi-am învățat lecția, participând activ la campania EcoAtitudine, o campanie care învață școlarii din țară să protejeze mediul înconjurător prin colectarea selectivă a deșeurilor. Mi-am spus inițial că va fi „floare la ureche”. Ei, aș! E o muncă a dracului de grea și de complicată. Vă spun numai atât: după două zile de interacționat cu elevii am rămas și fără glas și fără cuvinte. A fost literalmente o provocare. Dar una care a meritat. O provocare pe care aș accepta-o oricând.

Însă pentru ca un astfel de proiect să funcționeze, este nevoie de muncă în echipă, alături de o serie de actori din domeniul mediului, asemenea unei piese de teatru. În primul rând, profesorii și învățătorii reprezintă regizorii, a căror muncă este indispensabilă, e clar. Copiii sunt actorii, fără niciun dubiu, iar salubrizatorii, alături de autoritățile de mediu sunt, cu siguranță, scenariștii. Din nefericire însă, anul acesta, în acest proiect actorii și regizorii au fost nevoiți, cel puțin până la acest moment, să joace o piesă fără un scenariu scris, au jucat o piesă oarecum improvizată. Implicarea scenariștilor este vitală pentru ca o piesă să primească aplauze la scenă deschisă. Sunt convinsă că mă credeți pe cuvânt. La fel cum sunt convinsă că vă place teatrul, piesele adevărate, scrise bine, cu migală, de oameni care știu să țină pixul în mănă. De astfel de scenariști are EcoAtitudine nevoie. De scenariști adevărați care, pe lângă faptul că știu cum să scrie, mai și pot s-o facă. Actorii profesioniști au întotdeuna nevoie de voi, dragi scenariști, pentru că EcoAtitudine este o piesă grea, jucată cu răspundere și responsabilitate, care vrea, dar mai ales merită aplauze la scenă deschisă. EcoAtitudine nu iubește improvizația, doar așa for fun!      

Publicat în Editoriale
Sâmbătă, 25 Aprilie 2015 12:52

Tu îți dorești un mediu curat?

Bună. Eu sunt Stere. Și sunt bolnav. Din cauza mediului nesănătos în care trăiesc. Da, ai auzit bine! Tocmai de aceea eu sunt cel care a avut năstrușnica idee de a prelua o revistă instituționalizată pe care am transformat-o într-o platformă de exprimare a celor ce iubesc natura. Și după aproape opt ani de muncă am ajuns la obiectivul principal: prima revistă de mediu editată integral pe hârtie reciclată 100%.

Și? Și ce dacă….

Oare societatea este pregătită pentru acest pas?

Companiile care realizează zeci de campanii de împădurire și salvare a mii de hectare de teren de la deșertificare ne întreabă de tiraj sau de acreditare BRAT fără să bage de seamă că noi suntem unul dintre efectele campaniilor lor.

Instituțiile publice de mediu preferă să se aboneze la publicații diverse și diversificate fără a mai avea buget pentru un „amărât” de abonament la singura publicație 100% ecologică din România.

Așa stă treaba! Însă atunci când am făcut acest pas am luat în considerare și acest scenariu tipic societății românești.

Așa că iată-ne la cel de-al treilea număr tipărit pe hârtie 100% reciclată și singura instituție de presă aflată, pentru prima oara în România, la doar un pas de a obține eticheta ecologică pentru revista Infomediu Europa.

Și nu ne oprim aici...

Eu sunt Stere Crețu și încă sunt bolnav din cauza mediului nesănătos în care trăiesc.

Publicat în Editoriale

2 martie 2015. Într-un loc neconvențional, ales cu multă grijă - o anti cafenea -, o atmosferă de-a dreptul relaxantă și în mijlocul multor prieteni de-ai noștri (ai revistei, evident!), am relansat Infomediu Europa – prima revistă din România tipărită integral pe hârtie 100% reciclată.

Inițiativa, primită cu entuziasm de autorități, parteneri, entități financiare, dar mai ales organizații neguvernamentale, avea să fie făcută cunoscută inclusiv președintelui Agenției Europene de Mediu (EEA) Hans Bruyninckx, care s-a arătat de-a dreptul șocat de-o astfel de inițiativă venită dintr-o țară est-europeană.

Așadar Infomediu Europa bifează o bilă albă pentru România în domeniul mediului, unul dintre cele mai încercate din ultimii ani, un domeniu în care țara noastră face notă discordantă față de statele membre la toate capitolele.

Dar pentru această bilă albă trebuie să mulțumim în primul rând partenerilor noștri financiari, care ne-au fost alături în mai toate proiectele noastre, autorităților de mediu al căror aport s-a resimțit prin acest proiect și tuturor ong-urilor pentru sprijinul lor.

Datorită vouă, tuturor, România are prima revistă tipărită integral pe hârtie 100% reciclată.    

Publicat în Editoriale
Miercuri, 25 Februarie 2015 14:31

În sfârșit: verde din scoarță-n scoarță!

Da, da, da! Dați-mi voie, vă rog, să mă bucur! În sfârșit, România are prima revistă eco. Se numeşte Infomediu Europa! Este prima revistă din această ţară tipărită integral pe hârtie reciclată 100%.

Oh, da, vor fi cârcotași care vor spune că nu-i mare scofală! Dați-mi voie să-i contrazic de pe acum. Este un pas uriaş care a necesitat luni bune de muncă, dar, mai ales, costuri duble. Mai mult - chiar dacă nu vă vine să credeți - hârtia reciclată 100% se găsește greu, foarte greu.

Prin intermediul acestui proiect, Infomediu Europa a plecat pe un drum anevoios. Şi asta pentru că marile provocări abia de-acum încep, dar ne asumăm toate riscurile. Iar acest articol nu-i mai lung pentru că nu-i nevoie. Atunci când este vorba despre protejarea mediului, nu vorbele, ci faptele contează.

Da, suntem o revistă verde din scoarță-n scoarţă şi este cea mai mare realizare a noastră.  

 

Publicat în Editoriale
Sâmbătă, 31 Ianuarie 2015 14:28

100% eco

Da, ați citit bine! Infomediu Europa este prima revistă românească, de altfel cred că prima publicație din țară, care se va tipări integral, începând din februarie 2015, pe hârtie sută la sută reciclată. O decizie greoaie, din cauza implicațiilor economice, dar o necesitate în actualul context. Suntem de părere că noua formulă merită orice sacrificiu, chiar dacă eforturile financiare nu sunt tocmai mici. De asta, vă asigur!

Nu ne plângem, nu înțelegeți greșit, dar era momentul ca și România să se alinieze statelor europene, în afara granițelor țării existând destul de multe astfel de reviste, eco să le spunem. Altfel cum ai putea avea pretenția că tu, o publicație de nișă, militezi pentru un mediu sănătos și susții orice demers în acest sens, dacă nu ești parte integrantă a acelui proces, demers. Ori Infomediu Europa tocmai pentru acest lucru militează. Mai mult este implicată în proiecte importante de mediu, la rândul ei realizând campanii de educație ecologică.  

2015 este pentru Infomediu Europa poate cel mai important an din existența ei. Este un an în care revista va fi implicată în proiecte de mediu de anvergură atât în țară, dar mai ales în afara granițelor țării. Vor fi derulate proiecte care vor implica parteneri străini atât din mediul privat, cât și din cel administrativ. Pentru noi este o provocare. Și pe această cale, vă adresez rugămintea să ne susțineți. Dar mai ales să ne sprijiniți în cel mai important demers al nostru, acela de a tipări Infomediu Europa pe hârtie sută la sută reciclată.
Aceasta este modalitatea noastră de a arăta că ne pasă de ceea ce se întâmplă în jur. Acesta este și mijlocul prin care noi putem sprijini inițiativele legislative care se află încă în dezbatere la comisiile de mediu din cele două Camere.

Două inițiative legislative importante pentru România (mă refer la hotărârea privind gestionarea deșeurilor de ambalaje/ambalate și la legea achizițiilor publice verzi) care, dacă vor fi promulgate într-o formă coerentă (și nu „cu dedicație” către un anumit sector ce activează în domeniul complex al mediului) și facilă de implementat, vor situa țara noastră pe harta statelor cu-adevărat europene.

Nu am niciun dubiu că e o chestiune ce ține de zile și nu de luni, cum nu am niciun dubiu că cei care înțeleg importanța acestor două inițiative le vor aproba just, neținând cont de interese de grup. Altfel, riscăm, după cum atrăgeam atenția la sfârșitul anului trecut, inițierea procedurii de infringement pe mediu.

Publicat în Editoriale

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: