Miercuri, 25 Noiembrie 2015 13:53

Nordkapp? Sardinia? Nu... Ploiești – București cu trenul!!!

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Bună Dimineața, dragilor.

Așa se salută de cele mai multe ori cei ce fac naveta cu trenul în fiecare zi de la Ploiești la București și retur. Marea majoritate poartă căști în urechi și privirea pierdută ascultând dis de dimineață cine știe ce melodie. Alții trag cu nesaț un ultim fum din țigara pe care nu o vor regăsi decât peste 45 de minute în gara București Nord. Trenul sosește de cele mai multe ori la timp (slavă cerului) și ne urcăm în gramadă ordonată, fiecare încercând să prinda un loc.

Și revenim la priveliștea de pe peron. Marea majoritate a navetiștilor își iau în primire telefoanele și butonează de zor sau privesc prin geam cu căștile în urechi, fără să înțeleagă nimic din ceea ce văd afară. În micul nostru grup de navetiști ploieșteni se află de cele mai multe ori cel puțin o persoană care își desfășoară activitatea în zona mediului. Și evident discuțiile ne poartă de cele mai multe ori spre dezbaterea unor subiecte ce au legătură cu mediul. Dar eu am ajuns la concluzia că în acest interval de timp, cât ne aflăm în tren, amintirile deplasărilor externe efectuate recent ne fac să privim pe geam și să vedem totul în roz. Pardon …verde. Ba nu. Stați un pic…. Nu se poate….. BA DA.

Suntem în România pe traseul dintre Ploiești și București. În goana trenului, pe marginea căii ferate sau chiar în șanturile din fața locuințelor tronează maldăre de gunoaie, resturi de construcții sau hoituri de animale. Fără ca nimănui să-i pese de ceea ce vede. Cât de mare să fie această obișnuință încât să nu mai vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru?

Am scris acest editorial nu pentru a scoate țap ispășitor pe cineva. Am scris pentru că mi-am dat seama că aș putea să ajung unul dintre cei care privesc pe geam fără să vadă de fapt ce se întâmplă cu viața lor sau a copiilor lor. Și nu vreau asta. Așa că am să îmi iau inima în dinți și am să o invit pe doamna ministru Grațiela Gavrilescu la o plimbare cu trenul până la Ploiești. Eu cred în expresia “omul sfințește locul”. Nu o spun pentru a mă pune bine cu cineva. O spun pentru că îmi plac oamenii hotărâți. Și cel puțin până acum nu am avut surprize în ceea ce privește deciziile luate de Ministrul Mediului. Așa că sper ca și colegii mei de navetă să constate în cel mai scurt timp că și în Romania putem avea peisaje frumoase uitându-ne pe geamul trenului.

P.S. Să nu credeți că mă las dacă nu îmi iese din prima încercare.

Ultima modificare Vineri, 27 Noiembrie 2015 14:00
Mai multe din această categorie: « DIALOGUL – cale de progres Dragă cititorule, »

1 comentariu

  • Link la comentariu Maria Voiculescu Sâmbătă, 28 Noiembrie 2015 16:34 postat de Maria Voiculescu

    Depinde de noi ce vedem cand ne uitam pe geamul trenului... eu vad - inca - paduri frumoase, munti, campii, rauri... acolo unde nu pot sa nu vad gunoaiele, iau un sac de plastic si manusi de cauciuc si strang cat pot. Singura sau cu prieteni. Sau organizez o actiune de ecologizare cu copii. Dumneavoastra, stimata doamna sau stimate domn, ce faceti?

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: